Codul electoral

În sensul prezentului cod se definesc următoarele noțiuni generale:

afiș electoral – fotografii și alte materiale utilizate de concurenții electorali, candidați, persoanele de încredere și/sau de participanții la referendum în scop de agitație electorală sau de grupurile de inițiativă și candidații desemnați – în scop de agitație preelectorală;

agitație electorală – apeluri, declaraţii, precum şi acţiuni de difuzare a informaţiei care au scopul de a-i determina pe alegători să îşi dea votul pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali sau pentru una dintre opţiunile la referendum;

agitație preelectorală – apeluri, declarații, acțiuni de desemnare a candidaților în alegeri, pregătirea de colectare a semnăturilor pentru susținerea acestora/pentru inițierea unui referendum și colectarea semnăturilor, inclusiv toate aceste acțiuni întreprinse de însuși candidatul desemnat;

alegător – cetățean al Republicii Moldova cu drept de vot;

alegeri – în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile pentru Parlament (în continuare și – alegeri parlamentare), pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova (în continuare și – alegeri prezidențiale), pentru autoritățile administrației publice locale (în continuare și – alegeri locale), precum și referendumurile;

alegeri generale – orice tip de alegeri care au loc, de regulă, într-o singură zi, de duminică, conform actului de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul țării;

alegeri anticipate – alegeri organizate în cazul dizolvării Parlamentului sau al încetării înainte de termen a mandatului Președintelui Republicii Moldova;

alegeri nevalabile – alegeri declarate astfel prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale în cazul în care organul electoral constată că rata participării la alegeri este sub limita stabilită de prezentul cod;

alegeri noi – alte alegeri decât alegerile anticipate și cele parțiale;

alegeri nule – alegeri declarate astfel de Curtea Constituțională – în cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidențiale și al referendumurilor republicane, sau de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor locale și al referendumurilor locale, dacă în procesul alegerilor și/sau al numărării voturilor au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor;

alegeri parțiale – alegeri organizate în cazul în care, în urma alegerilor locale generale, nu au fost aleși primarii sau numărul stabilit de consilieri într-o singură sau în mai multe circumscripții electorale;

alegeri regionale – alegeri organizate în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei, pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și referendumurile pe probleme care, conform Legii nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), țin de competența Găgăuziei;

bloc electoral – uniune benevolă a două sau a mai multor partide politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri și care este înregistrată de Comisia Electorală Centrală;

campanie electorală – perioadă de activitate care se desfășoară, în condițiile prezentului cod, cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral sau pentru exprimarea uneia sau a altei opțiuni la referendum;

candidat – persoană care este desemnată pentru ocuparea unei funcții publice elective din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul corespunzător;

candidat desemnat – persoană care își înaintează candidatura sau este propus de partidele politice, blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral sau candidat pe listă;

candidat independent – persoană care își înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător;

certificarea formării/specializării în domeniul electoral – procedură de atestare a cunoștințelor și competențelor în domeniul electoral, realizată de Centrul de instruire continuă în domeniul electoral în conformitate cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, confirmată prin certificatul de calificare corespunzător;

circumscripție electorală – unitate electorală administrativă în care se organizează și se desfășoară alegerile;

circumscripție națională – circumscripție electorală de nivel național în care se organizează și se desfășoară alegerile parlamentare, cele prezidențiale și referendumurile republicane;

Cod de conduită – convenție încheiată între concurenții electorali/participanții la referendum și reprezentanții instituțiilor mass-media privind modul de desfășurare și de reflectare a campaniei electorale, care exclude lezarea demnității și a imaginii concurenților electorali/participanților la referendum;

colector – membru al grupului de inițiativă care colectează semnături în susținerea candidatului desemnat la o funcție electivă, inclusiv în susținerea propriei candidaturi, sau în vederea inițierii unui referendum;

competitor electoral – partid politic, bloc electoral, concurent electoral, candidat desemnat, grup de inițiativă, precum și participant la referendum, care oferă și/sau beneficiază de susținerea financiară (materială) a campaniei electorale și/sau a activității sale, precum și cel care desfășoară doar activități de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare;

concurent electoral:

a) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de deputat în Parlament și sunt înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare;

b) candidatul pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și partidul politic sau blocul electoral care l-a desemnat, înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidențiale;

c) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de primar sau de consilier în consiliul local și sunt înregistrate de consiliile electorale de circumscripție respective – în cazul alegerilor locale;

d) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei sau de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și sunt înregistrate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – în cazul alegerilor regionale;

Comisia Electorală Centrală – autoritate publică independentă și apolitică, înființată pentru realizarea politicii electorale, care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor, supravegherea și controlul respectării prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;

contestatar – subiect care depune contestații în condițiile prezentului cod;

contestație – cerere în formă scrisă, inclusiv cerere prealabilă, depusă de contestatar în condițiile prezentului cod;

declarație de ședere – acțiune prin care cetățeanul cu drept de vot declară locul aflării sale în ziua alegerilor pentru a fi inclus în lista electorală de bază la alegerile pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și la referendumurile republicane;

degrevare – reducere parțială sau totală a sarcinilor și atribuțiilor la locul de muncă permanent concomitent cu atragerea persoanei în calitate de funcționar electoral în cadrul activității organelor electorale, cu menținerea salariului la locul de muncă permanent, în condițiile legislației muncii și ale prezentului cod;

desemnarea candidaților – procedură de adoptare de către partidele politice, blocurile electorale a deciziilor asupra candidaturilor pentru funcțiile elective, desfășurată în cadrul ședințelor organelor competente ale partidelor politice, ale blocurilor electorale, în conformitate cu statutele lor sau cu acordurile de constituire, precum și în condițiile stabilite de prezentul cod;

domiciliu – loc unde persoana fizică își are reședința obișnuită, confirmat în actul de identitate;

drept electoral – drept constituțional al cetățeanului de a alege, de a fi ales și de a-și exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu și/sau privind probleme locale de interes deosebit;

echipament electoral – cabine, urne de vot, calculatoare și alte bunuri cu care se dotează localul secției de votare;

educație electorală – activitate cu caracter educativ, apolitică, realizată de organizații și grupuri ale societății civile, de instituții de educație, mass-media și alte părți interesate, menită să sporească gradul de cunoștințe al cetățenilor privind procesele politice și electorale pentru exercitarea votului conștient și liber exprimat. Educația electorală poate fi desfășurată liber de subiecții interesați, prin intermediul seminarelor, al cursurilor de instruire, al meselor rotunde, al campaniilor informaționale, al dezbaterilor publice electorale și al altor acțiuni educaționale nereglementate de Comisia Electorală Centrală sau de alte autorități;

finanțare a campaniilor electorale – finanțare directă și/sau indirectă, precum și susținere materială prin alte forme a concurenților electorali/participanților la referendum, inclusiv acțiuni de voluntariat și servicii prestate gratuit concurenților electorali/participanților la referendum de către persoane fizice și/sau juridice, după caz, de către stat;

finanțare a grupurilor de inițiativă – finanțare directă și/sau indirectă, precum și susținere materială prin alte forme a grupurilor de inițiativă, inclusiv acțiuni de voluntariat și servicii prestate gratuit grupurilor de inițiativă de către persoane fizice și/sau juridice;

finanțare a partidelor politice – finanțare directă și/sau indirectă, adică oferire, alocare sau transmitere în beneficiul partidelor politice a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip, inclusiv acțiuni de voluntariat și serviciile prestate gratuit partidelor politice de către persoane fizice și/sau juridice, precum și acordare a mijloacelor financiare sub formă de alocații de la bugetul de stat;

funcție publică electivă – funcție de demnitate publică sau calitatea de ales local ce se ocupă prin mandat obținut direct, în urma alegerilor, în condițiile prezentului cod. Regimul general al funcției de demnitate publică sau de ales local, statutul juridic al persoanelor care ocupă aceste funcții, precum și alte raporturi ce decurg din exercitarea funcțiilor respective sunt reglementate de legile speciale;

funcționar electoral – persoană fizică care activează sau a activat, în condițiile prezentului cod, în calitate de membru al organului electoral, de angajat în cadrul aparatului organului electoral și/sau de angajat în cadrul instituțiilor publice și al altor structuri organizaționale constituite de Comisia Electorală Centrală;

grup de inițiativă – grup constituit din cetățeni cu drept de vot, înregistrat în condițiile prezentului cod, pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție electivă sau în vederea inițierii referendumului;

listă de candidați – listă a candidaților desemnați de partidele politice sau de blocurile electorale pentru a participa la alegeri;

listă de subscripție – listă cu semnături ale alegătorilor care susțin candidatul desemnat la o funcție publică electivă sau inițierea unui referendum, în condițiile prezentului cod;

listă electorală de bază – listă ce cuprinde toți cetățenii cu drept de vot care își au domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a unei secții de votare;

listă electorală suplimentară – listă electorală în care se înscriu alegătorii care au dreptul să voteze la secția de votare respectivă, dar nu au fost înscriși  în lista electorală de bază a acesteia;

localitate – unitate administrativ-teritorială organizată conform legii (raion, municipiu, oraș, sat (comună), unitate administrativ-teritorială cu statut special);

local al secției de votare – spațiu în care alegătorii își exercită dreptul de vot și în care, de regulă, își are sediul biroul electoral al secției de votare;

minim de locuri speciale de afișaj electoral – locuri special amenajate pentru afișaj electoral, amplasate într-o localitate. Panourile de afișaj electoral se amplasează uniform pe întreg teritoriul localității. Spațiul de afișaj electoral oferit trebuie să fie egal pentru toți concurenții electorali/participanții la referendum sau grupurile de inițiativă;

observator – persoană acreditată în modul stabilit de prezentul cod, care poate reprezenta organizații sau instituții interne, străine sau internaționale și care îndeplinește misiunea de a observa modul de organizare și desfășurare a alegerilor;

operator al Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri” – persoană autorizată în modul stabilit pentru a prelucra datele personale ale alegătorului care s-a prezentat fizic la secția de votare în ziua alegerilor și pentru a înregistra faptul participării la votare a acestuia în vederea neadmiterii votării multiple;

organ electoral – organ care organizează desfășurarea alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru autoritățile administrației publice locale, a alegerilor regionale, precum și desfășurarea referendumurilor;

participant la referendum – partid politic, bloc electoral, Președintele Republicii Moldova sau primarul în privința căruia a fost inițiat referendumul pentru demiterea/revocarea acestuia, care se înregistrează la organul electoral respectiv în vederea participării la campania electorală pentru referendum;

perioadă electorală – perioadă cuprinsă între ziua intrării în vigoare a actului cu privire la stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile. Data începerii perioadei electorale se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale;

persoană autorizată să asiste la operațiunile electorale – funcționar electoral, operator al Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, reprezentant al concurentului electoral/participantului la referendum în organele electorale, observator acreditat de organele electorale și, după caz, interpretul acestuia, precum și jurnalist legitimat de instituțiile mass-media și confirmat ulterior de Comisia Electorală Centrală;

raport privind finanțarea grupului de inițiativă – raport al grupului de inițiativă privind fluxul mijloacelor bănești, serviciile și acțiunile prestate cu titlu gratuit de persoane fizice și juridice, acțiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor, precum și alte informații relevante;

raport privind finanțarea campaniilor electorale – raport al concurentului electoral/participantului la referendum privind fluxul mijloacelor bănești, inclusiv veniturile acumulate, sursele de proveniență a acestora, cheltuielile efectuate în campania electorală, serviciile și acțiunile prestate cu titlu gratuit de persoane fizice și juridice, acțiunile de voluntariat, precum și alte informații relevante;

raport privind gestiunea financiară – raport al partidului politic privind veniturile obținute în condițiile regulamentului privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat de Comisia Electorală Centrală, și ale Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, privind sursa de proveniență a acestora, cheltuielile efectuate în perioada de gestiune, precum și alte informații relevante;

referendum – scrutin prin care poporul își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu, având drept scop soluționarea acestora, sau consultare a cetățenilor în probleme locale de interes deosebit, precum și asupra demiterii Președintelui Republicii Moldova ori a revocării primarului unei localități;

Registrul de stat al alegătorilor – sistem informațional unic integrat de evidență a alegătorilor, parte integrantă a Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, destinat colectării, stocării, actualizării și analizei informației referitoare la cetățenii Republicii Moldova care au atins vârsta pentru a alege;

Registrul funcționarilor electorali – bază de date pentru evidenţa la nivel naţional a funcţionarilor electorali, parte integrantă a Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, în care se indică numele şi prenumele acestora, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, telefonul de contact, domiciliul/reşedinţa temporară, numărul și perioada de valabilitate a certificatului de calificare care confirmă formarea/specializarea în domeniul electoral, subiectul care l-a desemnat/numit, iar în cazul participării la alegeri, se indică data şi tipul acestor alegeri, precum şi calitatea deţinută în organele electorale sau aparatele de lucru ale acestora. Modul de completare şi evidenţă a datelor în registru se stabileşte prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală;

resurse administrative – resurse umane, financiare și materiale de care dispun în egală măsură persoanele cu funcții de demnitate publică, persoanele cu funcții de răspundere și funcționarii publici și care derivă din controlul acestor persoane asupra personalului, a resurselor financiare și a alocațiilor din bugetul public național, din accesul la facilitățile publice sau din administrarea de către aceste persoane a bunurilor mobile și imobile ce fac parte din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

reședință temporară – loc unde persoana fizică își are locuința temporară sau secundară, confirmat în actul de identitate;

revocare – încetare înainte de termen a mandatului de demnitar prin referendum, în condițiile prezentului cod, sau retragere de către instanța de judecată a mandatului persoanei care ocupă o funcție publică electivă, precum și încetare a calității de membru al organului electoral;

secție de votare – unitate electorală în care se împarte o circumscripție electorală în raport cu numărul alegătorilor și care se constituie de către organele electorale în condițiile prezentului cod;

Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri” – sistem informațional gestionat de Comisia Electorală Centrală și destinat automatizării procesului electoral;

trezorier – persoană responsabilă de finanțele partidului politic, ale concurentului electoral, ale participantului la referendum sau ale grupului de inițiativă;

votare repetată – alegeri organizate de Comisia Electorală Centrală în cazul în care alegerile au fost declarate nevalabile sau nule în termenele și condițiile prevăzute de prezentul cod.

(1) Cetățeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(2) Participarea la alegeri este liberă și benevolă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum și asupra exprimării de către acesta a liberei sale voințe.

(3) Cetățenii Republicii Moldova care domiciliază în afara țării beneficiază de drepturi electorale depline în condițiile prezentului cod. Guvernul Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice și oficiile consulare sunt obligate să creeze condiții pentru ca cetățenii să-și exercite liber drepturile lor electorale.

Cetățenii Republicii Moldova pot alege și pot fi aleși fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială.

În cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală.

Alegătorul votează personal. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă.

Votarea la alegeri este secretă, excluzându-se astfel posibilitatea de a influența voința alegătorului.

Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum și pentru a-l împiedica să-și exprime voința în mod independent.

(1) Alegerile au loc într-o singură zi, de duminică, conform actului de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul țării sau al localității respective.

(2) Prin derogare de la alin. (1), alegerile în unele circumscripții electorale sau secții de votare pot fi desfășurate, din motive obiective (pandemii, situații excepționale, asigurarea dreptului la vot în condiții neordinare, numărul mare de alegători înregistrați la secțiile de vot de peste hotare etc.), pe parcursul a două zile (sâmbătă și duminică), fapt ce se stabilește prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor.

(3) Procedurile electorale detaliate ce vizează securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității pe parcursul a două zile a buletinelor de vot utilizate și a celor neutilizate, regulile privind asigurarea confidențialității informației din listele electorale cu privire la participarea alegătorilor la votare etc. se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(1) Dreptul de vot se exercită în localitatea în care alegătorul își are domiciliul, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod.

(2) În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință temporară, în perioada valabilității reședinței temporare el votează în localitatea în care își are reședința temporară.

În cadrul unui scrutin, alegătorul votează pentru un singur concurent electoral, iar în cadrul unui referendum, acesta alege o singură opțiune.

(1) Sistemul electoral și modalitatea de constituire a circumscripțiilor electorale sau a organelor electorale nu pot fi modificate decât cu cel puțin un an înainte de scrutinul național.

(2) Proiectele actelor normative pentru modificarea Codului electoral se transmit spre avizare Comisiei Electorale Centrale.

(1) În sensul prezentului cod, referința la zi (zile) în vederea calculării termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se consideră referința la o zi calendaristică, respectiv, la zile calendaristice, cu excepția stabilirii exprese a termenelor în zile lucrătoare. Dacă calcularea termenelor este determinată de ziua alegerilor, aceasta din urmă nu se include în calcul.

(2) La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă, conform Codului muncii.

(3) În cazul în care procedurile și acțiunile electorale trebuie efectuate la/de către organul electoral, termenul expiră la ora și data stabilite de organul electoral respectiv.

(4) În scopul aplicării uniforme a prevederilor aferente calculării termenelor conform prezentului cod, pentru organizarea și desfășurarea oricărui tip de alegeri, Comisia Electorală Centrală aprobă Programul calendaristic al acțiunilor electorale, prin care se stabilesc termenele exprimate în zile calendaristice pentru realizarea acestora.

(1) Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri” este destinat automatizării procesului electoral în scopul:

a) asigurării transparenței procedurilor și acțiunilor electorale efectuate de organele electorale;

b) evidenței participării la votare și al contracarării votului multiplu;

c) obținerii operative a datelor veridice privind rezultatele votării;

d) eficientizării proceselor de colectare, distribuire și transmitere a informațiilor și a datelor privind procedurile electorale realizate;

e) reducerii cheltuielilor bugetare și al optimizării utilizării resurselor umane pentru organizarea și desfășurarea alegerilor;

f) dezvoltării și al uniformizării proceselor electorale aferente realizării atribuțiilor organelor electorale.

(2) Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri” interacționează cu alte sisteme informaționale gestionate de alte autorități și instituții publice, fiind constituit din subsisteme informatice (blocuri de funcții) ale căror cerințe tehnice, funcționalități și etape de implementare sunt reglementate prin acte administrative ale Comisiei Electorale Centrale, adoptate în conformitate cu cadrul normativ metodologic privind crearea, administrarea, mentenanța, dezvoltarea și scoaterea din exploatare a sistemelor informaționale de stat, aprobat de către Guvern.

(3) În procesul de implementare și dezvoltare a subsistemelor informatice, părți componente ale Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, Comisia Electorală Centrală conlucrează cu alte entități publice de ale căror competență și obligație ține oferirea suportului informațional, tehnico-material, organizațional, normativ și de alt tip, conform cadrului normativ aferent.

(4) În condițiile alin. (3), Comisia Electorală Centrală poate beneficia de asistența și suportul organizațiilor internaționale în domeniul electoral.

Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.

Dreptul de a fi aleși îl au cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condițiile prevăzute de prezentul cod.

(1) Nu au dreptul de a alege persoanele care nu întrunesc condițiile prevăzute la art. 14.

(2) Nu pot fi alese:

a) persoanele care îndeplinesc serviciul militar în termen;

b) persoanele prevăzute la alin. (1);

c) persoanele care sunt condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Organele electorale sunt informate despre existența antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor Interne și/sau de către Autoritatea Națională de Integritate și Ministerul Justiției, în limita competențelor;

d) persoanele private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă. Organele electorale sunt informate despre existența interdicției de către Ministerul Justiției, Autoritatea Națională de Integritate și/sau de către Ministerul Afacerilor Interne;

e) persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale;

[Art.16 al.(2), lit.e) declarată neconstituțională prin HCC16 din 03.10.23, MO391-394/19.10.23 art.153; în vigoare 03.10.23]

f) persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, corespund cel puțin unuia dintre următoarele criterii ce au prezentat relevanță în contextul pronunțării hotărârii respective:

1) sunt bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic;

2) au fost excluse dintr-un scrutin anterior ca urmare a încălcării legislației electorale, iar acest fapt a fost reținut drept argument la declararea neconstituționalității partidului politic;

3) sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale sau ale unor state, iar acest fapt a fost reținut drept argument la declararea neconstituționalității partidului politic;

4) au realizat alte fapte care, fără a se încadra expres în acțiunile prevăzute la pct. 1)–3), au fost menționate ca argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului politic.

Notă: Art.16 al.(2), lit.f) introdusă prin LP280/2023 declarată neconstituțională prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(2¹) Restricția prevăzută la alin. (2) lit. f) durează o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic.

Notă: Art.16 al.(2¹) introdus prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(2²) În vederea aplicării restricției prevăzute la alin. (2) lit. f), Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală, în comun cu procuraturile specializate, prezintă Comisiei Electorale Centrale informația cu privire la persoanele care cad sub incidența criteriilor prevăzute la alin. (2) lit. f), cu menționarea expresă a criteriului respectiv. Comisia Electorală Centrală, în baza informațiilor prezentate, întocmește lista persoanelor care cad sub incidența restricției prevăzute la alin. (2) lit. f) și o comunică organelor electorale, care țin cont de aceasta în cazul aplicării restricției la înregistrarea concurenților electorali.

Notă: Art.16 al.(2²) introdus prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(2³) Restricția prevăzută la alin. (2) lit. f) nu se aplică persoanei care, încadrându-se în unul dintre criteriile prevăzute la litera respectivă, poate prezenta probe care demonstrează, în mod inechivoc, că aceasta, anterior declarării neconstituționalității partidului politic, a încercat să determine renunțarea în cadrul partidului politic la acțiunile care au determinat declararea neconstituționalității acestuia sau s-a disociat, în mod public, de aceste acțiuni.

Notă: Art.16 al.(2³) introdus prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(2⁴) În cazul în care persoana prevăzută la alin. (2) lit. f) pct. 1) prezintă probe ce atestă scoaterea acesteia de sub urmărirea penală sau achitarea ei în cadrul procesului penal, pornit pe marginea infracțiunii care a fost menționată de către Curtea Constituțională ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic, acest fapt servește ca temei pentru neaplicarea în privința persoanei în cauză a restricției prevăzute de punctul respectiv.

Notă: Art.16 al.(2⁴) introdus prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(3) Candidații în alegeri, după caz, participanții la referendum care, în virtutea funcției pe care o dețin, sunt obligați să respecte regimul juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, precum și alte restricții și limitări prevăzute de normele juridice speciale, inclusiv în scopul prevenirii utilizării ilicite a resurselor administrative în perioada electorală, își suspendă activitatea în funcția respectivă din momentul începerii campaniei electorale. Persoanele care cad sub incidența acestor prevederi sunt:

a) viceprim-miniștrii, miniștrii și membrii din oficiu ai Guvernului;

b) secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, secretarul general al Parlamentului, secretarul general al Guvernului, secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii de stat, secretarii generali ai ministerelor;

c) conducătorii și adjuncții conducătorilor autorităților publice centrale și ai structurilor organizaționale din sfera lor de competență;

d) președinții și vicepreședinții raioanelor;

e) primarii și viceprimarii;

f) pretorii și vicepretorii;

g) secretarii consiliilor locale și ai preturilor;

h) funcționarii/angajații care au obligația de a-și suspenda raporturile de serviciu/muncă potrivit normelor juridice speciale ce reglementează activitatea acestora.

(1) În scopul organizării și desfășurării alegerilor se constituie:

a) Comisia Electorală Centrală;

b) consiliile electorale de circumscripție de nivelurile al doilea și întâi;

c) birourile electorale ale secțiilor de votare;

d) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei.

(2) În sistemul organelor electorale, Comisia Electorală Centrală este organul electoral ierarhic superior care activează permanent.

(3) Consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea sunt organele electorale care activează permanent, cu excepția consiliilor electorale de circumscripție constituite pentru secțiile de votare din afara țării și pentru localitățile din stânga Nistrului. Activitatea permanentă a consiliilor electorale de circumscripție de nivelul al doilea este asigurată în condițiile art. 35 alin. (3).

(4) Consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi și birourile electorale ale secțiilor de votare sunt organele electorale care se constituie și activează în perioada electorală.

(5) La constituirea organelor electorale, precum și în cadrul procedurii de desemnare a membrilor și al procedurii de alegere a președintelui și a secretarului, se va urmări respectarea principiului egalității de gen.

(6) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este parte integrantă a sistemului organelor electorale ale Republicii Moldova și exercită atribuțiile organului electoral central în cadrul alegerilor regionale în condițiile prezentului cod și ale actelor normative locale. În cazul alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, pentru autoritățile administrației publice locale, precum și al referendumurilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei exercită atribuțiile consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea în condițiile prezentului cod.

Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Comisia Electorală Centrală se conduce de principiul imparțialității și neutralității politice, dispune de independență organizațională, funcțională, operațională și financiară conform prevederilor prezentului cod.

(2) Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituția Republicii Moldova, de prezentul cod și de alte acte normative, inclusiv de regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărâre a acesteia, precum și de standardele internaționale și bunele practici în materie electorală.

(3) Comisia Electorală Centrală este un organ colegial, format din 7 membri, care activează permanent pe durata mandatului, în condițiile prezentului cod.

(4) Comisia Electorală Centrală este persoană juridică de drept public, are buget propriu, dispune de conturi trezoreriale și sigiliu cu imaginea stemei de stat, precum și de alte atribute necesare. Sediul comisiei, inclusiv adresa juridică pentru corespondență, precum și alte modalități de contact sunt stabilite în regulamentul de activitate al acesteia.

(5) În vederea realizării politicii electorale, Comisia Electorală Centrală poate constitui instituții publice sau alte structuri organizaționale în condițiile cadrului normativ aferent.

(6) În relațiile cu autoritățile oficiale ale statelor străine, Comisia Electorală Centrală acționează în limitele competenței sale. Comisia poate să participe la activitatea organismelor internaționale de profil și să devină membru al acestora.

(1) Membrii Comisiei Electorale Centrale sunt numiți în funcție după cum urmează:

a) un membru este numit de către Președintele Republicii Moldova;

b) un membru este numit de către Consiliul Superior al Magistraturii;

c) un membru este numit de către Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne;

d) patru membri sunt numiți de către Parlament, după cum urmează:

– doi membri propuși de majoritatea parlamentară;

– un membru propus de opoziția parlamentară. Dacă nu există o nominalizare comună din partea opoziției, fracțiunea de opoziție cu cei mai mulți deputați la data constituirii Parlamentului va desemna membrul comisiei;

– un membru propus de organizații ale societății civile, reprezentative pentru domeniul electoral.

(2) Autoritățile prevăzute la alin. (1) desfășoară procedura de selectare a candidaților la funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale, pe criterii de competență și profesionalism, conform normelor proprii și cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (1). Actele administrative privind numirea membrilor de către aceste autorități se transmit comisiei și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la adoptare sau, după caz, emitere.

(3) Comisia Electorală Centrală se consideră legal constituită dacă sunt numiți în funcție cel puțin 5 membri.

(4) După ce este numit în funcție, la prima ședință a comisiei la care participă, dar nu mai târziu de 15 zile de la numire, membrul Comisiei Electorale Centrale depune următorul jurământ: „Jur să respect Constituția și legile Republicii Moldova, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce îmi revin potrivit funcției, să nu fac declarații politice pe durata mandatului meu”.

(5) Mandatul membrului Comisiei Electorale Centrale este de 6 ani. Mandatul începe la data intrării în vigoare a actului administrativ de numire în funcție, iar atribuțiile se exercită de la data depunerii jurământului. Fiecare membru al comisiei poate deține două mandate consecutive.

(6) În cazul în care mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale expiră în cursul perioadei electorale, mandatul se prelungește de drept până la finele acestei perioade.

(7) În cazul încetării înainte de termen a mandatului unui membru, autoritatea care l-a desemnat numește un nou membru al Comisiei Electorale Centrale în condițiile prezentului cod.

(8) Pe durata exercitării mandatului, membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot face declarații sau întreprinde acțiuni susceptibile să dăuneze independenței funcției lor și nu pot profita de funcția pe care o dețin în scopul obținerii avantajelor politice, economice sau de altă natură.

(1) Președintele și secretarul Comisiei Electorale Centrale sunt aleși din rândul membrilor comisiei, prin vot secret, cu majoritatea absolută de voturi ale membrilor acesteia, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens. Procedura de alegere a președintelui și secretarului se prevede în regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale.

(2) Fiecare membru al Comisiei Electorale Centrale are dreptul de a înainta propuneri privind candidaturile pentru funcțiile de președinte și secretar, inclusiv de a propune și susține prin vot propria candidatură.

(3) Ședința de alegere a președintelui și secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai târziu de 15 zile de la data intervenirii vacanței acestor funcții. În cazul vacanței acestor funcții în cursul unei perioade electorale, ședința de alegere se va organiza în 3 zile de la intervenirea vacanței.

(4) Ședința Comisiei Electorale Centrale de alegere a președintelui și a secretarului va fi prezidată de doi membri ai comisiei, aleși cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor acesteia, în a căror sarcină se pun organizarea și supravegherea procedurii de dezbatere a candidaturilor și de alegere a acestora.

(5) În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcția de președinte sau de secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit majoritatea absolută de voturi, se organizează votarea repetată la care pot participa și membrii care au candidat la aceeași funcție la prima votare.

(6) În absența președintelui Comisiei Electorale Centrale, precum și în cazul intervenirii de drept a vacanței funcției și până la alegerea unui nou președinte, atribuțiile președintelui sunt exercitate de secretar.

(1) În calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale poate fi numită persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) deține cetățenia Republicii Moldova;

b) are o experiență profesională de cel puțin 5 ani în domeniul electoral sau 8 ani în domeniul juridic ori al administrației publice;

c) are o reputație ireproșabilă;

d) nu are interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, ce derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate;

e) în ultimii 5 ani nu are în cazierul privind integritatea profesională înscrieri cu privire la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligației prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale.

(2) Pe durata mandatului, membrii Comisiei Electorale Centrale nu au dreptul:

a) de a fi membri ai partidelor politice;

b) de a participa și/sau de a contribui în vreun fel la activitățile pe care le desfășoară partidele politice, concurenții electorali, grupurile de inițiativă sau participanții la referendum, cu excepția exercitării atribuțiilor prevăzute de prezentul cod;

c) de a face declarații în favoarea sau defavoarea subiecților menționați la lit. b).

(3) Înainte de numire, candidații la funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale sunt supuși verificării în condițiile Legii nr. 271/2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice. Informația despre rezultatele verificării se dă publicității de către autoritatea care emite actul administrativ de numire în funcție.

(4) Membrii Comisiei Electorale Centrale dețin funcții de demnitate publică prin numire și se supun prevederilor Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

(5) Drepturile și obligațiile membrilor Comisiei Electorale Centrale sunt stipulate în regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale.

(1) Calitatea de membru al Comisiei Electorale Centrale încetează în caz de:

a) expirare a mandatului;

b) demisie;

c) eliberare din funcție;

d) imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor mai mult de 60 de zile consecutive, fapt constatat prin hotărârea comisiei și adus la cunoștința autorității care l-a numit în funcție;

e) deces.

(2) Membrul Comisiei Electorale Centrale este eliberat din funcție de către autoritatea care l-a numit în caz de:

a) adoptare în privința lui a hotărârii judecătorești definitive de condamnare pentru infracțiune săvârșită cu intenție;

b) pierdere a cetățeniei Republicii Moldova;

c) aplicare a unei măsuri de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

d) rămânere definitivă a actului de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ, încheierea directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

e) aflare în incompatibilitate, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv;

f) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art.27 alin. (8) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;

g) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;

h) nerespectare a cerințelor stabilite la art. 22 alin. (2);

i) constatare a imposibilității exercitării atribuțiilor în condițiile alin. (1) lit. d) din prezentul articol.

(3) În condițiile alin. (2), autoritatea care a numit membrul Comisiei Electorale Centrale inițiază, din oficiu sau la sesizarea entităților responsabile, procedura cu privire la eliberarea lui din funcție, cu emiterea unui act administrativ în acest sens.

(4) Actul administrativ de eliberare din funcție se contestă direct la Curtea de Apel Chișinău, conform procedurii stabilite de Codul administrativ.

(1) Remunerarea membrilor Comisiei Electorale Centrale se efectuează conform prevederilor cadrului normativ aferent. Pentru perioada electorală, la alegerile parlamentare, prezidențiale, locale generale și la referendumul republican, acestora li se stabilește o indemnizație lunară în mărimea unui salariu de bază (funcție), iar la alegerile locale noi și referendumurile locale, li se stabilește o indemnizație lunară în mărime de 35% din salariul mediu.

(2) În cazuri excepționale, cu acordul membrilor Comisiei Electorale Centrale, durata timpului de muncă poate deroga de la limita extinsă stabilită conform art. 104 din Codul muncii nr. 154/2003.

În calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală:

a) studiază modalitatea organizării și desfășurării alegerilor cu scopul de a perfecționa actele normative în domeniu și procedurile electorale;

b) înaintează Guvernului și Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislația electorală;

c) elaborează și aprobă regulamente și instrucțiuni menite să perfecționeze procedurile electorale;

d) elaborează și emite avize la proiectele actelor normative transmise spre avizare Comisiei Electorale Centrale de alte autorități publice, precum și opinii pe marginea sesizărilor privind controlul constituționalității actelor normative în domeniul electoral;

e) elaborează și aprobă planuri de activitate anuale ale comisiei, planuri strategice și rapoarte asupra activităților desfășurate în conformitate cu planurile de activitate aprobate și le publică pe pagina sa web oficială;

f) adoptă strategii de dezvoltare, prin care se asigură stabilirea obiectivelor din domeniul său de activitate;

g) ține și gestionează Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri”, elaborează și aprobă acte normative privind funcționarea subsistemelor informatice, părți integrante ale acestuia;

h) constituie consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea cu statut permanent;

i) implementează, inclusiv prin intermediul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, programe de educație electorală și civică;

j) pregătește programe de informare a alegătorilor, inclusiv în perioada electorală;

k) oferă instituțiilor mass-media informații cu privire la desfășurarea și organizarea alegerilor, precum și asigură transparența procedurilor electorale efectuate;

l) acordă consultații părților interesate privind desfășurarea în cadrul alegerilor a activităților de educație electorală și civică;

m) organizează, prin intermediul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, instruirea specializată a funcționarilor electorali, precum și a altor subiecți implicați în procesul electoral, la solicitarea acestora;

n) descrie procedura de atestare/certificare a cunoștințelor și competențelor în domeniul electoral de către Centrul de instruire continuă în domeniul electoral, aprobând un regulament în acest sens;

o) efectuează analize postelectorale în urma desfășurării scrutinelor naționale, inclusiv prin intermediul evenimentelor publice, în vederea identificării carențelor de ordin normativ sau de alt tip, precum și analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, întreprinde măsuri pentru prevenirea și/sau înlăturarea acestora, formulează concluzii și recomandări în acest sens și le înaintează subiecților care au competența de a le implementa;

p) inițiază procedura de validare a mandatului de deputat în Parlament, în cazul intervenirii vacanței mandatului de deputat, conform procedurii stabilite de prezentul cod;

q) ridică sau declară vacant mandatul de consilier local, în cazurile stabilite de Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local, de Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală și de alte acte normative aferente;

r) atribuie mandatul de consilier în cazul intervenirii vacanței acestuia, în conformitate cu regulamentul aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale;

s) constată contravenții și încheie procese-verbale cu privire la contravenții în condițiile Codului contravențional;

t) aplică sau solicită aplicarea sancțiunilor, stabilite de prezentul cod, de Legea nr. 294/2007 privind partidele politice și de alte acte normative aferente, pentru încălcarea legislației electorale, precum și sesizează organele competente privind faptele pasibile de răspundere contravențională sau penală;

u) conlucrează cu organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale, cu autoritățile electorale ale altor state în scopul efectuării schimbului de experiență și al identificării celor mai bune practici în domeniul electoral;

v) participă în cadrul asociațiilor electorale regionale și internaționale și decide asupra calității sale de membru al acestora, precum și asupra efectuării plăților aferente participării și/sau înregistrării în calitate de membru al acestora;

w) dispune de drept de acces la informațiile deținute de autoritățile publice de toate nivelurile și la registrele de stat, precum și la datele deținute de instituțiile private și băncile licențiate, inclusiv la datele cu caracter personal, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal;

x) prelucrează date cu caracter personal în calitate de operator, în condițiile Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal;

y) asigură, de comun cu Consiliul Electoral Central din Găgăuzia, exercitarea și protecția drepturilor electorale ale cetățenilor Republicii Moldova în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor regionale, precum și acordă asistența informațională, metodologică necesară, contribuie la dezvoltarea profesională a angajaților organelor electorale.

(1) În calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală:

a) elaborează și adoptă actele administrative necesare pentru aplicarea și respectarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;

b) elaborează documente cu caracter de îndrumare (formulare, ghiduri, norme metodologice), aprobate prin dispoziție a președintelui Comisiei Electorale Centrale, în scopul asistenței activității financiare și al instruirii partidelor politice, concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă în privința drepturilor, obligațiilor și responsabilităților acestora în procesul de administrare a finanțelor;

c) colectează și sistematizează rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice, rapoartele privind auditul partidelor politice, rapoartele privind finanțarea campaniilor electorale prezentate de concurenții electorali sau participanții la referendum și rapoartele privind finanțarea grupurilor de inițiativă;

d) analizează și verifică informația din rapoartele prezentate în condițiile prezentului cod și ale Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, adoptă hotărâri executorii privind rezultatele verificării;

e) asigură publicarea pe pagina sa web oficială a informațiilor și a rapoartelor prezentate în condițiile prezentului cod și ale Legii nr. 294/2007 privind partidele politice;

f) examinează sesizările și contestațiile privind încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă;

g) conlucrează, în vederea asigurării respectării legislației privind finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și cu alte instituții sau entități, indiferent de forma juridică de organizare;

h) cooperează și acordă asistență informațională la elaborarea unor studii independente de monitorizare a finanțării partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă;

i) studiază și monitorizează aplicarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, înaintează Parlamentului și Guvernului propuneri privind modificarea cadrului normativ în acest domeniu;

j) prezintă anual Parlamentului, până la data de 1 iunie, un raport privind finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și/sau a grupurilor de inițiativă;

k) exercită alte atribuții de supraveghere și control al respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Legii nr. 294/2007 privind partidele politice.

(2) Exercitarea supravegherii și controlului privind finanțarea campaniilor electorale în sensul prezentului articol se aplică corespunzător și activității grupurilor de inițiativă.

În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții:

a) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor;

b) aprobă programul calendaristic al acțiunilor electorale și supraveghează executarea în termenele stabilite a măsurilor și a acțiunilor prevăzute de acesta;

c) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea organizării și desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod;

d) constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție, supraveghează activitatea organelor electorale ierarhic inferioare;

e) emite hotărâri privind activitatea organelor electorale, procedurile electorale, modul de organizare și desfășurare a alegerilor și aspectele tehnico-administrative;

f) decide degrevarea și/sau convocarea membrilor consiliilor electorale, aprobă statele de personal și determină numărul funcționarilor electorali ai consiliilor și birourilor electorale care pot fi degrevați/convocați, inclusiv termenul pentru care sunt degrevați/convocați;

g) în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri;

h) aduce la cunoștința publică numărul de consilieri, în funcție de numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor din Registrul de stat al populației prezentate de Agenția Servicii Publice;

i) asigură întocmirea și verificarea listelor electorale, colaborând în acest scop cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, cu misiunile diplomatice și oficiile consulare;

j) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor și coordonează procesul de asigurare tehnico-materială a alegerilor;

k) stabilește modelul buletinelor de vot, al documentelor, al formularelor și al altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și modelul ștampilelor utilizate de organele electorale, inclusiv parametrii tehnici și/sau standardele aferente echipamentului electoral;

l) elaborează documente privind optimizarea și uniformizarea aplicării procedurilor electorale ce țin de organizarea, amenajarea și dotarea localurilor secțiilor de votare cu echipamente și utilaje necesare desfășurării în bune condiții a procesului de votare;

m) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor;

n) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor care în ziua votării se află în afara țării;

o) monitorizează respectarea principiului egalității de gen în cadrul procesului electoral;

p) conlucrează cu mass-media și asociațiile obștești în vederea organizării evenimentelor de educație electorală și civică a alegătorilor și de informare privind desfășurarea procesului electoral;

q) oferă alegătorilor informații electorale prin intermediul instituțiilor mass-media și oricând la cerere;

r) organizează consultări prealabile cu partidele politice, blocurile electorale, precum și cu reprezentanții instituțiilor mass-media și asigură semnarea de către aceștia, până la începerea campaniei electorale, a Codului de conduită;

s) examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor;

t) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod;

u) sistematizează informațiile privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștința publică rezultatele finale;

v) face bilanțul alegerilor pe țară și, după caz, prezintă Curții Constituționale raportul cu privire la rezultatele alegerilor.

(1) În calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală conlucrează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și cu unele entități care, în procesul de organizare și desfășurare a scrutinelor, au următoarele responsabilități suplimentare, conform domeniului lor de activitate:

1) Ministerul Afacerilor Interne:

a) asigurarea securității tuturor persoanelor care participă la alegeri;

b) asigurarea securității și a ordinii publice în locurile și localurile de desfășurare a întâlnirilor concurenților electorali sau ale altor subiecți cu alegătorii în teritoriu, inclusiv din perspectiva respectării măsurilor de sănătate publică expuse în hotărârile adoptate de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică;

c) acordarea asistenței organelor electorale și autorităților administrației publice locale în vederea păstrării bunurilor materiale la consiliile și birourile electorale, a escortării transportării buletinelor de vot, precum și a asigurării integrității acestora și a altei documentații electorale;

d) prevenirea, contracararea și constatarea contravențiilor și a infracțiunilor în procesul electoral;

e) acordarea asistenței președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare la asigurarea ordinii publice în ziua alegerilor, în localul secției de votare și pe o rază de 100 de metri de la acesta;

f) desfășurarea instructajelor pentru funcționarii electorali privind măsurile de apărare împotriva incendiilor și acțiunile ce urmează a fi întreprinse în caz de incendiu;

g) asigurarea capacității de intervenție a forțelor și mijloacelor din subordine pentru reacționare operativă în caz de incendiu și/sau în alte situații de urgență;

h) acordarea de suport organelor electorale cu scopul de a asigura respectarea actelor administrative cu privire la finanțarea competitorilor electorali, precum și delegarea, după caz, a personalului calificat pentru constituirea grupurilor de lucru în acest sens;

2) Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale:

a) monitorizarea alimentării fără întrerupere cu energie electrică a tuturor sediilor organelor electorale;

b) asigurarea căilor de acces către localurile secțiilor de votare;

c) acordarea, la solicitarea autorităților administrației publice locale și/sau a organelor electorale, a asistenței informaționale privind antrenarea agenților transportatori din teritoriu la efectuarea transporturilor;

3) Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene:

a) acordarea asistenței necesare, în limitele competenței și ale cadrului legal aferent, la organizarea și desfășurarea alegerilor în secțiile de votare constituite în străinătate;

b) asigurarea cu personal și acordarea asistenței logistice în procesul de constituire și funcționare a birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate;

c) colaborarea în vederea acreditării instituțiilor mass-media de peste hotare la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru reflectarea procesului electoral din Republica Moldova;

d) coordonarea procesului de transportare, transmitere și returnare de la birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate a buletinelor de vot, precum și a tuturor materialelor ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor;

4) Biroul politici de reintegrare, în comun cu autoritățile administrației publice locale din Zona de Securitate și cu delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, întreprinde, în perimetrul aflat sub controlul efectiv al autorităților Republicii Moldova, toate măsurile posibile, menite să faciliteze:

a) prezentarea propunerilor de organizare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului a secțiilor de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale;

b) acordarea de sprijin pentru aducerea la cunoștința publică a informației despre adresele secțiilor de votare și sediul birourilor electorale, a modalității de contact;

c) asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective;

d) acordarea suportului în aducerea la cunoștința publică a timpului și locului votării pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului;

e) organizarea și desfășurarea campaniei de informare și educație electorală pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului;

5) Serviciul de Informații și Securitate:

a) asigurarea securității acțiunilor privind confecționarea matriței buletinelor de vot, tipărirea și distribuirea buletinelor de vot, lichidarea matriței;

b) neadmiterea accesului neautorizat la mijloacele tehnice de tipărire a buletinelor de vot și a altor documente electorale, inclusiv la procesul de tipărire a acestora;

c) în limita competenței și a cadrului legal existent, asigurarea securității informaționale a conexiunilor în cadrul Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, inclusiv a securității cibernetice a activității Comisiei Electorale Centrale privind organizarea și desfășurarea alegerilor;

d) în limita competenței și cadrului legal existent, informarea Comisiei Electorale Centrale despre abaterile în procesul finanțării campaniilor electorale și/sau a grupurilor de inițiativă;

6) Ministerul Finanțelor:

a) acordarea de suport organelor electorale în activitatea de control al respectării legislației cu privire la finanțarea grupurilor de inițiativă și finanțarea campaniilor electorale, precum și delegarea personalului calificat pentru constituirea unui grup de lucru în acest sens;

b) elaborarea și aprobarea Regulamentului privind modul de acordare a creditelor fără dobândă concurenților electorali în vederea desfășurării campaniei electorale;

7) Banca Națională a Moldovei – supravegherea accesului liber și egal al concurenților electorali, al participanților la referendum și al grupurilor de inițiativă la serviciile bancare;

8) băncile licențiate din țară – asigurarea accesului liber și egal al concurenților electorali, al participanților la referendum și al grupurilor de inițiativă la serviciile bancare;

9) Agenția Proprietății Publice – asigurarea funcționalității tipografiilor de stat în vederea prestării serviciilor de tipărire a buletinelor de vot;

10) Agenția Servicii Publice:

a) actualizarea datelor despre cetățeni din Registrul de stat al populației;

b) prezentarea, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, a informațiilor privind evidența populației, precum și a altor date relevante pentru buna organizare a scrutinelor;

c) eliberarea, la solicitarea cetățenilor Republicii Moldova, în termen rezonabil, dar nu mai târziu de ziua alegerilor, a actelor de identitate necesare votării;

11) Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației – supravegherea funcționării rețelelor de comunicații mobile și fixe în perimetrul sediului consiliilor electorale de circumscripție și al birourilor electorale ale secțiilor de votare;

12) Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică:

a) asigurarea conexiunii securizate în cadrul rețelei informaționale, parte componentă a Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”;

b) asigurarea securității cibernetice a sistemului informațional la sediul Comisiei Electorale Centrale în limitele sistemului de telecomunicații al autorităților administrației publice;

13) Î.S. „Radiocomunicații” – asigurarea difuzării neîntrerupte a programelor de radio și de televiziune naționale care reflectă alegerile conform legislației;

14) S.A. „Moldtelecom”:

a) la solicitarea autorităților administrației publice locale, a întreprinderilor, a instituțiilor, a organizațiilor și a funcționarilor electorali – asigurarea conectării (inclusiv mutarea rețelelor), conform posibilităților tehnice, a rețelelor de telefonie fixă și internet în sediile consiliilor electorale și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de contract;

b) asigurarea funcționării fără întrerupere a rețelelor de telefonie fixă, în special la sediile consiliilor electorale de circumscripție și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare;

15) operatorii sistemului de distribuție de energie electrică – asigurarea fără întrerupere cu energie electrică a sediilor consiliilor electorale de circumscripție și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, potrivit zonelor teritoriale de activitate;

16) autoritățile administrației publice locale:

a) asigurarea actualizării dispozițiilor privind desemnarea persoanelor responsabile de listele electorale din cadrul autorităților administrației publice locale;

b) asigurarea actualizării listelor electorale de către persoanele desemnate în acest scop;

c) adoptarea deciziilor privind stabilirea și garantarea unui minim de locuri speciale de afișaj electoral și asigurarea unui minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii, cu punerea lor la dispoziție, conform termenului stabilit în programul calendaristic, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale;

d) asigurarea respectării principiului egalității de gen în procesul de desemnare a persoanelor în componența organelor electorale;

e) în limita competenței, asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în localurile unde sunt amplasate secțiile de votare;

f) asigurarea, la nivel local, a căilor de acces către secțiile de votare;

g) examinarea, în comun cu reprezentanții Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, a stării de apărare împotriva incendiilor la localurile unde vor fi amplasate secțiile de votare și la cele unde vor fi desfășurate întâlnirile cu alegătorii, precum și asigurarea respectării cerințelor legale de securitate la incendiu și protecție civilă.

(2) În procesul de organizare și desfășurare a alegerilor, Comisia Electorală Centrală poate stabili, prin hotărâre, și alte responsabilități suplimentare, conform domeniului de activitate, pentru unele autorități ale administrației publice centrale și pentru autoritățile administrației publice locale, precum și pentru unele instituții sau entități, indiferent de forma juridică de organizare. Hotărârea comisiei adoptată în acest sens este executorie pentru toate autoritățile administrației publice centrale și locale, pentru persoanele fizice și juridice, indiferent de domeniul de activitate și forma juridică de organizare.

(1) Comisia Electorală Centrală este asistată de un aparat ale cărui structură și efectiv-limită se aprobă de către aceasta. Statul de personal se aprobă de președintele comisiei.

(2) Personalul aparatului este compus din funcționari publici, supuși reglementărilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, și personal contractual, care desfășoară activități auxiliare, supus reglementărilor legislației muncii. Personalul aparatului este numit sau angajat în funcție, în condițiile legii, de către președintele comisiei.

(3) Remunerarea salariaților permanenți ai aparatului Comisiei Electorale Centrale se efectuează conform prevederilor cadrului normativ aferent. Pentru perioada electorală, la alegerile parlamentare, prezidențiale, locale generale și referendumul republican, acestora li se stabilește o indemnizație lunară în mărimea unui salariu de bază (funcție), iar la alegerile locale noi și referendumurile locale, li se stabilește lunar o indemnizație în mărime de 35% din salariul mediu.

(4) În cazuri excepționale, cu acordul salariatului, durata timpului de muncă poate deroga de la limita extinsă stabilită la art. 104 din Codul muncii nr. 154/2003 și art. 19 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

(5) În perioada electorală, indiferent de tipul scrutinului, Comisia Electorală Centrală angajează, după caz, prin contract individual de muncă, personal în cadrul aparatului comisiei, degrevând persoanele respective de atribuțiile de la locul de muncă permanent.

(1) Comisia Electorală Centrală se finanțează din bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală.

(2) Bugetul Comisiei Electorale Centrale se elaborează, se aprobă și se administrează conform principiilor, regulilor și procedurilor prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.

(3) Președintele Comisiei Electorale Centrale organizează și implementează sistemul de control intern managerial și poartă răspundere managerială pentru gestionarea finanțelor publice și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări.

(1) Ședințele Comisiei Electorale Centrale se convoacă de către președintele acesteia din proprie inițiativă sau la cererea a trei membri ai comisiei. În cazul în care membrii comisiei cer convocarea ședinței, decizia de convocare va fi luată în cel mult 48 de ore de la prezentarea cererii.

(2) Ședințele Comisiei Electorale Centrale sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea absolută a membrilor săi.

(3) Toate ședințele Comisiei Electorale Centrale sunt deschise pentru reprezentanții mass-mediei și pentru public. Ședințele se anunță cu cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea lor, cu excepția ședințelor din perioada electorală, când se anunță într-un termen mai scurt în virtutea faptului că problemele cer o examinare urgentă.

(4) Comisia Electorală Centrală asigură transparența procedurilor electorale, fapt ce permite mass-mediei și populației să aprecieze activitatea comisiei.

(1) Comisia Electorală Centrală adoptă hotărâri cu votul majorității absolute a membrilor săi. Hotărârile de modificare și de abrogare a hotărârilor adoptate anterior se adoptă în aceleași condiții.

(2) Hotărârile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenței acesteia, sunt acte administrative cu caracter individual sau normativ, executorii pentru organele electorale ierarhic inferioare, pentru autoritățile publice, întreprinderi, instituții și organizații, indiferent de forma juridică de organizare, pentru persoanele cu funcții de răspundere, partidele politice și organele acestora, concurenții electorali și alți subiecți cărora li se adresează, precum și pentru toți cetățenii.

(3) Hotărârile Comisiei Electorale Centrale cu caracter individual intră în vigoare la data adoptării sau la data indicată în textul acesteia, iar hotărârile cu caracter normativ intră în vigoare conform art. 56 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

(4) Hotărârile adoptate se semnează de președintele Comisiei Electorale Centrale, iar în lipsa acestuia de secretar. În cazul lipsei președintelui și a secretarului, hotărârile Comisiei Electorale Centrale se semnează de președintele ședinței.

(5) Hotărârile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe pagina web oficială a acesteia, iar hotărârile cu caracter normativ se publică și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(6) Membrii Comisiei Electorale Centrale care nu sunt de acord cu hotărârile adoptate au dreptul să-și exprime în scris opinia separată, în termen de 24 de ore de la adoptare, care se anexează la hotărârile respective.

(1) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral este o instituție publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează activități de instruire, educație, cercetare și informare în domeniul electoral.

(2) În condițiile regulamentului aprobat de Comisia Electorală Centrală, Centrul de instruire continuă în domeniul electoral instruiește și certifică funcționarii electorali, precum și alte categorii de persoane interesate și/sau antrenate în procesul electoral.

(3) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral dezvoltă și implementează programe de educație electorală și civică destinate tuturor categoriilor de cetățeni.

(4) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral are personalitate juridică, dispune de sigiliu cu imaginea stemei de stat, patrimoniu propriu, autonomie administrativă, științifică și didactică.

(5) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral se finanțează din contul mijloacelor prevăzute distinct în bugetul Comisiei Electorale Centrale. Sunt acceptate și alte surse de finanțare, neinterzise de lege, care vor deveni parte componentă a bugetului Comisiei Electorale Centrale și, implicit, a bugetului public național.

(6) Regulamentul de activitate al Centrului de instruire continuă în domeniul electoral se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

(7) Remunerarea salariaților permanenți ai Centrului de instruire continuă în domeniul electoral se efectuează conform prevederilor cadrului normativ aferent. Pentru perioada electorală, la alegerile parlamentare, prezidențiale, locale generale și referendumul republican, acestora li se stabilește lunar o indemnizație în mărimea unui salariu de bază (funcție), iar pentru alegerile locale noi și referendumurile locale, li se stabilește lunar o indemnizație în mărime de 35% din salariul mediu.

(8) În cazuri excepționale, cu acordul salariaților, durata timpului de muncă poate deroga de la limita extinsă stabilită la art. 104 din Codul muncii nr. 154/2003.

(1) Comisia Electorală Centrală constituie circumscripțiile electorale permanente, care corespund, de regulă, hotarelor unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova, unității teritoriale autonome Găgăuzia, municipiilor Chișinău și Bălți. În condiții similare, comisia constituie circumscripții electorale de nivelul al doilea pentru secțiile de votare din străinătate și cele pentru localitățile din stânga Nistrului.

(2) Cu cel puțin 55 de zile înainte de ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală aduce la cunoștința publică denumirea și numărul de ordine atribuit circumscripțiilor electorale de nivelul al doilea.

(3) Circumscripțiile electorale de nivelul întâi corespund, de regulă, hotarelor unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi ale Republicii Moldova și se constituie în condițiile stabilite de titlul V și capitolul XV.

(1) Comisia Electorală Centrală constituie consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea, care activează permanent, sunt formate dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 7 și de cel mult 11 persoane.

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, al referendumurilor republicane și al alegerilor locale generale, componența nominală a consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea se confirmă de către Comisia Electorală Centrală cu cel puțin 50 de zile înainte de ziua alegerilor.

(3) În componența consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea activează, cu statut permanent, președintele acestuia, care este numit în funcție conform Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Pe durata exercitării atribuțiilor, președintelui consiliului electoral de circumscripție îi sunt aplicabile restricțiile prevăzute la art. 22 alin. (2) din prezentul cod.

(4) Ceilalți membri ai consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea sunt desemnați cu cel puțin 55 de zile înainte de ziua alegerilor, după cum urmează:

a) doi membri sunt desemnați de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripție respectiv;

b) doi membri sunt desemnați de către consiliul local de nivelul al doilea în a cărui rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripție respectiv;

c) câte un membru este desemnat de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.

(5) Pentru funcția de membru al consiliului electoral de orice nivel se desemnează persoane care au urmat cursuri de instruire în cadrul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral și dețin certificate de calificare corespunzătoare valabile la data confirmării. Candidaturile pentru consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea propuse de către judecătoriile și consiliile locale trebuie să aibă studii superioare juridice sau în domeniul administrației publice.

(6) În cazul alegerilor și al referendumurilor locale, consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi se constituie de către consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea sau, după caz, de Comisia Electorală Centrală. Consiliile electorale respective se constituie dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 7 și de cel mult 11 persoane, cu minimum 40 de zile înainte de ziua scrutinului.

(7) Pentru constituirea consiliilor electorale de circumscripție de nivelul întâi, cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua alegerilor, candidaturile a 2 membri se propun de către consiliul local de nivelul întâi, iar în cazul în care lipsesc aceste propuneri, locurile rămase sunt completate de Comisia Electorală Centrală din numărul persoanelor incluse în Registrul funcționarilor electorali. Candidaturile celorlalți membri se propun de către partidele politice reprezentate în Parlament, câte unul de la fiecare partid politic. În măsura posibilităților, în componența consiliilor electorale de circumscripție se includ persoane cu studii juridice superioare sau în domeniul administrației publice.

(8) În cazul în care partidele politice nu prezintă candidaturile lor în componența consiliului electoral de circumscripție cel târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului de constituire a acestuia, numărul necesar de candidaturi se completează de către consiliile locale. Dacă acestea nu prezintă candidaturi, precum și în cazul în care, după prezentarea candidaturilor de către toți subiecții cu acest drept, numărul acestora nu este suficient sau componența consiliului electoral de circumscripție constituie un număr par, locurile rămase sunt completate de Comisia Electorală Centrală din numărul persoanelor incluse în Registrul funcționarilor electorali.

(9) În termen de 3 zile de la data confirmării componenței nominale a consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea, membrii acestuia aleg din rândul lor secretarul consiliului respectiv. În același termen de la constituire, membrii consiliului electoral de circumscripție de nivelul întâi aleg din rândul lor președintele și secretarul consiliului respectiv. Rezultatele acestor alegeri se comunică imediat Comisiei Electorale Centrale și, după caz, consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea corespunzător.

(10) În perioada electorală, consiliul electoral de circumscripție adoptă hotărâri cu votul majorității absolute a membrilor.

(11) Particularitățile de organizare și funcționare a consiliului electoral de circumscripție sunt stipulate în regulamentul de activitate al acestuia, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(12) Pentru secțiile de votare din străinătate, Comisia Electorală Centrală va forma un consiliu electoral distinct, cu sediul în municipiul Chișinău, care va asigura organizarea proceselor electorale pentru secțiile de votare constituite peste hotare.

(13) Pentru secțiile de votare pentru localitățile din stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală va forma un consiliu electoral distinct, cu sediul în municipiul Chișinău, care va asigura organizarea proceselor electorale pentru secțiile de votare constituite pentru localitățile din stângă Nistrului.

(14) Consiliul electoral de circumscripție este asistat în perioada electorală de un aparat al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului electoral de circumscripție.

(1) Componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei se aprobă de Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) și cu actele normative locale. În cazul alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și al alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, precum și în cazul referendumurilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, format din președinte și secretar, exercită atribuțiile consiliului electoral de circumscripție și este completat cu membri în modul prevăzut la art. 35 din prezentul cod.

(2) Președintele și secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei se aleg de membrii acestuia. Comisia Electorală Centrală, prin hotărâre, în condițiile prezentului cod și în conformitate cu Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, le confirmă statutul de persoane care dețin funcții de demnitate publică. În cazul încetării înainte de termen a mandatului președintelui și secretarului Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, până la ocuparea funcției de către o altă persoană, asigurarea interimatului, precum și încetarea acestuia se dispun prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(3) Finanțarea curentă a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, precum și finanțarea necesară organizării și desfășurării alegerilor regionale se realizează din bugetul Găgăuziei. Finanțarea necesară organizării și desfășurării alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, precum și cea necesară desfășurării referendumurilor se realizează din bugetul Comisiei Electorale Centrale, din mijloacele prevăzute pentru alegeri.

(4) Pe perioada exercitării atribuțiilor sale, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este asistat de un aparat de lucru, ale cărui structură și efectiv-limită se aprobă de către acesta. Pe durata perioadei electorale, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este în drept să angajeze în baza contractelor individuale de muncă, pe durată determinată, personal suplimentar, în limitele stabilite de Comisia Electorală Centrală.

(5) Consiliul Electoral Central al Găgăuziei are acces la Registrul de stat al alegătorilor în condițiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.

(6) Președintele și secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei pot participa, fără drept de vot, la ședințele Comisiei Electorale Centrale.

(7) În perioada dintre alegeri, președintele Consiliului Electoral Central din Găgăuzia exercită atribuțiile prevăzute la art. 37 alin. (2).

(8) Pe durata exercitării atribuțiilor, președintelui și secretarului Consiliului Electoral Central al Găgăuziei le sunt aplicabile condițiile de eligibilitate, garanțiile și restricțiile prevăzute la art. 20 alin. (8), art. 22 alin. (1)–(4) și art. 23.

(9) Mandatul funcției de președinte și cel de secretar al Consiliului Electoral Central al Găgăuziei pot înceta înainte de termen în condițiile prevăzute la art. 22 din Legea 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică și în caz de rechemare în conformitate cu prevederile stabilite de actele normative locale.

(1) În perioada electorală, consiliul electoral de circumscripție are următoarele atribuții:

a) exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative care conțin prevederi referitoare la desfășurarea alegerilor;

b) constituie, în condițiile prezentului cod, circumscripțiile electorale de nivelul întâi și secțiile de votare, consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi și birourile electorale ale secțiilor de votare, supraveghează activitatea acestora;

c) propune degrevarea sau, după caz, convocarea membrilor consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea și aprobarea statului de personal al aparatului acestuia;

d) decide degrevarea sau, după caz, convocarea membrilor consiliilor electorale de nivelul întâi, după caz, și ai birourilor electorale pe perioada activității lor în componența acestor consilii și birouri;

e) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, după caz, consiliilor electorale de circumscripție de nivelul întâi mijloace financiare, precum și asigură aprovizionarea acestora cu materiale și formulare ale documentelor electorale necesare organizării și desfășurării în bune condiții a procesului electoral;

f) examinează comunicările și sesizările ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor, depuse de autoritățile administrației publice locale, de întreprinderile, instituțiile și organizațiile implicate în procesul electoral, întreprinde măsuri pe marginea celor comunicate ori sesizate;

g) decide asupra cererilor de înregistrare a grupurilor de inițiativă, a candidaților independenți și a candidaților/listelor de candidați din partea partidelor politice în cadrul alegerilor locale, aduce la cunoștința publică informații despre aceștia;

h) recepționează, examinează și publică rapoartele privind finanțarea campaniilor electorale ale candidaților independenți în cadrul alegerilor locale, precum și cele privind finanțarea grupurilor de inițiativă constituite în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea candidaților respectivi;

i) asigură accesul publicului la declarațiile de avere și interese personale ale concurenților electorali înregistrați în alegerile locale, conform prevederilor prezentului cod;

j) examinează cererile și contestațiile asupra hotărârilor și a acțiunilor/inacțiunilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, după caz, ale consiliilor electorale de circumscripție de nivelul întâi;

k) examinează cererile și contestațiile asupra acțiunilor/inacțiunilor concurenților electorali și ale grupurilor de inițiativă înregistrate, precum și cele cu privire la finanțarea campaniilor electorale ale candidaților independenți în alegerile locale;

l) colectează și sistematizează informații de la birourile electorale ale secțiilor de votare privind deschiderea secțiilor de votare, prezența alegătorilor la votare, după caz, existența incidentelor la secțiile de votare, rezultatele preliminare ale alegerilor și le remite, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri” sau prin alte mijloace, Comisiei Electorale Centrale;

m) centralizează rezultatele votării din circumscripție, prezintă Comisiei Electorale Centrale documentele și materialele electorale, asigură afișarea acestora la sediul său și la sediul autorităților administrației publice locale, în condițiile prezentului cod și ale instrucțiunii aprobate de comisie în acest sens;

n) aprobă, prin hotărâre, procesul-verbal privind rezultatele alegerilor locale din circumscripția electorală respectivă, confirmă sau infirmă legalitatea acestora;

o) declară candidații aleși, atribuie și validează, odată cu confirmarea legalității alegerilor locale, mandatele primarilor aleși și ale consilierilor locali, confirmă lista candidaților supleanți, cu adoptarea hotărârilor în acest sens;

p) asistă organele electorale ierarhic superioare în procesul de realizare a atribuțiilor de supraveghere și control în domeniul finanțării campaniilor electorale și partidelor politice;

q) exercită alte acțiuni ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor.

(2) Președintele consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea exercită următoarele atribuții:

a) reprezintă consiliul în relațiile cu Comisia Electorală Centrală, cu alte autorități publice, întreprinderi, instituții, mass-media, organizații, partide politice, concurenții electorali, precum și cu cetățenii;

b) asigură păstrarea bunurilor primite de la autoritatea administrației publice locale și Comisia Electorală Centrală, purtând răspundere materială conform legislației;

c) gestionează mijloacele financiare alocate consiliului;

d) emite acte administrative, în limitele competenței sale, în vederea organizării activității consiliului;

e) încheie, în numele consiliului, contracte aferente organizării și desfășurării activității permanente în circumscripție, precum și contracte individuale de muncă, contracte de prestări servicii pentru perioada îndeplinirii unor activități permanente;

f) informează membrii consiliului, alegătorii și subiecții vizați privind punerea în aplicare, în limita competențelor stabilite, a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale, precum și a altor acte administrative privind aplicarea procedurilor electorale;

g) participă la procedurile de actualizare a datelor și informațiilor cuprinse în Registrul de stat al alegătorilor, precum și la procedurile de verificare și actualizare a listelor electorale din circumscripția electorală respectivă;

h) contribuie, în limitele funcționale stabilite, la realizarea de către Comisia Electorală Centrală a atribuțiilor de supraveghere și control privind respectarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;

i) acordă asistență în organizarea și desfășurarea activităților de educație electorală și civică, organizate de Comisia Electorală Centrală și Centrul de instruire continuă în domeniul electoral;

j) acordă asistență în procesul de instruire și certificare a subiecților electorali de către Centrul de instruire continuă în domeniul electoral;

k) monitorizează respectarea principiului egalității de gen de către subiecții participanți la procesul electoral prin verificarea documentelor, sistematizarea și prezentarea datelor statistice în acest sens;

l) exercită și alte atribuții prevăzute de prezentul cod, de regulamentul de activitate al consiliului electoral, aprobat de Comisia Electorală Centrală, precum și de alte acte normative în domeniul electoral.

(1) Pentru a efectua votarea și numărarea voturilor, circumscripțiile electorale se divizează în secții de votare.

(2) Secțiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripție în localități, în baza propunerilor primarilor orașelor (municipiilor) și ai satelor (comunelor), cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, și vor cuprinde cel puțin 30 și cel mult 3000 de alegători. La propunerea primarilor orașelor (municipiilor) și ai satelor (comunelor), plafonul de 3000 de alegători poate fi depășit cu cel mult 10%. Pentru alegerile de orice nivel și pentru referendumurile republicane, secțiile de votare se constituie în același termen. Sediile secțiilor de votare se stabilesc, de regulă, la parterul sediilor aflate în proprietate publică și se amenajează astfel încât să faciliteze accesul în ele al persoanelor în vârstă și cu dizabilități.

(3) Secții de votare speciale pot fi constituite pe lângă spitale, sanatorii, maternități, aziluri și cămine pentru bătrâni. Aceste secții de votare trebuie să includă cel puțin 30 de alegători.

(4) Persoanele care își satisfac serviciul militar votează la secția de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară.

(5) În cazul alegerilor locale noi, parțiale, al referendumului local, când nu se constituie consiliu electoral de circumscripție de nivelul al doilea, secțiile de votare și birourile electorale ale acestora se constituie de către consiliul electoral de circumscripție de nivelul întâi.

(6) Consiliul electoral de circumscripție numerotează secțiile de votare din circumscripție și aduce la cunoștința publică informația despre hotarele fiecărei secții de votare, adresa sediului birourilor electorale ale secțiilor de votare, adresa localului pentru votare și modalitatea de contact.

(7) Secțiile de votare se numerotează începând cu localitatea de reședință a consiliului electoral de circumscripție și continuând, în ordine alfabetică, cu cele din municipii, orașe, comune și sate.

(8) Autoritățile administrației publice locale oferă birourilor electorale ale secțiilor de votare informații și sprijin, necesare în exercitarea atribuțiilor lor prevăzute de prezentul cod.

(9) Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripție cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 5 și cel mult 11 persoane.

(10) Membrii biroului electoral al secției de votare se desemnează după cum urmează:

a) 3 membri sunt desemnați de către consiliul local;

b) câte unul este desemnat de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.

(11) În cazul în care partidele politice nu prezintă candidaturile lor în componența biroului electoral al secției de votare cel târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului de constituire a biroului, numărul necesar de membri se completează de către consiliul local. Dacă acesta nu prezintă candidaturile, precum și în cazul în care după prezentarea de către toți subiecții cu acest drept numărul acestora nu este suficient sau componența biroului electoral al secției de votare constituie un număr par, locurile rămase sunt completate de consiliul electoral de circumscripție, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, din rândul persoanelor incluse în Registrul funcționarilor electorali.

(12) Pentru funcția de membru al biroului electoral al secției de votare se propun doar persoane care au urmat cursuri de perfecționare în cadrul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral și dețin certificate de calificare corespunzătoare valabile la data confirmării. În măsura posibilităților, în componența birourilor electorale se includ persoane cu studii juridice superioare sau în domeniul administrației publice.

(13) În termen de două zile de la data constituirii biroului electoral al secției de votare, membrii acestuia aleg din rândul lor președintele și secretarul biroului, comunicând imediat rezultatele acestor alegeri consiliului electoral de circumscripție și aducând la cunoștința publică componența biroului electoral, sediul și modalitatea de contact.

(14) Biroul electoral al secției de votare adoptă hotărâri cu votul majorității absolute a membrilor.

(15) Particularitățile de organizare și funcționare a biroului electoral al secției de votare sunt stipulate în regulamentul de activitate al acestuia, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(16) În scopul asigurării și realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală poate constitui secții de votare și birouri electorale ale secțiilor de votare și în alte cazuri.

(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova pot fi organizate una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data scrutinului.

(2) Secțiile de votare constituite în străinătate vor activa în conformitate cu particularitățile prevăzute de prezentul cod și vor fi organizate cu cel puțin 35 de zile înainte de data scrutinului.

(3) În afară de secțiile de votare prevăzute la alin. (1), cu acordul autorităților competente ale țărilor respective, pot fi organizate secții de votare pentru o localitate sau mai multe localități în care, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, se află temporar sau domiciliază permanent cel puțin 500 de alegători cetățeni ai Republicii Moldova.

(4) Constituirea secțiilor de votare prevăzute la alin. (1) și (3) se stabilește de către Comisia Electorală Centrală, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind îndeplinirea condiției ce vizează obținerea acordului autorităților competente ale țării respective și posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic și logistic a procesului de votare.

(5) Temeiul de bază pentru constituirea secțiilor de votare este dinamica participării alegătorilor la secțiile de votare din străinătate la ultimele 3 scrutine, ținând cont complementar de datele înregistrării prealabile a cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate și informațiile prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu privire la numărul și locul aflării cetățenilor Republicii Moldova în străinătate (colectate în baza evidenței consulare sau a altor date relevante). Regulamentul privind constituirea secțiilor de votare peste hotare și regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.

(6) Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un număr impar de membri, de cel puțin 5 și cel mult 15 persoane. Membrii biroului electoral al secției de votare din străinătate se propun de către subiecții cu acest drept, după cum urmează:

a) 2 membri se propun de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Aceștia exercită din oficiu funcțiile de președinte și secretar al biroului electoral respectiv;

b) câte un membru se propune de fiecare partid politic reprezentat în Parlament.

(7) În cazul în care partidele politice nu prezintă candidaturile lor în componența biroului electoral cel târziu cu 5 zile înainte de expirarea termenului de constituire a acestuia, precum și în cazul în care, după prezentarea candidaturilor de către toți subiecții cu acest drept, numărul acestora nu este suficient sau componența biroului electoral constituie un număr par, candidaturile sunt înaintate de consiliul electoral de circumscripție, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar dacă nici acesta nu prezintă candidaturile, locurile rămase se completează de Comisia Electorală Centrală din rândul persoanelor incluse în Registrul funcționarilor electorali.

(8) Din momentul stabilirii datei alegerilor, pe resursele informaționale ale Comisiei Electorale Centrale se publică periodic informații relevante legate de votul în străinătate, iar până la constituirea secțiilor de votare din străinătate se publică și informații despre numărul și posibilele locații ale secțiilor de votare din străinătate.

(9) Particularitățile organizării și funcționării birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală, cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, poate organiza pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale.

(2) La constituirea secțiilor prevăzute la alin. (1), Comisia Electorală Centrală va lua în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective.

(3) Organul electoral responsabil va constitui secții de votare distincte pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, care aparțin circumscripției electorale respective constituite de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Aceste secții de votare se subordonează consiliului electoral constituit în conformitate cu prevederile art. 35.

(4) La constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, prevederile art. 38 se aplică în mod corespunzător. Competența de a propune candidaturile membrilor în componența biroului electoral al secției de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului aparține organului administrației publice locale care gestionează unitatea administrativ-teritorială în care este amplasat sediul acestei secții.

(5) Particularitățile organizării și funcționării birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului se reglementează de Comisia Electorală Centrală.

În perioada sa de activitate, biroul electoral al secției de votare exercită următoarele atribuții:

a) recepționează și păstrează listele electorale, asigură integritatea acestora și accesul la datele din acestea în condițiile stabilite de prezentul cod;

b) examinează solicitările în legătură cu erorile din listele electorale, efectuează modificările necesare în acestea și eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor în condițiile prezentului cod;

c) întocmește liste electorale suplimentare și cele privind votarea la locul aflării în condițiile stabilite de prezentul cod și de regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;

d) stabilește tirajul buletinelor de vot ce urmează a fi tipărite pentru secția de votare din țară;

e) asigură recepționarea, păstrarea și integritatea buletinelor de vot, a certificatelor pentru drept de vot și a altor documente (materiale) electorale necesare organizării activității acestuia și desfășurării procedurilor electorale;

f) desemnează membrii pentru degrevare sau, după caz, convocare, propune consiliului electoral de circumscripție personalul pentru angajarea/numirea în funcție în aparatul de lucru al biroului electoral;

g) confirmă reprezentanții concurenților electorali/participanților la referendum în cadrul biroului electoral respectiv;

h) afișează la sediul biroului electoral listele de candidați;

i) comunică alegătorilor care își au domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a secției de votare data și locul votării, precum și sediul secției de votare;

j) asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor și a cabinelor de vot, păstrarea și integritatea ștampilelor electorale, precum și a altui echipament electoral necesar, conform procedurii stabilite de comisie;

k) organizează votarea în ziua stabilită pentru desfășurarea alegerilor;

l) ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secțiilor de votare;

m) totalizează voturile în secția de votare, întocmește procesele-verbale și rapoartele și le remite, împreună cu alte documente (materiale) electorale, consiliului electoral de circumscripție;

n) sistematizează și remite consiliului electoral de circumscripție informații despre deschiderea secției de votare, datele privind participarea la votare, precum și datele necesare pentru stabilirea rezultatelor preliminare ale alegerilor, prin intermediul Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri” și al altor mijloace;

o) asistă organele electorale ierarhic superioare în procesul de realizare a atribuțiilor de supraveghere și control în domeniul finanțării campaniilor electorale;

p) exercită și alte atribuții prevăzute de prezentul cod, de regulamentul privind activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, aprobat de comisie, precum și de alte acte normative în domeniul electoral.

(1) În exercitarea atribuțiilor, membrul consiliului sau al biroului electoral:

a) nu are dreptul să desfășoare oricare altă activitate în calitate de subiect implicat în procesul electoral;

b) în cazul alegerilor locale, nu poate fi soțul (soția), afinul sau ruda de gradul întâi a persoanei care candidează în circumscripția electorală în a cărei rază teritorială se află organul electoral din a cărui componență face parte;

c) în cazul în care este judecător desemnat în componența consiliului electoral, nu poate examina litigiile cu caracter electoral din circumscripția respectivă începând cu data constituirii consiliului;

d) nu poate face declarații sau agitație în favoarea ori în defavoarea concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă, precum și pentru exprimarea unei opțiuni la referendum;

e) nu poate sprijini financiar sau prin orice alte modalități, direct sau indirect, niciun concurent electoral, participant la referendum sau grup de inițiativă.

(2) Nerespectarea incompatibilităților și a restricțiilor stabilite la alin. (1) din prezentul articol servește drept temei de revocare a membrului prin substituirea acestuia cu un alt membru de către subiectul cu acest drept sau de aplicare a altor sancțiuni stabilite la art. 102 alin. (6).

(1) Calitatea de membru al consiliului sau al biroului electoral încetează:

a) la cerere;

b) prin revocare;

c) în caz de deces.

(2) Membrul consiliului electoral sau al biroului electoral este revocat de entitatea care l-a desemnat, pentru încălcarea interdicțiilor stabilite la art. 42, inclusiv pentru lezarea drepturilor electorale ale alegătorilor, pentru absența nemotivată la 2 ședințe consecutive ale organului electoral sau pentru refuzul de a executa deciziile organului electoral din care face parte, constatate prin hotărâre a organului electoral din care acesta face parte. În cazul în care hotărârea a fost contestată, revocarea se face după confirmare de către organul electoral ierarhic superior.

(3) În cazul în care membrul consiliului electoral sau al biroului electoral încalcă prevederile prezentului cod și ale altor acte normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție îi aplică sancțiunile prevăzute la art. 102 alin. (6).

(4) Dacă un membru își dă demisia sau este revocat din consiliul sau biroul electoral, în locul lui este desemnat sau înaintat un alt membru în modul stabilit de prezentul cod.

(1) Autoritățile publice, întreprinderile, instituțiile și organizațiile, indiferent de forma juridică de organizare, persoanele cu funcții de răspundere, partidele politice, precum și organele acestora sunt obligate să sprijine consiliile și birourile electorale în exercitarea atribuțiilor lor, să le furnizeze informațiile și materialele necesare pentru activitate. Sprijinul din partea autorităților publice și a exponenților acestora se acordă numai la cerere și nu se poate manifesta prin acțiuni vădit disproporționate față de necesitățile existente.

(2) Autoritățile administrației publice locale, întreprinderile, instituțiile și organizațiile, indiferent de forma juridică de organizare, pun la dispoziția consiliilor și a birourilor electorale localuri corespunzătoare pentru activitatea acestora, precum și echipament tehnico-material și logistic necesar pentru organizarea și desfășurarea alegerilor și centralizarea rezultatelor votării.

(3) În afara perioadei electorale, autoritățile administrației publice locale pun la dispoziția președintelui consiliului electoral de nivelul al doilea un sediu pentru activitatea permanentă a acestuia.

(4) Entitățile prevăzute la art. 28, în limitele competențelor funcționale și ale responsabilităților suplimentare ce le revin, asigură suportul necesar consiliilor și birourilor electorale în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor.

(5) Consiliul și biroul electoral pot sesiza autoritățile publice, întreprinderile, instituțiile, organizațiile, indiferent de forma juridică de organizare, persoanele cu funcții de răspundere, partidele politice, precum și organele acestora, în probleme de organizare și desfășurare a alegerilor, ultimele fiind obligate să examineze sesizarea și să dea răspuns în termen de 3 zile de la data primirii sesizării, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.

(6) Nerespectarea prevederilor alin. (1)–(4) din prezentul articol servește drept temei pentru sesizarea organelor constatatoare în condițiile prevăzute la art. 104.

(7) Președinții consiliilor și ai birourilor electorale sunt obligați să asigure păstrarea și returnarea bunurilor primite de la Comisia Electorală Centrală, de la autoritățile administrației publice locale sau de la alte entități, purtând răspundere materială pentru prejudiciul cauzat.

(1) Comisia Electorală Centrală stabilește prin hotărâre numărul de membri ai organelor electorale și de funcționari ai aparatelor de lucru ale acestora care pot fi degrevați sau, după caz, convocați, precum și termenul acestor degrevări/convocări.

(2) Consiliul electoral de circumscripție, de regulă, la prima ședință de constituire, adoptă o hotărâre privind desemnarea unor membri pentru degrevare sau, după caz, convocare în limitele stabilite de Comisia Electorală Centrală conform alin. (1), care va conține și propunerea de aprobare a statului de personal al aparatului consiliului. Această hotărâre se transmite imediat organului electoral care a constituit consiliul electoral respectiv, dar nu mai târziu de 3 zile de la constituirea consiliului.

(3) Biroul electoral al secției de votare, de regulă, la prima ședință de convocare, adoptă o hotărâre privind desemnarea membrilor pentru degrevare sau, după caz, convocare în limitele stabilite de Comisia Electorală Centrală conform alin. (1) și o transmite imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la constituirea biroului respectiv, consiliului electoral de circumscripție care decide, conform competenței, asupra degrevării/convocării membrilor birourilor electorale.

(4) Degrevarea sau, după caz, convocarea și aprobarea statului de personal se efectuează de organul electoral care a constituit consiliul și/sau biroul electoral respectiv.

(5) Pentru activitatea în perioada electorală, persoanele degrevate din instituțiile bugetare sau din alte unități decât cele bugetare și cele convocate beneficiază de o indemnizație, calculată în baza salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent, prognozat și aprobat de Guvern, și achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.

(6) Membrilor organelor electorale și funcționarilor aparatului consiliului electoral de circumscripție degrevați din instituțiile bugetare li se menține salariul la locul de muncă permanent.

(7) Funcționarii publici membri ai organelor electorale și funcționarii aparatelor de lucru ale acestor organe degrevați pentru perioada electorală își păstrează statutul de funcționar public.

(8) Pentru activitatea în perioada electorală, inclusiv în ziua alegerilor, membrilor organelor electorale nedegrevați și celor neconvocați, precum și funcționarilor aparatelor birourilor electorale li se stabilește o indemnizație în mărime de 20% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, prognozat și aprobat de Guvern, care este achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.

(9) Consiliul electoral de circumscripție este asistat de un aparat de lucru al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului electoral de circumscripție. Statul de personal al aparatului include unitățile de contabil (inclusiv câte un contabil-șef), specialiști (consultanți, operatori) și alt personal tehnic. Pentru activitatea în perioada electorală, funcționarii aparatului consiliului electoral de circumscripție beneficiază de o indemnizație, calculată în baza salariului mediu lunar pe economie pentru anul precedent, prognozat și aprobat de Guvern, și achitată din mijloacele financiare alocate pentru alegeri.

(10) În funcție de tipul scrutinului organizat, biroul electoral este asistat de un aparat de lucru, format din operatorii Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri” și alt personal tehnic. Consiliul electoral adoptă o hotărâre prin care numește în funcție, la propunerea biroului electoral, și stabilește perioada de activitate a personalului angajat în aparatul de lucru care asistă biroul electoral.

(11) Drept temei de achitare a indemnizației în condițiile prevăzute la alin. (5), (8)–(10) servesc hotărârile de constituire, precum și cele de modificare a componenței organelor electorale și de degrevare sau, după caz, convocare a funcționarilor electorali.

(12) În cazul organizării concomitente a două scrutine, precum şi în cazurile stabilite la art. 8 alin. (2), funcționarii electorali beneficiază de o majorare de 10% a mărimii indemnizaţiei stabilite în condiţiile alin. (5), (8)–(10) din prezentul articol.

(13) În caz de necesitate, pot fi încheiate contracte individuale de muncă sau de prestări servicii pentru perioada îndeplinirii unor activități determinate. Cheltuielile se efectuează din contul mijloacelor alocate pentru alegeri.

(14) În condițiile legislației fiscale, indemnizația achitată funcționarilor electorali, care nu sunt degrevați sau convocați, pentru activitatea desfășurată în cadrul organelor electorale se califică drept sursă de venit neimpozabilă.

(15) Membrii organelor electorale și funcționarii aparatelor de lucru ale acestor organe beneficiază de o zi liberă, de regulă, imediat următoare zilei alegerilor, acordată în condițiile stabilite de Codul muncii.

(1) Consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi și birourile electorale constituite în condițiile prezentului cod își încetează activitatea și se consideră dizolvate de drept la data confirmării rezultatelor alegerilor și a validării mandatelor de către autoritatea competentă, dar nu mai devreme de soluționarea tuturor contestațiilor depuse în perioada electorală.

(2) Membrii consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea, cu excepția președintelui, își încetează activitatea la data confirmării rezultatelor alegerilor și validării mandatelor, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă a tuturor contestațiilor depuse în perioada electorală.

(1) Cheltuielile legate de organizarea și desfășurarea alegerilor se suportă de la bugetul de stat, în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetară anuală pentru Comisia Electorală Centrală.

(2) Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor sunt parte integrantă a bugetului Comisiei Electorale Centrale. Ținerea evidenței contabile a cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor și raportarea financiară asupra gestionării mijloacelor alocate se efectuează în conformitate cu Legea contabilității nr.113/2007 și normele aprobate de Ministerul Finanțelor.

(3) Comisia Electorală Centrală estimează cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor în baza cheltuielilor executate la scrutinele electorale anterioare și aprobă prin hotărâre devizul estimativ de cheltuieli. Devizul de cheltuieli cuprinde, separat, cheltuielile pentru activitatea Comisiei Electorale Centrale, pentru activitatea Centrului de instruire continuă în domeniul electoral, precum și pentru activitatea consiliilor electorale de circumscripție, inclusiv cheltuielile prevăzute la alin. (4) și (5), în funcție de tipul scrutinului organizat.

(4) Centrul de instruire continuă în domeniul electoral estimează cheltuielile aferente activității de instruire în perioada electorală și le prezintă comisiei pentru aprobare în condițiile alin. (3).

(5) Finanțarea consiliilor electorale de circumscripție se efectuează din contul bugetului de stat, în limita stabilită de Comisia Electorală Centrală. Modul de distribuire și de folosire a mijloacelor financiare alocate se stabilește de Comisia Electorală Centrală în baza devizului de cheltuieli aprobat pentru fiecare consiliu electoral de circumscripție.

(6) Pentru secțiile de votare constituite peste hotare și cele pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, cheltuielile se estimează de Comisia Electorală Centrală.

(7) Hotărârea privind aprobarea devizului de cheltuieli se remite, în termen de cel mult 7 zile de la adoptare, autorităților de resort în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare organizării și desfășurării alegerilor.

(8) Mijloacele financiare nevalorificate pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se restituie la bugetul de stat.

(1) Organele electorale sunt responsabile de utilizarea eficientă, conform destinației și în limitele bugetare aprobate, a mijloacelor financiare alocate pentru alegeri, precum și de asigurarea disciplinei bugetar-financiare potrivit cadrului normativ privind ținerea evidenței contabile și raportarea financiară.

(2) Particularitățile evidenței contabile a cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor, inclusiv responsabilitățile președinților consiliilor electorale de circumscripție privind ținerea evidenței contabile și raportarea financiară asupra gestionării mijloacelor financiare alocate, sunt prevăzute într-o instrucțiune aprobată de Comisia Electorală Centrală.

(3) Președintele Comisiei Electorale Centrale organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru alegeri.

(4) Directorul Centrului de instruire continuă în domeniul electoral dispune de mijloacele financiare alocate pentru activitățile de instruire, educare și informare în perioada electorală, fiind responsabil de gestionarea eficientă a acestora.

(5) Președintele consiliului electoral de circumscripție gestionează mijloacele financiare alocate consiliului respectiv, fiind responsabil de gestionarea eficientă a mijloacelor financiare alocate pentru alegeri.

(6) Încălcarea disciplinei și a responsabilităților bugetar-financiare privind gestionarea mijloacelor financiare alocate alegerilor atrage după sine răspunderea juridică în conformitate cu legislația.

(1) După încheierea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 45 de zile de la confirmarea rezultatelor alegerilor, consiliile electorale de circumscripție prezintă Comisiei Electorale Centrale raportul financiar asupra gestionării mijloacelor financiare alocate. Raportul financiar se semnează de către președintele consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea sau, după caz, de nivelul întâi și de contabilul-șef al consiliului electoral respectiv.

(2) Comisia Electorală Centrală prezintă Parlamentului un raport asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru alegeri.

(3) În condițiile alin. (2), raportul asupra gestionării mijloacelor financiare alocate pentru alegeri se prezintă Parlamentului nu mai târziu de 30 de zile de la aprobarea de către Curtea de Conturi a raportului de audit.

Finanțarea, precum și susținerea materială sub orice formă a grupurilor de inițiativă, a campaniilor electorale se realizează cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul legalității, prin respectarea prevederilor prezentului cod și ale cadrului legal conex;

b) principiul egalității de șanse sau al tratamentului egal în procesul electoral, inclusiv prin asigurarea echilibrului de gen și a accesului persoanelor cu nevoi speciale;

c) principiul transparenței veniturilor și cheltuielilor, prin prezentarea în mod corect și obiectiv de către concurenții electorali, grupurile de inițiativă, candidații independenți și participanții la referendum a rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă și publicarea acestora;

d) principiul independenței grupurilor de inițiativă, a candidaților independenți, a concurenților electorali și a participanților la referendum față de donatori;

e) principiul integrității campaniei electorale;

f) principiul proporționalității în realizarea procedurilor electorale, inclusiv în aplicarea sancțiunilor de către organele electorale.

(1) Susținerea materială de către stat a campaniilor electorale se realizează prin alocații de la bugetul de stat acordate partidelor politice în corespundere cu Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, timp gratuit de emisie, credite fără dobândă și alte forme prevăzute de legislație.

(2) În cadrul oricărui tip de alegeri, cu excepția referendumurilor, Comisia Electorală Centrală stabilește, prin hotărâre, cuantumul creditului fără dobândă ce poate fi acordat concurenților electorali.

(3) În cazul alegerilor parlamentare și al celor locale, cuantumul creditelor fără dobândă se stabilește pentru partide politice, blocuri electorale și separat pentru candidații independenți, indiferent de numărul candidaților înregistrați și/sau al funcțiilor elective pentru care candidează. În cazul alegerilor prezidențiale, cuantumul creditului fără dobândă se stabilește în mărime unică pentru toți concurenții electorali.

(4) Regulamentul privind modul de acordare și rambursare a creditelor fără dobândă concurenților electorali în vederea desfășurării campaniei electorale se aprobă de Ministerul Finanțelor.

(5) Primirea creditelor de la bugetul de stat se face numai prin intermediul unui mandatar financiar, desemnat în acest scop de concurentul electoral. Mandatarul financiar poate fi persoană fizică sau persoană juridică înregistrată la Ministerul Finanțelor, care răspunde solidar cu concurentul electoral care l-a desemnat. Cererea de acordare a creditului se depune la Ministerul Finanțelor.

(6) Creditele primite de la stat se sting parțial, de către stat, în funcție de numărul total de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral în circumscripția electorală respectivă. Suma de bani, determinată prin împărțirea sumei creditului la numărul de alegători care au participat la votare, apoi prin înmulțirea rezultatului obținut cu numărul de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral respectiv, urmează a fi stinsă de la bugetul de stat.

(7) Concurentul electoral care și-a retras candidatura este obligat să ramburseze creditul alocat din bugetul de stat pentru desfășurarea campaniei sale electorale în termen de 2 luni de la retragerea candidaturii.

(8) Partidele politice, blocurile electorale și candidații independenți rambursează creditele fără dobândă în cuantumul determinat conform alin. (6), în termen de 3 luni de la data alegerilor.

(9) Prevederile alin. (2)–(8) nu se aplică grupurilor de inițiativă și participanților la referendum.

(10) Partidele politice care au constituit grupuri de inițiativă, blocuri electorale și/sau au desemnat candidați în alegeri, beneficiare de alocații de la bugetul de stat, au dreptul sa transfere în conturile bancare cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” cel mult 70% din sumele alocate din bugetul de stat, existente în contul partidului politic la începerea perioadei electorale, respectând plafonul general la nivel național al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pentru fiecare tip de alegeri.

(1) În cazul apariției circumstanțelor ce duc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcția de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea și desfășurarea alegerilor.

(2) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul cererilor de demisie motivate în care se invocă:

a) depistarea, conform certificatului medical, a contraindicațiilor care nu permit îndeplinirea atribuțiilor pe termen mai mare de 5 luni;

b) stabilirea gradului de dizabilitate pentru un termen mai mare de 5 luni;

c) alte circumstanțe care nu depind de voința candidatului ales în funcția de primar.

(3) Mecanismul și cuantumul mijloacelor financiare ce urmează a fi compensate în condițiile prezentului articol se stabilesc prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Cheltuielile aferente organizării și desfășurării alegerilor urmează a fi compensate de candidatul ales în funcția de primar. În cazul în care candidații aleși au fost desemnați de partide politice sau blocuri electorale, cheltuielile se compensează de către acestea. În cazul partidelor politice care primesc alocații din bugetul de stat, cuantumul cheltuielilor stabilite se va reține din suma alocațiilor în temeiul hotărârii Comisiei Electorale Centrale.

(1) Plafonul general la nivel național al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv.

(2) În cadrul oricărui tip de alegeri sau referendum, plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(3) La stabilirea plafonului general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”, Comisia Electorală Centrală determină coeficientul după formula: plafonul general al mijloacelor financiare pe țară calculat conform alin. (1) se împarte la numărul total de alegători din țară stabilit la data adoptării hotărârii prevăzute la alin. (2).

(4) Plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu mențiunea „Fond electoral” al concurentului electoral/participantului la referendum se stabilește de către Comisia Electorală Centrală prin înmulțirea coeficientului stabilit conform alin. (3) la numărul total de alegători din țară. Plafonul maxim pentru fiecare circumscripție electorală se determină de către Comisia Electorală Centrală prin înmulțirea coeficientului stabilit la alin. (3) cu numărul de alegători din circumscripția respectivă. Datele privind numărul de alegători sunt cele stabilite la data adoptării hotărârii comisiei în condițiile alin. (2).

(5) Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă” se stabilește de către Comisia Electorală Centrală prin înmulțirea coeficientului stabilit la alin. (3) la numărul maxim de semnături necesare a fi colectate de către grupul de inițiativă pentru susținerea unui candidat la o funcție electivă sau pentru inițierea unui referendum.

(1) Pentru finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale pot fi utilizate următoarele surse:

a) mijloace financiare proprii acumulate în conturile partidului politic la data începerii perioadei electorale (cotizații, donații, alocații, alte venituri prevăzute de lege);

b) donații;

c) credite fără dobândă de la stat.

(2) Finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale de către persoane fizice sau juridice se efectuează cu respectarea condițiilor stabilite de prezentul capitol și de regulamentele privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(3) Responsabilitățile privind respectarea condițiilor și a modului de susținere financiară a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale, privind evidența contribuțiilor și a cheltuielilor efectuate, inclusiv privind întocmirea și prezentarea în termen a rapoartelor privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale, în condițiile stabilite de prezentul capitol și de actele normative în domeniu, le revin:

a) conducătorilor partidelor politice, după caz, altor persoane desemnate conform actelor de constituire a acestora – dacă desemnează candidați în alegeri, constituie grupuri de inițiativă sau se înregistrează în calitate de participanți la referendum;

b) persoanelor cu drept de reprezentare/organelor de conducere ale blocurilor electorale, desemnate conform acordurilor de constituire a acestora – dacă desemnează candidați în alegeri, constituie grupuri de inițiativă sau se înregistrează în calitate de participanți la referendum;

c) candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova;

d) candidaților independenți;

e) conducătorilor grupurilor de inițiativă care desemnează și/sau susțin candidații în alegeri sau inițierea unui referendum;

f) persoanelor responsabile de finanțele (trezorierii) grupurilor de inițiativă, ale concurenților electorali ori participanților la referendum, confirmate în condițiile art. 55.

(4) Pentru încălcarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative în domeniul finanțării grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, subiecții indicați la alin. (3) pot fi supuși răspunderii juridice, inclusiv celei contravenționale sau penale, în conformitate cu legislația.

(5) Se interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a grupurilor de inițiativă, a campaniilor electorale de către:

a) cetățenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cetățenii în privința cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

b) persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova;

c) persoanele anonime sau în numele unor terți;

d) persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice sau care au beneficiat de ajutoare de stat în sensul Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat;

e) organizațiile necomerciale, sindicale, asociațiile ori fundațiile din Republica Moldova sau din străinătate, organizațiile de binefacere sau religioase;

f) autoritățile publice finanțate de la bugetul public național, autoritățile/instituțiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni, ai căror fondatori sunt autoritățile administrației publice centrale și locale, întreprinderile de stat sau municipale, conform Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, sau alte persoane juridice finanțate de la bugetul public național sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor în care acordarea de servicii sau susținerea materială este în mod expres prevăzută de legislație;

g) persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt;

h) alte state sau organizațiile internaționale, inclusiv organizațiile politice internaționale.

(6) Se interzice concurenților electorali, participanților la referendum și grupurilor de inițiativă:

a) să ofere alegătorilor/susținătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice și produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor;

b) să folosească în scopuri personale mijloace financiare intrate în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”;

c) să utilizeze mijloace financiare, altele decât din contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”;

d) să folosească fonduri financiare și materiale nedeclarate sau să depășească cheltuielile peste plafonul general stabilit la art. 53;

e) să utilizeze resurse administrative, cu excepția cazului prevăzut la art. 70 alin. (6);

f) să încaseze mijloace financiare în contul cu mențiunea „Fond electoral” mai târziu decât ziua anterioară zilei alegerilor.

(7) Încălcarea prevederilor alin.(5) și (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort și celor de drept, iar sumele primite/utilizate în condițiile alineatelor menționate se fac venit la bugetul de stat în baza unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale. Actul administrativ de constatare a încălcărilor și, după caz, de aplicare a sancțiunilor prevăzute la art.102 alin.(2) lit.a), c) sau e), emis de organul electoral, din momentul în care rămâne definitiv, se aduce la cunoștința organelor de drept pentru tragerea la răspundere contravențională sau penală, după caz, în condițiile art. 103 și 104.

(8) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (6) lit. a) materialele și obiectele de agitație electorală sau de campanie electorală prevăzute la art.181¹ alin.(3) din Codul penal nr.985/2002.

(9) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media care au depus declarații pentru reflectarea alegerilor sunt obligați să dea publicității condițiile în care oferă spațiu publicitar (inclusiv prețul/minut) și alte servicii conexe concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă, informând Comisia Electorală Centrală și Consiliul Audiovizualului. Comisia Electorală Centrală publică aceste informații pe pagina sa oficială. În perioada electorală, furnizorii de servicii media sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale săptămânal informația privind veniturile obținute din publicitatea politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent electoral.

(10) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să dea publicității condițiile în care oferă spațiu publicitar și alte servicii conexe concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă, informând Comisia Electorală Centrală. Comisia Electorală Centrală publică aceste informații pe pagina sa oficială. În perioada electorală, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale săptămânal informația privind veniturile obținute din publicitatea politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent electoral.

(11) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să ofere sprijin Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale de circumscripție în activitatea de supraveghere și control al respectării legislației cu privire la finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale.

(12) Prevederile alin. (5) nu pot fi interpretate și aplicate în sensul limitării finanțărilor directe sau indirecte, alocate deschis și transparent, cu scopul sprijinirii eforturilor de promovare a valorilor democratice, a standardelor internaționale pentru alegeri libere, democratice și corecte.

(1) Partidul politic, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă desemnează și prezintă pentru confirmare o persoană responsabilă de finanțele sale (trezorier) după cum urmează:

a) Comisiei Electorale Centrale – în cazul grupurilor de inițiativă și al concurenților electorali la alegerile parlamentare și prezidențiale, în cazul partidelor politice și al blocurilor electorale care desemnează candidați la alegerile locale și regionale, precum și în cazul participanților la referendumurile de orice nivel;

b) consiliului electoral de circumscripție – în cazul grupurilor de inițiativă și al candidaților independenți la alegerile locale.

(2) Cererea privind confirmarea trezorierului poate fi prezentată organului electoral odată cu depunerea setului de documente aferent înregistrării în calitate de concurent electoral, de participant la referendum sau de grup de inițiativă sau, ulterior, după înregistrarea în această calitate.

(3) Pentru a fi confirmată de către organul electoral în calitate de trezorier, persoana desemnată trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate și să nu dețină funcții de demnitate publică.

(4) Concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă are dreptul să desemneze în calitate de trezorier o persoană responsabilă de finanțele sale, în baza unui contract prezentat pentru confirmare la organul electoral, conform alin. (1).

(5) Calitatea de trezorier este incompatibilă cu oricare altă calitate de subiect implicat în procesul electoral. În cadrul unui scrutin, mai multe grupuri de inițiativă sau mai mulți concurenți electorali/participanți la referendum nu pot desemna aceeași persoană în calitate de trezorier, indiferent de nivelul circumscripției electorale în care candidează, cu excepția situației în care partidele politice constituie un bloc electoral.

(1) Concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă, în termen de 3 zile după înregistrare, deschide la bancă un cont cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”, transferând în el mijloace financiare proprii, precum și mijloace bănești primite în condițiile legii de la persoane fizice cetățeni ai Republicii Moldova ori de la persoane juridice din țară. În scopul deschiderii contului cu mențiunea „Fond electoral/„Destinat grupului de inițiativă”, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă urmează a fi luat în evidență fiscală în modul stabilit în art. 162 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nr. 1163/1997.

(2) Băncile deschid concurentului electoral, participantului la referendum sau grupului de inițiativă un cont cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” după înregistrarea concurentului electoral, participantului la referendum sau grupului de inițiativă, dar nu mai târziu de 3 zile de la depunerea cererii la bancă. Deschiderea și închiderea conturilor respective sunt cu titlu gratuit.

(3) În cazul partidelor politice și al blocurilor electorale, contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” poate fi deschis și până la înregistrarea concurentului electoral, a participantului la referendum sau a grupului de inițiativă. Încasările mijloacelor bănești pe acest cont se vor face doar după ce concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă va fi înregistrat. Transferurile mijloacelor bănești de pe acest cont se vor face doar după ce concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă va fi înregistrat, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

(4) În termen de 24 de ore de la deschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă informează în scris despre aceasta Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție și comunică datele bancare respective.

(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea sa, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă care nu își deschide un cont la bancă cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” informează în scris despre aceasta Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție și desfășoară doar activități de campanie sau promovare electorală ce nu implică cheltuieli financiare.

(6) Partidele politice și blocurile electorale care au desemnat candidați în alegerile locale deschid la bancă un singur cont cu mențiunea „Fond electoral” și propun pentru confirmare la Comisia Electorală Centrală o persoană responsabilă de finanțe (trezorier) în condițiile art. 55. Toate mijloacele financiare aferente finanțării campaniei electorale a candidaților înregistrați din partea partidelor și blocurilor electorale vor fi gestionate prin intermediul acestui cont.

(7) În cazul în care în aceeași zi sunt organizate mai multe tipuri de alegeri, concurenții electorali deschid conturi separate pentru fiecare tip de alegeri.

(8) Toate cheltuielile pentru activitatea grupurilor de inițiativă și pentru campaniile electorale se efectuează din mijloacele de pe contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”.

(9) Mijloacele financiare din contul cu mențiunea „Fond electoral”/ „Destinat grupului de inițiativă” pot fi utilizate numai după ce sunt declarate la Comisia Electorală Centrală, iar în cazul candidaților independenți în alegerile locale și regionale – la consiliul electoral de circumscripție.

(10) Operațiunile de încasare a numerarului și/sau de transferare a mijloacelor bănești în/din contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” se vor efectua exclusiv în monedă națională.

(11) Banca în care sunt deschise conturi cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” informează săptămânal, prin mijloace electronice, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție despre rulajul mijloacelor bănești și soldul pe conturile bancare respective. Modalitatea de prezentare a informației prevăzute de prezentul alineat se stabilește de Comisia Electorală Centrală și se prezintă inclusiv la cererea comisiei sau, după caz, la cererea consiliului electoral de circumscripție. Banca prezintă și documentele referitoare la operațiunile din conturile bancare respective.

(12) După expirarea termenului acordat pentru colectarea semnăturilor sau după finalizarea procesului de colectare a semnăturilor, grupul de inițiativă informează banca despre acest fapt în vederea suspendării operațiunilor la contul cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă” și întreprinde acțiunile de închidere a acestui cont conform procedurilor interne ale băncilor.

(13) În cazul concurenților electorali și al participanților la referendum, ultimele achitări din contul cu mențiunea „Fond electoral” se fac în ziua de luni imediat următoare zilei votării. În ziua imediat următoare de marți, băncile suspendă operațiunile la contul cu mențiunea „Fond electoral” și întreprind acțiunile de închidere sau, după caz, de suspendare a contului, conform procedurilor interne ale băncilor.

(14) Se interzic operațiunile de încasare a numerarului și/sau transferare a mijloacelor bănești în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” după prezentarea raportului final conform prevederilor art. 58.

(15) După prezentarea și examinarea rapoartelor finale, concurentul electoral, participantul la referendum sau grupul de inițiativă este obligat sa transfere soldul din contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” în bugetul de stat și să întreprindă acțiunile de suspendare sau închidere a contului conform procedurilor interne ale băncilor, cu următoarele excepții:

a) în cazul grupurilor de inițiativă constituite de partide politice, soldul din contul cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă” poate fi transferat la contul bancar al partidului politic sau la contul cu mențiunea „Fond electoral”, comunicând imediat comisiei despre acest fapt. Soldul poate fi transferat și în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit la alin. (12), la banca unde a fost deschis contul cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă”;

b) în cazul grupurilor de inițiativă constituite de către cetățeni pentru susținerea candidaților în alegeri, soldul din contul cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă” poate fi transferat la contul cu mențiunea „Fond electoral” al candidatului susținut și înregistrat în calitate de concurent electoral, comunicând imediat despre acest fapt comisiei sau, după caz, consiliului electoral de circumscripție. Soldul poate fi transferat și în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit la alin. (12), la banca unde a fost deschis contul cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă”;

c) în cazul partidelor politice, soldul din contul cu mențiunea „Fond electoral” poate fi transferat la contul bancar al acestora, comunicând imediat comisiei despre acest fapt. Soldul poate fi transferat și în baza unei cereri scrise depuse, în termen de 3 zile de la expirarea termenului stabilit la alin.(13), la banca unde a fost deschis contul cu mențiunea „Fond electoral”;

d) prevederile lit. a) și c) se aplică corespunzător și blocurilor electorale sub condiția stabilirii procedurii în acest sens în acordurile de constituire a blocurilor electorale.

(16) În cazul nerespectării prevederilor alin. (15), Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție, în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (15) lit. a)–c), poate dispune, prin hotărâre, închiderea contului cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” al concurentului electoral, al participantului la referendum sau al grupului de inițiativă și obligarea băncii la transferarea soldului din contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” în bugetul de stat, după perceperea tuturor comisioanelor.

(17) Din momentul adoptării hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind stabilirea celui de-al doilea tur de scrutin sau a votării repetate, suspendarea operațiunilor la contul cu mențiunea „Fond electoral” va fi anulată de către bancă în baza cererii concurentului electoral.

(1) Donațiile făcute grupurilor de inițiativă, concurenților electorali sau participanților la referendum pot fi de următoarele tipuri:

a) donații în bani, proveniți din activitatea de salariat, de întreprinzător, științifică sau din cea de creație, desfășurată de către cetățenii Republicii Moldova, din burse, pensii, prestații sociale sau din alte venituri legale, cu excepția ajutorului social;

b) donații sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii gratuite ori în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piață. Aceste donații sunt reflectate la valoarea lor de piață și se înscriu în limitele donațiilor prevăzute la alin. (4). Pentru a preveni utilizarea resurselor financiare ocolind conturile cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”, este interzisă donația proprietăților, a bunurilor, a mărfurilor, a obiectelor sau a lucrărilor, a căror destinație finală a fost ajustată în perioada electorală și a implicat utilizarea resurselor financiare care nu sunt reflectate în conturile cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” pentru utilizare în campania electorală.

(2) Grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum au dreptul să accepte donaţii în numerar, la sediile/oficiile sale, sau prin operațiuni bancare direct pe contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”.

(3) Partidul politic poate transfera pe contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă” mijloace financiare proprii, deţinute pe contul său la data începerii perioadei electorale sau a perioadei de colectare a semnăturilor, sub condiţia prezentării raportului financiar la Comisia Electorală Centrală în care se indică datele prevăzute la art. 58 alin. (1).

(4) Contribuțiile sub formă de donații pot fi făcute de persoane fizice și juridice, cu respectarea restricțiilor stabilite la art. 54 alin. (5), după cum urmează:

1) persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova:

a) au dreptul să doneze în perioada activității grupurilor de inițiativă și în timpul campaniilor electorale până la 6 salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv, dar nu mai mult de 30% din venitul anual al acestora înregistrat pentru anul calendaristic precedent;

b) în cazul în care dețin statut de persoane cu funcții de demnitate publică, de funcționari publici, inclusiv cu statut special, sau de angajați în organizații publice în sensul Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, pot face donații al căror plafon să nu depășească 10% din venitul lor anual, dar nu mai mult de 6 salarii medii lunare pe economie stabilite pe anul respectiv;

c) în cazul în care donatorul beneficiază doar de burse sau alte prestații sociale, plafonul donației nu poate să depășească un salariu mediu lunar pe economie pentru anul respectiv;

d) pot face donații, în decursul unui an bugetar, unuia sau mai multor grupuri de inițiativă, concurenți electorali sau participanți la referendum în limita plafoanelor stabilite la lit. a)–c);

e) pot face donaţii în numerar, la sediile/oficiile grupurilor de inițiativă, ale concurenților electorali și ale participanților la referendum, în valoare de până la un salariu mediu pe economie stabilit pe anul respectiv. Donaţiile făcute în numerar pot fi utilizate doar după depunerea lor pe contul cu menţiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de iniţiativă”. Procedura de încasare şi depunere a donaţiilor în numerar la sediile/oficiile grupurilor de inițiativă, ale concurenților electorali și ale participanților la referendum se stabileşte de Comisia Electorală Centrală;

f) pot face donații care depășesc limita stabilită la lit. e), dar în limita plafoanelor stabilite la lit. a) și b) exclusiv prin virament bancar. Donațiile efectuate prin virament bancar se înregistrează în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”, cu luare în considerare a prevederilor art. 56 alin. (10). În cazul donațiilor în valută străină efectuate prin virament prin intermediul conturilor bancare deschise la băncile din străinătate, valuta străină urmează a fi cumpărată de către bancă, iar echivalentul în monedă națională al acesteia se înregistrează în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă”;

2) persoanele juridice:

a) pot face donații în contul cu mențiunea „Fond electoral” și „Destinat grupului de inițiativă” cumulativ până la 12 salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv;

b) pot face donații de mijloace bănești în contul cu mențiunea „Fond electoral”/„Destinat grupului de inițiativă” numai prin transfer, împreună cu o declarație pe propria răspundere privind lipsa restricțiilor prevăzute la art. 54 alin. (5) lit. d), f) și g);

c) prezintă spre păstrare entităților prevăzute la alin. (2) informația eliberată de la Serviciul Fiscal de Stat despre lipsa restanțelor față de buget.

(5) Donațiile făcute peste plafoanele stabilite, precum și sumele primite cu încălcarea prevederilor alin. (4) pct. 2) sunt virate în bugetul de stat, în baza hotărârii Comisiei Electorale Centrale.

(6) Particularitățile efectuării contribuțiilor sub formă de donații, condițiile și modul de evidență, precum și procedura de raportare a acestora se stabilesc prin regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(1) Partidele politice și blocurile electorale care desemnează candidați în alegeri, concurenții electorali, participanții la referendum și grupurile de inițiativă, a căror activitate de campanie electorală sau colectare a semnăturilor implică resurse financiare și materiale, prezintă rapoarte care vor conține informații despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate, precum și numele și prenumele donatorului, numărul de identificare de stat (IDNP), domiciliul, ziua, luna și anul nașterii, locul de muncă, funcția deținută (ocupația/genul de activitate), după caz, calitatea de membru de partid, surse de venit sau finanțare ale donatorului – în cazul persoanei fizice, sau denumirea și numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice. Modelul rapoartelor, precum și procedura de completare și prezentare a acestora se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.

(2) Serviciile şi acţiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. b), prestate gratuit de persoane fizice şi juridice, se evaluează de către fiecare dintre acestea la preţul mediu pe piaţă şi se indică obligatoriu în raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(3) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, regionale, locale și al referendumurilor, indiferent de tipul acestora, partidele politice și blocurile electorale care desemnează candidați în alegeri, participanții la referendum, grupurile de inițiativă, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și candidații independenți, cu excepția celor prevăzuți la alin. (4), prezintă Comisiei Electorale Centrale rapoartele despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală, respectiv, în perioada de activitate a grupurilor de inițiativă, sub semnătura persoanelor responsabile, cu respectarea următoarelor termene:

a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic;

b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie electorală (raport final);

c) în cazul grupurilor de inițiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a grupului de inițiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau, după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripție la comisie.

(4) Candidații independenți în alegerile regionale și locale, precum și grupurile de inițiativă constituite în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea acestora prezintă la consiliul electoral de circumscripție corespunzător rapoartele despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală, respectiv, în perioada de activitate a grupurilor de inițiativă, sub semnătura persoanelor responsabile, cu respectarea următoarelor termene:

a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic;

b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie electorală (raport final);

c) în cazul grupurilor de inițiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a grupului de inițiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau, după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripție către consiliul electoral de circumscripție.

(5) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale se prezintă utilizând obligatoriu metode automatizate de raportare electronică, prin subsistemul informatic „Control financiar”, parte componentă a Sistemului informațional automatizat de stat „Alegeri”, iar la solicitarea Comisiei Electorale Centrale – și pe suport de hârtie.

(6) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, primite în condițiile alin. (3) și (4), sunt verificate în prealabil de Comisia Electorală Centrală sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripție în ceea ce privește caracterul complet al informației și corespunderea cu cerințele de întocmire a acestora.

(7) Dacă informația prezentată de către grupul de inițiativă, concurentul electoral, participantul la referendum în condițiile alin. (1) și (2) este incompletă și/sau eronată, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție are dreptul să solicite subiectului care le-a prezentat date și/sau documente suplimentare, iar acesta este obligat să le prezinte în termenul indicat, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul solicitării.

(8) În termen de cel mult 24 de ore de la recepționarea și acceptarea rapoartelor, verificate în condițiile alin. (6), Comisia Electorală Centrală le va plasa pe pagina sa web oficială, respectând legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal, iar consiliile electorale de circumscripție le vor expedia Comisiei Electorale Centrale și autorităților administrației publice locale corespunzătoare spre publicare pe paginile lor web oficiale în aceleași condiții.

(9) În scopul respectării legislației privind accesul la informație, libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal, informația conținută în rapoartele financiare ale grupurilor de inițiativă sau ale concurenților electorali se face publică, exceptând IDNP, data și luna nașterii, domiciliul sau reședința temporară a persoanei fizice.

(10) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale sunt verificate și analizate de comisie sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripție, care adoptă o hotărâre în acest sens.

(11) În scopul verificării și examinării rapoartelor, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție are dreptul să solicite și să primească de la persoane fizice și juridice, indiferent de forma de organizare a persoanei juridice, informații necesare în limita competențelor (inclusiv date cu caracter personal, informații atribuite la secret comercial, bancar, fiscal etc.). Subiecții sesizați sunt obligați să prezinte informațiile solicitate în termenul stabilit, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul înregistrării solicitării. La cerere și în funcție de natura informației solicitate, acest termen poate fi extins de către Comisia Electorală Centrală sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripție, însă, în total, termenul acordat nu va depăși 3 zile.

(12) Pentru elucidarea suspiciunilor rezonabile, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție poate colabora cu sau sesiza autoritățile publice care dețin sisteme informaționale publice și/sau au atribuții de control, în vederea prezentării informațiilor necesare sau a efectuării unor verificări suplimentare, în limita competențelor funcționale ale acestor autorități.

(1) Supravegherea și controlul finanţării partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale au scopul de a verifica modul în care grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum respectă cadrul normativ în perioada în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv prin verificarea corectitudinii, a caracterului complet al informaţiilor şi a termenului prezentării rapoartelor financiare cu anexele de rigoare, în limitele celor declarate şi prezentate de subiect.

(2) Controlul finanțării grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale are scopul de a verifica modul în care grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum respectă cadrul normativ în perioada în care își desfășoară activitatea, inclusiv prin verificarea conținutului rapoartelor financiare și a documentelor primare contabile, sub aspectul corespunderii activităților de campanie desfășurate și reflectării tuturor veniturilor și cheltuielilor din perioada activității grupurilor de inițiativă și din campania electorală.

(3) Supravegherea și controlul privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale sunt realizate la sediul comisiei sau la fața locului. În cazul manifestării dezacordului de către entitatea supusă controlului sau proprietarul (administratorul) imobilului unde urmează a fi desfășurat controlul la fața locului, se va înainta o acțiune în instanța de judecată de autorizare a controlului financiar la fața locului fără acordul entității supuse controlului sau al proprietarului (administratorului) imobilului.

(4) Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie aprobă, prin hotărâre, rezultatele supravegherii sau ale controlului finanţării grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, acestea fiind reflectate în raportul cu privire la rezultatele alegerilor.

(5) Controlul privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale se realizează în baza unui ansamblu de metode și prevede operațiuni de organizare și desfășurare a controlului, precum și de valorificare a rezultatelor acestuia, cum ar fi: verificarea faptică, verificarea documentară, verificarea totală, verificarea parțială, verificarea tematică, verificarea operativă, verificarea prin contrapunere. Rezultatele controlului se aduc la cunoștință în termen de 6 luni din momentul confirmării rezultatelor alegerilor, care poate fi prelungit la necesitate.

(6) Procesul de planificare, organizare și desfășurare a controlului privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale este stipulat în regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(7) În procesul de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală poate solicita documente și/sau explicații suplimentare pe care le consideră necesare, iar persoanele responsabile sunt obligate să le prezinte în termenele stabilite de comisie.

(8) Supravegherea și controlul privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale pot fi efectuate repetat în cazul în care, ulterior, au fost depistate circumstanțe noi ce atestă existența unor semne de încălcare a cadrului normativ.

(9) Controlul repetat privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale poate fi efectuat inclusiv în cadrul examinării contestațiilor și a sesizărilor.

(10) Controlul repetat privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(1) Comisia Electorală Centrală este posesorul Registrului de stat al alegătorilor și asigură administrarea și actualizarea acestuia. Modul de formare, administrare și actualizare a Registrului de stat al alegătorilor se stabilește prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(2) Registrul de stat al alegătorilor este actualizat sistematic, în mod automat, în baza Registrului de stat al populației. La solicitarea comisiei, autoritatea deținătoare a Registrului de stat al populației oferă gratuit și alte date sau informații necesare actualizării Registrului de stat al alegătorilor.

(3) În Registrul de stat al alegătorilor se înscriu pentru fiecare alegător următoarele date:

a) numele, prenumele și patronimicul;

b) data, luna și anul nașterii;

c) numărul de identificare de stat (IDNP);

d) sexul;

e) adresa de domiciliu (țara, localitatea, strada, casa, blocul, apartamentul);

f) adresa de reședință temporară (țara, localitatea, strada, casa, blocul, apartamentul);

g) seria și numărul actului de identitate (buletin de identitate, pașaport);

h) numărul secției de votare unde este arondat conform domiciliului sau unde și-a exprimat dorința de a vota și adresa secției de votare;

i) data ultimei modificări a datelor personale;

j) alte mențiuni în baza documentelor confirmative.

(4) Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au fost radiați din evidența la domiciliu sau la reședința temporară în Republica Moldova, inclusiv cei care și-au stabilit domiciliul sau reședința temporară în străinătate, rămân înscriși în Registrul de stat al alegătorilor cu mențiunea „fără reședință”.

(5) În baza informației prezentate de instituțiile deținătoare (Agenția Servicii Publice, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării), pentru persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se efectuează mențiunea corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor. Persoanele care au pierdut drepturile electorale nu se înscriu în listele electorale.

(6) Datele și informațiile cuprinse în Registrul de stat al alegătorilor sunt destinate exclusiv proceselor electorale și sunt accesibile pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, fiecare alegător având acces doar la informația personală.

(1) Listele electorale sunt documente autentificate de Comisia Electorală Centrală ce cuprind toți cetățenii cu drept de vot care își au domiciliul ori reședința temporară pe teritoriul unei secții de votare. Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală și la o singură secție de votare. Alegătorul care are și domiciliu, și reședință este înscris, în perioada valabilității reședinței temporare, în lista electorală de la secția de votare în a cărei rază teritorială acesta își are reședința temporară. Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

(2) Lista electorală de bază cuprinde următoarele date:

a) denumirea și data scrutinului;

b) localitatea, numărul secției de votare și numărul circumscripției electorale;

c) numele și prenumele, anul nașterii alegătorului;

d) domiciliul/reședința temporară a alegătorului;

e) numărul de identificare de stat (IDNP), seria și numărul actului de identitate;

f) rubrica „Notă”;

g) rubricile prevăzute pentru semnare de către membrul biroului electoral și alegător.

(3) Listele electorale se întocmesc pe secții de votare în baza informației din Registrul de stat al alegătorilor. Lista unei secții de votare este ordonată alfabetic, după numele, prenumele alegătorilor sau după denumirea străzii, numărul casei/ blocului în creștere, numele, prenumele alegătorilor. Arondarea alegătorilor la secțiile de votare se efectuează de către registratorii din cadrul autorităților administrației publice locale, autorizați în acest sens, conform procedurii stabilite de Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(4) Pentru persoanele care își satisfac serviciul militar, listele electorale se întocmesc pe baza datelor prezentate de comandanții unităților militare respective. Militarii cu domiciliul înregistrat în afara unităților militare, precum și membrii familiilor lor se înscriu în listele electorale de la domiciliu.

(5) Pentru secțiile de votare constituite în sanatorii și case de odihnă, în spitale și alte instituții curative staționare, listele electorale se întocmesc pe baza propriei declarații de ședere ori a datelor prezentate de conducătorii instituțiilor menționate.

(6) Pentru secțiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc conform procedurii stabilite prin Regulamentul privind întocmirea, administrarea, difuzarea și actualizarea listelor electorale, aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(7) În cazul în care alegătorul își schimbă locul de ședere sau nu se va afla în ziua alegerilor pentru Parlament, pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și a referendumurilor republicane la domiciliu sau la reședința temporară, biroul electoral al secției de votare unde alegătorul este inclus în lista electorală de bază, la solicitarea acestuia și pe baza actului de identitate acceptat pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul confirmă primirea certificatului pentru drept de vot semnând într-un registru special, ținut de biroul electoral. Mențiunea despre eliberarea certificatului pentru drept de vot se efectuează de către biroul electoral la rubrica „Notă”, unde este indicată data eliberării, numărul certificatului pentru drept de vot și numele membrului biroului electoral care l-a eliberat.

(8) Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, și-au schimbat locul de ședere sunt în drept, cel târziu cu 25 de zile înainte de următoarele alegeri parlamentare, prezidențiale, referendum republican, să-și declare locul nou de ședere pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secția de votare corespunzător locului șederii. Procedura privind declararea locului de ședere se stabilește prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(9) Listele electorale se transmit de către Comisia Electorală Centrală autorităților administrației publice locale cu cel puțin 22 de zile înainte de ziua alegerilor, într-un exemplar ștampilat și cu alte semne de protecție pe fiecare pagină. Lista electorală se transmite imediat biroului electoral al secției de votare pentru asigurarea verificării acesteia de către alegători, reprezentanții concurenților electorali/participanților la referendum și observatori. După efectuarea modificărilor, cu cel puțin 7 zile înainte de ziua alegerilor, listele se tipăresc repetat și se transmit cel târziu odată cu buletinele de vot, în 2 exemplare ștampilate și cu alte semne de protecție pe fiecare pagină, dintre care unul este transmis pentru păstrare la primărie, prin intermediul biroului electoral.

(10) Modificări în listele electorale pot fi solicitate Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral cu cel puțin 7 zile înainte de ziua alegerilor. Biroul electoral comunică imediat registratorilor din cadrul autorităților administrației publice locale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare. Registratorul verifică datele și efectuează, după caz, mențiunile corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor.

(11) Pentru al doilea tur de scrutin se utilizează aceleași liste electorale de bază. Listele electorale suplimentare se întocmesc, separat, pentru fiecare tur de scrutin.

(1) Listele electorale care vor cuprinde numele, prenumele, anul nașterii și domiciliul/reședința temporară a fiecărui alegător se fac accesibile în localurile secțiilor de votare cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. În același termen, alegătorilor li se comunică prin toate mijloacele de comunicare disponibile (mass-media, telefon, afișe, internet) despre posibilitatea verificării listelor electorale la sediul biroului secției de votare.

(2) Alegătorul poate verifica datele sale prin intermediul resurselor informaționale ale Comisiei Electorale Centrale, conform procedurii stabilite în acest sens.

(3) Alegătorilor, reprezentanților concurenților electorali, participanților la referendum și observatorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință de listele electorale și de a verifica dacă datele cu privire la alegători sunt corecte. Aceștia au dreptul să depună solicitări pentru includerea în listă sau excluderea din ea, precum și pentru corectarea erorilor comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alți alegători cu cel mult 7 zile înainte de ziua alegerilor. Solicitările se examinează, în termen de 24 de ore, de către organul electoral sesizat, iar deciziile asupra solicitărilor pot fi contestate de subiecții interesați în instanța de judecată, după procedura stabilită, dacă au primit refuz de corectare sau includere în listă.

(4) Listele electorale utilizate în ziua alegerilor, cu datele depline despre alegătorii arondați la secția de votare respectivă conform art. 61 alin. (2), se transmit birourilor electorale cel târziu odată cu buletinele de vot. Accesul la listele electorale se permite în baza unei declarații de confidențialitate al cărei model este aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(5) Comisia Electorală Centrală elaborează și aprobă: procedura de întocmire, verificare și actualizare a listelor electorale, reglementând expres modul de transmitere a listelor la birourile electorale; condițiile și modul de includere/excludere din listă a alegătorilor de către membrii biroului electoral al secției de votare; regulile de prezentare ulterioară a listelor electorale finale și alte aspecte necesare.

(1) În cazul alegerilor parlamentare și al celor prezidențiale, procedura de desemnare a candidaților începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor și se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaților se efectuează după constituirea consiliilor electorale de circumscripție conform art. 157, dar nu mai devreme de 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condițiile stabilite de prezentul cod, îl au:

a) partidele politice înregistrate până la data intrării în vigoare a actului cu privire la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu legislația;

b) blocurile electorale;

c) cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură (candidații independenți, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova).

(3) Procedura de desemnare a candidaților cuprinde:

a) în cazul partidelor politice și al blocurilor electorale – aprobarea, în cadrul ședințelor organelor abilitate în conformitate cu prevederile statutare, respectiv, cu acordurile de constituire a acestora, confirmată prin procese-verbale (extrase din procesele-verbale), a hotărârilor/deciziilor privind desemnarea candidaților/listelor de candidați la funcții publice elective, iar în cazul alegerilor prezidențiale – constituirea grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidaților desemnați, precum și întocmirea și prezentarea actelor necesare în condițiile prezentului cod pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral;

b) în cazul candidaților independenți/candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova – înaintarea propriei candidaturi la o funcție publică electivă, după caz, constituirea grupului de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în vederea susținerii candidatului, precum și întocmirea și prezentarea actelor necesare în condițiile prezentului cod pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral.

(4) Procedura de desemnare a candidaților include și etapa de colectare a semnăturilor de către persoanele care își înaintează propria candidatură și/sau grupurile de inițiativă în vederea susținerii candidaților la funcțiile elective.

(5) Subiecții enumerați la alin. (2) nu pot lua decizii privind demararea procedurii de desemnare a candidaților/propriei candidaturi înainte de începerea perioadei de desemnare prevăzute la alin. (1), iar actele întocmite în acest sens anterior începerii perioadei menționate la alin. (1) sunt nule.

(1) Blocurile electorale pentru toate tipurile de alegeri se înregistrează de Comisia Electorală Centrală.

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al celor locale, actele necesare pentru înregistrarea blocurilor electorale se depun la Comisia Electorală Centrală cu cel mult 30 de zile înainte de începerea perioadei de desemnare a candidaților.

(3) Partidele politice pot conveni asupra formării unui bloc electoral, consemnând decizia de participare la constituirea acestuia, aprobată în conformitate cu statutele (regulamentele) lor, într-un proces-verbal.

(4) Blocurile electorale se formează în baza acordului de constituire, aprobat de către partidele politice înregistrate în modul prevăzut de lege până la stabilirea datei alegerilor și care au decis să participe la constituirea unui bloc electoral.

(5) Acordul de constituire a blocului electoral va cuprinde:

a) părțile constituante ale blocului electoral;

b) denumirea integrală, denumirea prescurtată a blocului și, după caz, simbolul electoral în formă grafică însoțit de descrierea textuală a acestuia;

c) persoana/organul cu drept de reprezentare și modalitatea de contact a acestuia;

d) modalitatea de retragere a uneia dintre părți din componența blocului electoral și/sau asocierea cu un alt partid politic;

e) procedura de desemnare a candidatului (candidaților)/listei (listelor) de candidați și, respectiv, cea de modificare a listei (listelor) de candidați, după caz, procedura de constituire a grupului de inițiativă;

f) modul și procedura de repartizare a alocațiilor de la bugetul de stat;

g) modul de rambursare a creditului solicitat și alocat din bugetul de stat pentru desfășurarea campaniei electorale, precum și a cheltuielilor legate de organizarea și desfășurarea alegerilor în condițiile art. 51 și 52;

h) procedura de lichidare (încetare a activității) a blocului electoral;

i) după caz, documentele stabilite la art. 68 alin. (1);

j) alte prevederi care nu contravin prevederilor prezentului cod.

(6) În termen de 5 zile de la data primirii actelor, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind înregistrarea sau refuzul de a înregistra blocul electoral. În cazul în care se refuză înregistrarea blocului electoral, partidele politice constituante își pot desemna de sine stătător candidații.

(7) Partidele politice care au constituit blocul electoral nu au dreptul să desemneze candidatul (candidații)/lista (listele) de candidați în nume propriu.

(8) În cazul în care, după încheierea perioadei de desemnare a candidaților, în componența blocului rămâne un singur partid constituant, blocul nu se consideră dizolvat de drept.

(1) În sensul prezentului articol, semnăturile se colectează numai pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova și a candidaților independenți la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, de consilier în consiliul local și/sau de primar.

(2) Colectarea semnăturilor se va efectua cu respectarea cerințelor generale stabilite de prezentul articol și a condițiilor speciale prevăzute în titlurile III–V, corespunzător tipului de alegeri pentru care este susținut candidatul, precum și a celor stabilite de actele administrative adoptate de Comisia Electorală Centrală în acest sens, inclusiv cu asigurarea respectării legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

(3) Dreptul de a colecta semnături îl au candidații independenți și candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și membrii grupurilor de inițiativă (colectorii) constituite în vederea susținerii candidaților respectivi în alegeri. În cazul alegerilor prezidențiale, constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor sunt obligatorii. În cazul alegerilor parlamentare și al celor locale, candidatul independent poate să nu constituie un grup de inițiativă dacă decide să colecteze singur semnăturile.

(4) Modalitatea de constituire și înregistrare a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la una dintre funcțiile elective enumerate la alin. (1) este prevăzută în titlurile III–V și în actele administrative ale comisiei adoptate în acest sens. Grupul de inițiativă, constituit în condițiile prezentului cod, se înregistrează la:

a) Comisia Electorală Centrală – în cazul susținerii candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova sau candidatului independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova;

b) consiliul electoral de circumscripție – în cazul susținerii candidatului independent la funcția de consilier în consiliul local și/sau de primar.

(5) Colectarea semnăturilor începe la data desemnării candidatului în condițiile art. 63. Organul electoral eliberează listele de subscripție și legitimațiile colectorilor la data înregistrării grupului de inițiativă și/sau la data adresării candidatului independent.

(6) Semnăturile se colectează în baza listelor de subscripție, al căror model se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Listele de subscripție pentru colectarea semnăturilor se eliberează de organul electoral care are competența de a înregistra candidatul.

(7) În listele de subscripție se indică funcția electivă pentru care se colectează semnăturile, numele și prenumele candidatului, anul nașterii, profesia (ocupația), funcția, locul de muncă și subiectul care l-a desemnat, precum și numele și prenumele colectorului.

(8) În lista de subscripție, susținătorul candidatului completează el însuși datele personale și își aplică semnătura. În cazul în care susținătorul candidatului nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sunt completate de colector, semnătura în lista de subscripție fiind aplicată nemijlocit de susținător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant al acestuia.

(9) Colectorul este responsabil de asigurarea autenticității datelor din lista de subscripție întocmită. Pe fiecare listă de subscripție, colectorul face o mențiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal și că el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează.

(10) Pentru încălcarea prevederilor ce stabilesc procedura de colectare a semnăturilor, precum și a dispozițiilor ce vizează domeniul protecției datelor cu caracter personal, colectorul poartă răspundere conform legislației.

(11) Susținător al candidatului poate fi doar o persoană care, la momentul semnării listei de subscripție, are dreptul de a alege. Un alegător poate susține, prin semnătură, mai mulți candidați, inclusiv pentru mai multe funcții elective, însă nu poate susține același candidat, prin semnătură, de două și mai multe ori.

(12) În funcție de tipul alegerilor desfășurate, semnăturile se colectează:

a) în oricare localitate din circumscripția electorală națională – în cazul alegerilor parlamentare;

b) în oricare localitate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, stabilite conform Legii nr. 764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, – în cazul alegerilor prezidențiale;

c) în localitatea/localitățile din cadrul circumscripției electorale în care candidează candidatul – în cazul alegerilor locale.

(13) Lista de subscripție va conține numai semnături ale susținătorilor care sunt arondați într-o singură circumscripție electorală în care urmează să fie organizate alegeri. În cazul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, lista de subscripție va conține numai semnături ale susținătorilor din aceeași unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.

(1) Listele de subscripție se depun la organul electoral corespunzător împreună cu documentele necesare pentru înregistrarea candidaților. Procedura de recepționare a documentelor și a listelor de subscripție este prevăzută în regulamente privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților pentru fiecare tip de scrutin organizat, aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(2) În cazul susținerii candidatului la alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale, listele de subscripție cu semnăturile susținătorilor se depun, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, la organul electoral corespunzător pentru verificare. Nu se admite depunerea unor liste de subscripție suplimentare după ce organul electoral a primit și a înregistrat listele de subscripție.

(3) După primirea listelor de subscripție, organul electoral verifică semnăturile în condițiile art. 67. Verificarea listelor de subscripție se face concomitent cu examinarea documentelor prezentate pentru înregistrarea candidaților în condițiile și termenele stabilite la art. 68.

(1) Organul electoral verifică autenticitatea datelor înscrise și semnăturile din listele de subscripție în limita numărului stabilit la art. 113, 139 și 164.

(2) Pentru verificarea listelor de subscripție, organul electoral utilizează aplicația electronică. Ghidul privind funcționarea aplicației se aprobă prin dispoziția președintelui Comisiei Electorale Centrale.

(3) La procesul de verificare a listelor de subscripție au dreptul să asiste candidații la alegeri și/sau conducătorii grupurilor de inițiativă, precum și observatorii acreditați, în baza unei cereri către organul electoral. Candidații la alegeri și/sau conducătorii grupurilor de inițiativă au dreptul să asiste doar la procesul de verificare a listelor de subscripție pe care le-au prezentat. Condițiile de asistare la procesul de verificare a listelor de subscripție se stabilesc în ghidul prevăzut la alin. (2).

(4) Listele de subscripție se invalidează total dacă:

a) sunt de un alt model sau serie (număr) decât cele eliberate colectorului de organul electoral;

b) nu sunt semnate de colector în modul stabilit la art. 65 alin. (9);

c) nu conțin numele și prenumele candidatului pentru care se colectează semnături.

(5) Semnătura din lista de subscripție se invalidează dacă susținătorul:

a) a înscris datele personale, însă nu a aplicat semnătura conform procedurii descrise la art. 65 alin. (8);

b) nu are drept de vot la data semnării în lista de subscripție;

c) și-a înscris datele din actul de identitate expirat;

d) este arondat în altă circumscripție electorală decât cea pe teritoriul căreia au fost colectate semnăturile;

e) a înscris în lista de subscripție date de identitate eronate, care nu permit identificarea lui.

(6) Modalitatea de întocmire a listelor de subscripție, procedura de colectare a semnăturilor și termenul de prezentare și verificare a acestora, precum și responsabilitățile colectorilor sunt prevăzute într-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(1) Pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral, partidele politice, blocurile electorale, candidații independenți sau candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova prezintă, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție următoarele documente:

a) hotărârea/decizia confirmată prin procesul-verbal sau, după caz, prin extras din procesul-verbal al ședinței organului central sau teritorial al partidului politic sau al blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidați întocmite conform art. 111 și 163);

b) listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale susținătorilor candidatului independent sau ai candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, conform art. 113, 139 și 164;

c) datele biografice ale candidatului;

d) declarația candidatului privind consimțământul lui de a candida la funcția pentru care a fost desemnat;

e) declarația de avere și interese personale pe ultimul an înainte de scrutin, conform modelului aprobat de Comisia Electorală Centrală. Declarația se face publică conform procedurii prevăzute în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;

f) declarația candidatului pe propria răspundere, prin care confirmă că:

– nu cade sub incidența restricțiilor stabilite la art. 16 alin. (2) lit. c)–f);

Notă: Art.68 al.(1), lit.f) textul „art. 16 alin. (2) lit. c)–f)” modificat prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

– în privința sa nu au fost emise acte de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise;

g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, eliberat de instituția medicală la care acesta se află în evidență;

h) declarația candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova sau pentru funcția de primar privind suspendarea, pe durata mandatului, a funcțiilor incompatibile cu funcția de Președinte al Republicii Moldova sau de primar, în cazul în care persoana este aleasă și validată;

i) declarația despre suspendarea din funcția deținută, din momentul începerii campaniei electorale – pentru persoanele care cad sub incidența art. 16 alin. (3);

j) copia de pe diploma de studii, în cazul candidaților pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și cea de primar;

k) după caz, simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;

l) copia de pe actul de identitate al candidatului.

(1¹) Candidatul care cade sub incidența restricției prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. f) și care dorește să fie înregistrat în calitate de concurent electoral prezintă, suplimentar la documentele prevăzute la alin. (1) din prezentul articol, toate probele ce ar demonstra, în mod inechivoc, că acesta, anterior declarării neconstituționalității partidului politic, a încercat să determine renunțarea în cadrul partidului politic la acțiunile ce au determinat declararea neconstituționalității acestuia sau că acesta s-a disociat, în mod public, de aceste acțiuni.

Notă: Art.68 al.(1¹) introdus prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(2) Modelele sau caracteristicile tehnice ale documentelor prevăzute la alin. (1) și modul de completare și/sau de prezentare a acestora se stabilesc prin regulamentele privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților pentru fiecare tip de scrutin organizat, aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(3) Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri.

(4) Reprezentanții partidelor politice, ai blocurilor electorale, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova și candidații independenți depun actele necesare pentru înregistrare numai după ce Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripție respective fac publică informația privind locul (biroul) și timpul primirii documentelor. Intervalul de timp dintre momentul adoptării hotărârii de stabilire a locului și timpului primirii documentelor și ora stabilită pentru primirea documentelor trebuie să fie de cel puțin 24 de ore. În cazul în care reprezentanți ai mai multor partide politice, ai mai multor blocuri electorale, mai mulți candidați depun în același timp toate documentele necesare pentru înregistrare la organul electoral respectiv, ordinea de primire a documentelor se stabilește prin tragere la sorți, conform regulamentului aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(5) În termen de 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin. (1), organul electoral respectiv efectuează sau refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri. Hotărârile adoptate de organele electorale în acest sens pot fi contestate în condițiile stabilite la capitolul XIII.

(5¹) În cazul candidaților prevăzuți la alin. (1¹) din prezentul articol, organul electoral competent, în situația în care acesta nu este nemijlocit Comisia Electorală Centrală, înregistrează sau refuză înregistrarea candidatului doar după aprobarea prealabilă de către Comisia Electorală Centrală, conform prevederilor art. 125 din Codul administrativ, care realizează, cu această ocazie, verificarea probelor prezentate de către candidat și oferă un răspuns motivat. Prin derogare de la art. 125 alin. (2) din Codul administrativ, Comisia Electorală Centrală comunică răspunsul la solicitarea de aprobare în cadrul termenului prevăzut la alin. (5) din prezentul articol. În cazul în care organul electoral competent să înregistreze sau să refuze înregistrarea candidatului este Comisia Electorală Centrală, aceasta efectuează, din oficiu, verificarea probelor prezentate de către candidat înainte de emiterea unei decizii pe marginea cererii acestuia. În contextul verificării probelor prezentate de către candidat, Comisia Electorală Centrală asigură audierea candidatului respectiv, care poate fi asistat și de un avocat.

Notă: Art.68 al.(5¹) introdus prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(6) În cadrul acelorași alegeri, o persoană poate candida la mai multe funcții elective, însă de diferite categorii/niveluri și doar din partea unui singur partid sau bloc electoral, ori în calitate de candidat independent.

(7) Candidații înregistrați în alegeri nu pot fi angajați și nu pot desfășura activități în cadrul niciunui organ electoral pe durata alegerilor.

(8) Organul electoral care a înregistrat candidații eliberează legitimații candidaților înregistrați cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la data înregistrării.

(9) Organul electoral care a înregistrat candidații dă publicității în mass-media finanțată de la buget hotărârile sale privind înregistrarea candidaților independenți sau a listelor de candidați.

(10) După expirarea termenului prevăzut pentru înregistrarea candidaților, organul electoral respectiv publică integral lista de candidați pe care i-a înregistrat, indicând în ea numele, prenumele, anul nașterii, apartenența politică, profesia (ocupația) candidaților, precum și denumirea partidului sau a blocului electoral care i-a desemnat. Listele de candidați vor fi disponibile pentru consultare la fiecare secție de votare.

(11) În cazul în care un concurent electoral prezintă o listă a candidaților desemnați în alegeri care nu corespunde cerințelor alin. (3), precum și în cazul existenței restricțiilor prevăzute la alin. (1) lit. f), Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție va refuza înregistrarea acestuia.

(1) Concurenții electorali pot desemna, pentru perioada electorală, câte un reprezentant în organele electorale care i-au înregistrat, precum și în organele electorale ierarhic inferioare. Partidele politice și blocurile electorale pot desemna, pentru perioada electorală, câte un reprezentant și în Comisia Electorală Centrală.

(2) Reprezentanții concurenților electorali sunt confirmați de organele electorale respective în cel mult 3 zile. Candidaturile propuse trebuie să fie persoane care au drept de vot. Candidații în alegeri nu pot fi desemnați în calitate de reprezentanți.

(3) Reprezentanții concurentului electoral au dreptul să participe la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organului electoral care l-a confirmat, inclusiv în ziua alegerilor, să reprezinte interesele concurentului electoral și în alte autorități implicate în procesul electoral. Aceștia au acces la toate informațiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, pot efectua filmări foto și video cu înștiințarea președintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul și securitatea votării. Statutul reprezentanților concurenților electorali, precum și alte drepturi și obligații ale acestora sunt stabilite prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(4) Reprezentantul desemnat și confirmat de organul electoral în corespundere cu prevederile prezentului articol poate apăra interesele concurentului electoral în litigiile cu caracter electoral, precum și în instanța de judecată în condițiile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă. La alegerile prezidențiale și cele locale, reprezentanții concurenților electorali confirmați în modul stabilit își pot desfășura activitatea și în cel de-al doilea tur de scrutin.

(1) Cetățenii Republicii Moldova, partidele politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.

(2) Exercițiul acestui drept poate fi supus unor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, ocrotirea sănătății sau protecția moralei, protecția reputației, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.

(3) Indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, și se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri înainte de ziua votării. În cazul alegerilor prezidențiale și al celor locale, candidații care au trecut în al doilea tur de scrutin pot desfășura campanie electorală după stabilirea datei celui de-al doilea tur de scrutin prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua alegerilor.

(4) În programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale, precum și atributele partidelor politice declarate neconstituționale. Se interzic combinarea de culori și/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalități istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. Prin derogare, prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea Europeană.

(5) Se interzic transportarea organizată a alegătorilor spre secția de votare în ziua alegerilor în scopul determinării acestora să își exercite drepturile electorale, precum și acțiunea de organizare în perioada electorală a transportării alegătorilor spre secția de votare.

(6) Se interzice candidaților să utilizeze resursele administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor și a bunurilor publice în perioada electorală. Autoritățile/instituțiile publice și cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenților electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali.

(7) Modalitatea plasării în condiții egale a publicității electorale pe panourile publicitare, inclusiv pe cele aflate în proprietate privată, se aprobă de Comisia Electorală Centrală în baza unui regulament.

(8) Răspunderea pentru conținutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă grupul de inițiativă, concurentul electoral sau participantul la referendum. Materialele publicitare trebuie să corespundă cerințelor stabilite la art. 9 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.

(9) Fiecare material publicitar al candidaților independenți, care declară pe propria răspundere că nu au utilizat servicii tipografice ale entităților specializate și nu au deschis contul bancar cu mențiunea „Fond electoral”, trebuie să conțină următoarele informații: numele/prenumele concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului și mențiunea „Tipărit la echipament tehnic propriu”.

(10) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate ca, în termen de 3 zile până la data începerii campaniei electorale, să stabilească și să asigure un minim de locuri speciale de afișaj electoral, un minim de localuri pentru desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii. Deciziile/dispozițiile respective sunt afișate imediat la sediul acestor autorități și sunt aduse la cunoștința subiecților interesați prin intermediul mass-mediei, al altor mijloace de comunicare disponibile.

(11) Concurenții electorali pot organiza întâlniri cu alegătorii, autoritățile administrației publice locale fiind obligate să asigure posibilitatea desfășurării unor astfel de întâlniri în termene și în condiții egale. Organele electorale pot fi sesizate în cazul neregulilor constatate în legătură cu organizarea și desfășurarea întâlnirilor cu alegătorii.

(12) Agitația electorală se admite doar până în ziua de vineri înainte de ziua votării.

(13) În campania electorală, competitorilor electorali li se interzic organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, a personalului de creație și/sau artistic atât din țară, cât și de peste hotare, afișarea în timpul desfășurării acestora de slogane sau alte mesaje și/sau distribuirea de materiale ce conțin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum și participarea la astfel de evenimente în scop de promovare politică.

(14) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și participanților la referendum.

(1) Concurenții electorali pot avea persoane de încredere, care au drept de vot, în fiecare circumscripție electorală. Persoanele de încredere îi ajută pe concurenții electorali la desfășurarea campaniilor electorale ale acestora, fac agitație electorală în favoarea lor și le reprezintă interesele în relațiile cu autoritățile publice, cu alegătorii, cu consiliile și birourile electorale.

(2) Numărul persoanelor de încredere, procedura de confirmare, drepturile și obligațiile acestora se stabilesc de prezentul cod și de regulamentul cu privire la activitatea persoanelor de încredere, aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(3) Persoanele de încredere ale concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidențiale, precum și cele ale participanților la referendumul republican se confirmă de Comisia Electorală Centrală, iar persoanele de încredere ale concurenților electorali și ale participanților la referendum în alegerile locale și referendumurile locale – de către consiliul electoral de circumscripție corespunzător. Organul electoral respectiv confirmă, prin hotărâre, persoanele de încredere ale concurenților electorali/participanților la referendum.

(4) Concurenții electorali pot, cu cel puțin 7 zile înainte de ziua scrutinului, să solicite organului electoral respectiv confirmarea suplimentară a persoanelor de încredere, suspendarea împuternicirilor sau substituirea acestora cu alte persoane, respectând criteriile de număr și condițiile stabilite de prezentul articol și regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(5) Hotărârile organului electoral cu privire la confirmarea, refuzul confirmării și/sau al substituirii persoanelor de încredere pot fi contestate în condițiile capitolului XIII.

(6) La alegerile prezidențiale și la cele locale, persoanele de încredere ale concurenților electorali, confirmate în modul stabilit, își pot desfășura activitatea și în cel de-al doilea tur de scrutin.

(7) Persoanele de încredere ale concurenților electorali care dețin funcții publice nu pot folosi mijloacele și bunurile publice în campania electorală.

(8) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și participanților la referendum.

(1) Concurenții electorali/participanții la referendum participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mass-mediei, în condițiile stabilite de capitolul XII.

(2) Candidații, cu excepția cazurilor stabilite la art. 16 alin. (3), beneficiază, pe durata campaniei electorale, de dreptul de a fi suspendați din funcția deținută în condițiile legislației muncii și/sau ale celei care reglementează activitatea acestora. Pe durata perioadei electorale, candidații nu pot fi concediați sau transferați la o altă muncă sau funcție fără acordul lor.

(3) Concurentul electoral poate să-și retragă candidatura printr-o cerere scrisă, adresată organului electoral care l-a înregistrat, dar nu mai târziu de 10 zile până la ziua alegerilor. În cazul candidaților desemnați de partidele politice și blocurile electorale, cererile de retragere din cursă se înaintează organului electoral în același termen, prin intermediul partidelor politice și blocurilor electorale respective.

(4) După expirarea termenului menționat la alin. (3), înregistrarea concurentului electoral poate fi anulată de organul electoral care l-a înregistrat, în baza deciziei instanței de judecată, în caz de deces al acestuia sau de survenire a condițiilor stabilite la art.16 alin. (2), precum și în temeiul art. 102 alin. (5). Dacă concurentul electoral își retrage candidatura sau înregistrarea este anulată după tipărirea buletinelor de vot, în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secției de votare aplică ștampila cu mențiunea „Retras”.

(5) Partidele politice și blocurile electorale pot opera modificări în listele înregistrate în condițiile și în termenele stabilite la art. 68 alin. (3), art. 111, 115 și 163.

(1) Indiferent de tipul scrutinului, modelul buletinului de vot se stabilește printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. Textul buletinului de vot pentru alegerile parlamentare, prezidențiale și pentru organizarea referendumului republican se aprobă de către Comisia Electorală Centrală, iar textul pentru alegerile locale și pentru organizarea referendumului local se aprobă printr-o hotărâre a consiliului electoral de circumscripție corespunzător.

(2) Concurenții electorali se înscriu în buletine în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată zilnic de către organul electoral respectiv, conform procedurii stabilite prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(3) Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenți electorali care participă la alegeri. Dimensiunea patrulaterului trebuie să fie suficientă pentru a cuprinde numele și prenumele candidatului, denumirea partidului politic, a blocului electoral care a înaintat lista de candidați sau candidatul respectiv ori mențiunea „candidat independent” și, opțional, simbolul electoral al concurentului electoral. Până la începerea campaniei electorale, la solicitarea concurentului, simbolul electoral poate fi modificat. Nu se admite identitatea sau similitudinea elementelor de identificare ale simbolurilor electorale, inclusiv ale celor utilizate de partidele politice declarate neconstituționale. În cazul candidaților independenți care au același nume și prenume se indică suplimentar patronimicul, după caz, anul nașterii.

(4) În patrulater, în partea stângă, se imprimă simbolul electoral al concurentului electoral care a înaintat lista de candidați sau candidatul respectiv ori simbolul electoral al candidatului independent, la dorința acestora. Simbolurile electorale sunt prezentate organului electoral odată cu documentele pentru înregistrarea concurenților electorali. Indiferent de tipul scrutinului, partidele politice și blocurile electorale își vor prezenta la Comisia Electorală Centrală simbolul electoral în formatul solicitat, iar candidații independenți vor depune simbolul electoral, dacă dispun de acesta, la organul electoral care are competența de a-i înregistra.

(5) În cazul referendumurilor, buletinul de vot conține textul întrebării la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului, iar în dreapta textului se plasează, pe orizontală, două patrulatere cu cuvintele „DA” și „NU”.

(6) În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanță egală de latura de sus și cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care alegătorul aplică ștampila cu inscripția „Votat” dacă își dă votul pentru un concurent electoral sau pentru una dintre opțiunile expuse la referendum.

(7) Buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă.

(8) În cazul organizării concomitente a mai multor tipuri de scrutine, buletinele de vot trebuie să fie de culori diferite.

(1) Buletinele de vot se tipăresc conform instrucțiunii aprobate de Comisia Electorală Centrală. Membrii comisiei asistă, iar reprezentanții concurenților electorali/participanților la referendum pot să asiste la confecționarea matriței buletinului de vot, la tipărirea buletinelor de vot, precum și la lichidarea matriței.

(2) Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie opacă (mată), cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor, într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători. Pe fiecare buletin se aplică două numere, care corespund numărului de ordine al circumscripției și numărului de ordine al secției de votare respective.

(3) Buletinele de vot tipărite se păstrează la consiliul electoral de circumscripție și se remit biroului electoral al secției de votare în baza unui act de predare-primire, în ajunul alegerilor, cu excepția celor stabilite la alin. (7).

(4) Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de reprezentanții forțelor de ordine. Are acces la buletinele de vot numai președintele consiliului electoral de circumscripție respectiv sau președintele biroului electoral al secției de votare respectiv, însoțit de cel puțin doi membri ai consiliului sau biroului.

(5) Reprezentanții concurenților electorali/participanților la referendum, observatorii, precum și alegătorii au dreptul să ia cunoștință de modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv.

(6) Pentru secțiile de votare din țară, buletinele de vot sunt expediate consiliilor electorale de circumscripție de către Comisia Electorală Centrală cel târziu cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.

(7) Birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova Comisia Electorală Centrală le expediază buletinele de vot cu cel puțin 5 zile înainte de ziua alegerilor, pornind de la numărul estimativ de alegători stabilit în baza informației prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și a celei acumulate de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai mult de 5000 de buletine de vot la fiecare birou electoral pentru fiecare zi de votare.

Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 și 21.00. Biroul electoral al secției de votare aduce la cunoștința publică timpul și locul votării cel târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.

(1) În timpul rezervat votării se interzic închiderea localului de votare și suspendarea votării, cu excepția cazurilor de dezordine în masă, de calamități naturale, de alte circumstanțe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea votării. În aceste cazuri, președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru cel mult 2 ore, timp în care va aduce localul secției de votare în starea corespunzătoare sau va găsi un alt local, înștiințând despre acest fapt alegătorii.

(2) La alegerile locale, în cazul în care procesul de votare suspendat conform alin. (1) nu poate fi reluat în timp de 2 ore, votarea se consideră suspendată pe un termen ce nu va depăși 2 săptămâni, iar Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile, va adopta o hotărâre privind data reluării votării suspendate. Procesul de votare se reia în aceleași condiții juridice.

(3) Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească localul secției de votare în timpul suspendării votării.

(4) Procedurile electorale ce vizează modul de păstrare a buletinelor de vot, a listelor și a documentației electorale, precum și întocmirea și transmiterea procesului-verbal în cazul suspendării votării se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(1) Localurile secțiilor de votare se amenajează astfel încât să asigure conformitatea cu cerințele de accesibilitate, legalitate, transparență, eficiență și solemnitate a procesului de votare. Solemnitatea procesului de votare este asigurată prin intonarea imnului de stat la deschiderea secției de votare și afișarea în secția de votare a simbolurilor de stat. Modul de asigurare a infrastructurii secției de votare se stabilește prin instrucțiune a Comisiei Electorale Centrale.

(2) Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine pentru vot secret și urne de vot. Urnele se instalează în așa fel încât, pentru a se apropia de ele, alegătorul să treacă neapărat prin cabina pentru vot secret. Localul secției de votare trebuie să fie dotat cu un număr suficient de cabine pentru vot secret.

(3) Pentru asigurarea unui parcurs ordonat prin secția de votare și evitarea aglomerației, biroul electoral al secției de votare stabilește un traseu pentru alegători, începând de la intrare, spre mesele la care se înregistrează faptul participării la votare, ulterior spre mesele unde se eliberează buletinele de vot, pe urmă spre cabinele de vot secret și urnele de vot.

(4) Localul secției de votare trebuie să fie amenajat astfel încât membrii biroului electoral al secției de votare și alte persoane autorizate să asiste la operațiunile electorale să aibă posibilitatea de a observa în orice moment toate aspectele procesului de votare, inclusiv identificarea alegătorului, înmânarea buletinelor de vot și introducerea lor în urnele de vot, numărarea voturilor și întocmirea proceselor-verbale.

(5) Autoritățile administrației publice locale sunt obligate să pună la dispoziția organelor electorale localuri care corespund rigorilor stabilite în regulamentul cu privire la accesibilitatea procesului electoral pentru persoanele cu dizabilități, aprobat de Comisia Electorală Centrală. Localul secției de votare se asigură de către autoritățile administrației publice locale cu cabine, urne de vot și celelalte materiale necesare, conform instrucțiunii menționate la alin. (1).

(6) Responsabilitatea pentru organizarea votării, pentru secretul exprimării voinței alegătorilor, pentru amenajarea localurilor și pentru menținerea în ele a ordinii corespunzătoare o poartă biroul electoral al secției de votare.

(1) Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Alegătorul prezintă actul de identitate biroului electoral al secției de votare pentru înregistrarea prezenței acestuia la votare și verificarea înscrierii în lista electorală de bază. Ulterior, un membru al biroului electoral îi înmânează alegătorului buletinul de vot. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui său.

(2) Alegătorii din raza teritorială a secției de votare care nu sunt înscriși în lista electorală de bază se înscriu într-o listă electorală suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a secției de votare în cauză. Alegătorii respectivi confirmă pe propria răspundere, prin semnătură, abținerea de la votarea multiplă și faptul că sunt informați despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligații.

(3) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, în lista electorală suplimentară se înscriu și:

a) alegătorii care au venit la secția de votare cu certificatul pentru drept de vot. Certificatul pentru drept de vot rămâne la biroul secției de votare și se anexează la lista electorală suplimentară;

b) persoanele deținute pe baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) a căror sentință nu este definitivă, cele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituțiile penitenciare amplasate în altă localitate decât locul în care acestea își au înregistrat domiciliul sau reședința temporară;

c) alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară;

d) alegătorii care în ziua votării se află în sanatorii și case de odihnă, în spitale și alte instituții curative staționare amplasate în altă localitate decât locul în care își au înregistrat domiciliul sau reședința temporară, dar situate pe teritoriul Republicii Moldova;

e) cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot aflați în străinătate care se prezintă în ziua alegerilor la secția de votare respectivă;

f) cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova, confirmată prin mențiunea respectivă în actul de identitate;

g) studenții și elevii cu drept de vot înmatriculați la instituții de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară;

h) militarii aflați în unitățile militare, în baza datelor prezentate de comandanții unităților militare respective în condițiile art. 61 alin. (4);

i) funcționarii electorali ai birourilor electorale ale secțiilor de votare care în ziua alegerilor își desfășoară activitatea la secția de votare respectivă, fără prezentarea certificatului cu drept de vot.

(4) Potrivit alin. (3) lit. g), studenții și elevii cu drept de vot înmatriculați în instituții de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară pot vota la orice secție de votare deschisă în această localitate, fiind obligați să prezinte actul de identitate și carnetul de student/elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă.

(5) În cazul alegerilor locale și al referendumurilor locale, în lista electorală suplimentară se înscriu și:

a) persoanele deținute pe baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) a căror sentință nu este definitivă, cele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituțiile penitenciare, doar dacă își au domiciliul sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială în care se află instituțiile respective;

b) alegătorii care în ziua votării se află în sanatorii și case de odihnă, în spitale și alte instituții curative staționare, doar dacă își au domiciliul sau reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială în care se află instituțiile respective;

c) funcționarii electorali, la secția de votare în care își desfășoară activitatea, cu condiția că își au domiciliul/reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia se află secția de votare;

d) studenții şi elevii cu drept de vot înmatriculați la instituții de învățământ în localitatea în care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară de mai puțin de 3 luni până la data primului tur de scrutin, fiind obligați să prezinte buletinul de identitate cu fișa de însoțire și carnetul de student/elev cu înscrieri privind instituția de învățământ la care sunt înmatriculați în localitatea respectivă.

(6) Votarea se efectuează, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

a) buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;

b) buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;

c) pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

(7) Președintele biroului electoral al secției de votare ține evidența evenimentelor importante ce au loc în timpul votării și pe parcursul numărării voturilor, consemnând aceste date în raportul de activitate al biroului electoral. La cererea membrilor biroului, a persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale sau a oricărui alegător, președintele notează comentariile și obiecțiile acestora referitoare la procedura de votare într-un act care se anexează la procesele-verbale ale biroului electoral al secției de votare.

(8) Biroul electoral decide asupra prelungirii, cu cel mult 2 ore, a termenului votării pentru a le permite alegătorilor care stau în rând la secția de votare respectivă să-și realizeze drepturile, informând despre prelungire consiliul electoral de circumscripție și Comisia Electorală Centrală.

(1) Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu poate să completeze de sine stătător buletinul de vot are dreptul să cheme o altă persoană pentru a-l ajuta, cu excepția funcționarilor electorali din cadrul biroului electoral al secției de votare, a reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum și a persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale. Aceste cazuri se consemnează separat în raportul biroului electoral al secției de votare.

(2) Alegătorul aplică ștampila cu inscripția „Votat” în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător sau pentru una dintre opțiunile la referendum. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămână curate.

(3) Fotografierea ori expunerea publică și demonstrativă a buletinului de vot completat sau scoaterea buletinului înmânat pentru votare din localul secției de votare este interzisă.

(4) Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral sau pentru una dintre opțiuni la referendum.

(5) Dacă alegătorul a completat greșit buletinul de vot, la cererea lui, biroul electoral al secției de votare anulează acest buletin și îi eliberează, numai o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menționat în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, fiind indicat la rubrica „numărul buletinelor de vot neutilizate și anulate”, precum și în lista electorală.

(6) Alegătorul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ștampila „Votat”.

(1) În ziua alegerilor, între orele 06.30–07.00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența a cel puțin jumătate dintre membrii biroului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existența listelor electorale, a buletinelor de vot, a ștampilelor și întocmește un proces-verbal în două exemplare. Procesul-verbal este semnat de toți membrii prezenți ai biroului electoral, un exemplar se introduce în urna de vot, după care președintele declară votarea deschisă.

(2) Buletinele de vot se păstrează într-un loc sigur din interiorul secției de votare, în pachete legate a câte 100 de bucăți și, în măsura necesității, se distribuie de către președintele biroului electoral al secției de votare membrilor biroului pentru a fi eliberate alegătorilor.

(3) Funcționarii electorali care activează în cadrul biroului electoral al secției de votare, reprezentanții concurenților electorali/participanților la referendum și persoanele autorizate să asiste la operațiunile electorale sunt obligați să poarte ecusoane de identitate vizibile. Persoanelor care intră în localul secțiilor de votare li se interzice să poarte și să arate ecusoane, simboluri electorale sau alte însemne de agitație electorală.

(4) În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secției de votare în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința temporară, la cererea scrisă a acestuia, biroul electoral al secției de votare desemnează cel puțin 2 membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Cererile pot fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical. Procedura de vot cu urna mobilă la locul unde se află alegătorul se stabilește de către Comisia Electorală Centrală. Prevederile prezentului alineat nu se aplică secțiilor de votare constituite în străinătate și celor organizate pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului.

(5) Persoanele deținute pe baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) a căror sentință nu este definitivă, cele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituțiile penitenciare, votează în conformitate cu alin. (4), prin deplasarea cu urna mobilă la locul unde se află alegătorul.

(6) În cazul în care președintele biroului electoral al secției de votare autorizează scoaterea din localul secției de votare a unei urne de vot mobile, faptul acesta, precum și lista de alegători care au solicitat votarea la locul aflării sunt aduse la cunoștința reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum și a persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale. Acestor persoane li se oferă posibilitatea de a însoți urna de vot mobilă, folosind, în caz de necesitate, mijloace de transport proprii.

(7) Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul secției de votare și pe o rază teritorială de 100 de metri de la localul votării o poartă președintele biroului electoral al secției de votare. Deciziile luate în acest scop sunt executorii pentru toți. Neexecutarea dispozițiilor președintelui biroului electoral atrage după sine răspunderea contravențională.

(8) La toate ședințele organelor electorale, la numărarea și totalizarea voturilor, la operațiunile în legătură cu listele electorale, buletinele de vot și alte documente electorale, precum și la întocmirea proceselor-verbale privind rezultatele votării, au dreptul să asiste:

a) membrii și reprezentanții organelor electorale ierarhic superioare;

b) reprezentanții concurenților electorali/participanților la referendum în organele electorale;

c) observatorii naționali și internaționali acreditați de către organele electorale respective, precum și interpreții acestora, după caz;

d) jurnaliștii legitimați de instituțiile mass-media și confirmați ulterior de Comisia Electorală Centrală.

(9) Nicio altă persoană nu poate rămâne în incinta secției de votare mai mult timp decât este necesar pentru votare. În rază teritorială de 100 de metri de la localul votării, inclusiv în alte încăperi ale sediului unde este amplasată secția de votare, este permisă prezența continuă sau permanentă doar a reprezentanților forțelor de ordine desemnați să asigure menținerea ordinii publice și securitatea procesului electoral.

(10) Este interzisă purtarea armelor de foc sau a armelor albe în localul secției de votare. Prin excepție de la această interdicție, în secția de votare pot intra cu arme de foc reprezentanții forțelor de ordine numai dacă își exercită dreptul de vot la această secție sau au fost chemați de președintele biroului electoral în scop de a asigura restabilirea ordinii de drept.

(1) După expirarea timpului rezervat votării, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare. Biroul electoral al secției de votare începe numărarea voturilor.

(2) Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără și se anulează de către biroul electoral al secției de votare, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, apoi se leagă separat și se sigilează.

(3) Înainte de numărarea voturilor obținute de concurenții electorali sau a celor exprimate în cazul opțiunilor la referendum, biroul electoral al secției de votare stabilește numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale (de bază, suplimentare, inclusiv cele pentru votarea la locul aflării) în dreptul numelui cărora a fost aplicată semnătura.

(4) În cazul desfășurării votării în condițiile art. 8 alin. (2), după expirarea timpului rezervat votării și închiderea secției de votare în prima zi a alegerilor, biroul electoral al secției de votare numără doar buletinele de vot rămase neutilizate și stabilește numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletinele de vot în corespundere cu alin. (3). Rezultatul numărării respective se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii biroului electoral. Numărarea voturilor obținute de concurenții electorali în prima zi a alegerilor nu se efectuează, buletinele din urnele de vot fiind numărate după încheierea votării în cea de-a doua zi a alegerilor.

(5) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența funcționarilor electorali din cadrul biroului și a persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale, deschide urnele. Mai întâi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne și se numără buletinele din ele.

(6) Secția de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului electoral al secției de votare și al celor prezenți. Pe mesele destinate numărării voturilor se aranjează fanioanele cu denumirea sau numele concurenților electorali, iar în cazul referendumurilor – cu înscrierea opțiunilor „DA” și „NU”.

(7) Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întâi separat, se confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la celelalte buletine pentru a număra voturile obținute de concurenții electorali sau, în cazul referendumului, cele exprimate pentru opțiunile „DA” sau „NU”.

(8) Conform unei proceduri stabilite de către Comisia Electorală Centrală, membrii biroului electoral al secției de votare verifică buletinele de vot și determină pentru care concurent electoral sau opțiune la referendum s-a votat. Buletinele cu voturile exprimate pentru fiecare concurent electoral sau opțiune la referendum se numără și se leagă separat, iar rezultatele, odată stabilite, se consemnează în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor.

(9) Membrii biroului electoral, înainte de a semna procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, oferă persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale posibilitatea de a verifica datele din procesul-verbal.

(10) Biroul electoral al secției de votare nu include buletinele nevalabile în numărul total de voturi valabil exprimate.

(11) Din momentul închiderii secției de votare, biroul electoral al secției de votare rămâne în ședință pe parcursul numărării voturilor și întocmirii proceselor-verbale și a raportului biroului electoral. Funcționarii electorali din cadrul biroului electoral al secției de votare rămân la secția de votare și participă la operațiunile electorale, cu excepția unor circumstanțe extraordinare și obiective.

(1) Se declară nevalabile buletinele:

a) în care numărul de identificare al circumscripției și numărul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripției sau al biroului de votare respectiv;

b) de alt model decât cel stabilit;

c) în care a fost aplicată ștampila cu inscripția „Votat” în mai multe patrulatere;

d) în care nu a fost aplicată ștampila cu inscripția „Votat” în niciun cerc din niciun patrulater;

e) în care a fost aplicată ștampila cu inscripția „Votat” pentru concurentul electoral care s-a retras sau a fost exclus din cursa electorală;

f) care au fost deformate sau mâzgălite astfel încât nu este clară opțiunea alegătorului.

(2) Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul a aplicat ștampila cu inscripția „Votat” de mai multe ori într-un singur patrulater sau din cauza că ștampila a fost aplicată în afara cercului din patrulater sau pe semnul ori simbolul electoral al concurentului electoral, în cazul în care opțiunea alegătorului este clară.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare oferă tuturor membrilor biroului și persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale posibilitatea de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.

(4) Dacă membrii biroului electoral al secției de votare au îndoieli în privința valabilității buletinului de vot, problema se soluționează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al ședinței biroului.

(1) Biroul electoral al secției de votare întocmește un proces-verbal, în trei exemplare, care cuprinde:

a) numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază;

b) numărul de alegători înscriși în listele electorale suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opțiune privind întrebările la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului);

h) numărul total de voturi valabil exprimate;

i) numărul buletinelor de vot primite de biroul electoral al secției de votare;

j) numărul buletinelor de vot neutilizate și anulate, precum și al celor completate greșit și anulate.

(2) Modelul și procedura de completare a procesului-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor de către biroul electoral al secției de votare se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală pentru orice tip de alegeri.

(3) Rezultatul numărării voturilor se examinează în ședință deliberativă a biroului electoral al secției de votare și se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează obligatoriu de toți membrii biroului electoral. Membrul biroului electoral al secției de votare nu este în drept să refuze semnarea procesului-verbal, iar în caz de dezacord cu conținutul acestuia, poate să-și exprime în scris opinia separată care se anexează la procesul-verbal. Refuzul membrului biroului electoral de a semna procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor nu influențează asupra valabilității acestuia. Refuzul membrului biroului electoral și alte motive ale absenței semnăturii se menționează în raportul biroului electoral al secției de votare.

(4) Procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor se întocmește în prezența membrilor biroului electoral al secției de votare, a reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum și a altor persoane autorizate. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la biroul electoral al secției de votare, unul se prezintă consiliului electoral de circumscripție și unul se afișează imediat la intrarea în secția de votare. Copiile de pe procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor, autentificate de președintele biroului electoral, se înmânează obligatoriu persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale.

(5) Președintele biroului electoral al secției de votare asigură completarea raportului biroului pe baza evidenței ținute în scris a activităților desfășurate de birou în perioada electorală. Raportul va conține o expunere succintă a cererilor și a contestațiilor privind acțiunile biroului electoral al secției de votare și a hotărârilor adoptate de birou în baza acestora. Președintele semnează raportul și oferă celorlalți membri ai biroului posibilitatea de a-și expune în scris comentariile și completările la raport și de a-l semna.

(6) Președintele biroului electoral al secției de votare predă consiliului electoral de circumscripție cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 18 ore după anunțarea închiderii secțiilor de votare, buletinele de vot, listele electorale, ștampilele și alte documente (materiale) electorale, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală. Securitatea și integritatea documentelor (materialelor) electorale în procesul de transportare către consiliul electoral de circumscripție se asigură de președintele biroului electoral, doi membri ai biroului și reprezentanții forțelor de ordine.

(7) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate, însoțite de toate cererile privind operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, sunt transmise, prin mijloace electronice, la consiliul electoral de circumscripție în cel mult 24 de ore de la închiderea secțiilor. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic, iar în cazul unor neconcordanțe și neajunsuri probate suficient, acestea se corectează de către consiliul electoral de circumscripție respectiv.

(1) După primirea proceselor-verbale și a rapoartelor birourilor electorale ale secțiilor de votare cu rezultatele numărării voturilor, consiliul electoral de circumscripție stabilește mai întâi numărul de alegători care au participat la alegeri și comunică această cifră Comisiei Electorale Centrale. În cazul în care, la alegerile din întreaga circumscripție, a participat un număr de alegători mai mic decât numărul cerut pentru declararea alegerilor valabile în circumscripția respectivă, consiliul de circumscripție înștiințează Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Comisia Electorală Centrală face un anunț public prin care declară alegerile nevalabile pe întreaga țară sau pe circumscripția dată.

(2) În baza proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, consiliul electoral de circumscripție stabilește pe întreaga circumscripție:

a) numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază;

b) numărul de alegători înscriși în listele electorale suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opțiune privind întrebările la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului;

h) numărul total de voturi valabil exprimate;

i) numărul buletinelor de vot primite de consiliul electoral de circumscripție;

j) numărul de buletine neutilizate și anulate, inclusiv al celor completate greșit și anulate.

(3) Consiliul electoral de circumscripție consemnează rezultatele votării pe întreaga circumscripție electorală într-un proces-verbal, semnat obligatoriu de toți membrii consiliului electoral. Membrul consiliului electoral de circumscripție nu este în drept să refuze semnarea procesului-verbal, iar în caz de dezacord cu conținutul acestuia, poate să-și exprime în scris opinia separată, care se anexează la procesul-verbal. Refuzul membrului consiliului electoral de a semna procesul-verbal privind rezultatele votării nu influențează asupra valabilității acestuia. Refuzul membrului consiliului electoral și alte motive ale absenței semnăturii se menționează în raportul consiliului electoral de circumscripție. Copiile procesului-verbal privind rezultatele votării pe circumscripție, autentificate de președintele consiliului electoral de circumscripție, se înmânează, în mod obligatoriu, persoanelor autorizate să asiste la operațiunile electorale.

(4) Consiliul electoral de circumscripție prezintă procesul-verbal privind rezultatele votării pe circumscripție Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la închiderea secțiilor de votare. Odată cu prezentarea procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, consiliul electoral de circumscripție afișează, la intrarea în sediul său, o informație detaliată privind rezultatele alegerilor pe circumscripție.

(4¹) În cazul alegerilor locale generale, consiliul electoral de circumscripție prezintă procesul-verbal privind rezultatele votării pe circumscripție Comisiei Electorale Centrale în termen de 72 de ore de la închiderea secțiilor de votare.

(5) În cazul alegerilor locale și al referendumurilor locale, consiliul electoral de circumscripție aprobă, prin hotărâre, procesul-verbal privind rezultatele alegerilor locale din circumscripția electorală respectivă, confirmă sau infirmă legalitatea acestora. În cazul confirmării legalității alegerilor, declară candidații aleși, atribuie și validează mandatele primarilor aleși și consilierilor locali, confirmă lista candidaților supleanți, cu adoptarea hotărârilor în acest sens. Actele menționate, precum și documentele electorale aferente centralizării rezultatelor votării se prezintă Comisiei Electorale Centrale, conform termenelor și procedurii stabilite în titlurile V și VI.

(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmește, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale – în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripție, un proces-verbal care conține:

a) numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază;

b) numărul de alegători înscriși în listele electorale suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opțiune privind întrebările la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului republican;

h) numărul total de voturi valabil exprimate.

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe țară într-un proces-verbal, conform alin. (1), semnat de către membrii comisiei, și întocmește un raport cu privire la rezultatele alegerilor.

(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autoritățile abilitate, concurenții electorali/participanții la referendum pot solicita acestor autorități să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituțională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor și al referendumurilor locale, în condițiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleași organe electorale, substituindu-se funcționarii electorali vinovați de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Actele prevăzute la alin. (2) se prezintă Curții Constituționale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și/sau validarea mandatelor deputaților și a mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

(5) În cazul alegerilor locale generale, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe țară într-un proces-verbal, semnat de către membrii comisiei, și întocmește un raport cu privire la rezultatele scrutinului.

(1) Până la primirea rezultatelor votării de la toate consiliile și birourile electorale ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de centralizarea rezultatelor alegerilor aduce periodic la cunoștința publică rezultatele preliminare cât mai curând posibil după primirea lor. În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale și al referendumurilor republicane, rezultatele preliminare, detaliate pe secții de votare, se plasează pe resursele informaționale ale Comisiei Electorale Centrale imediat după procesarea lor.

(2) După primirea rezultatelor votării de la toate consiliile și birourile ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de centralizarea rezultatelor votării aduce la cunoștința publică cât mai curând posibil rezultatele generale ale alegerilor, dacă contestațiile prezentate lui sau instanței de judecată nu afectează rezultatele alegerilor.

(3) Responsabili de centralizarea rezultatelor finale ale alegerilor sunt:

a) Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale generale și al referendumurilor republicane;

b) consiliul electoral de circumscripție respectiv – în cazul alegerilor locale și al referendumurilor locale.

(1) Documentele (materialele) electorale, cu excepția celor prevăzute la alin. (2) din prezentul articol, se păstrează la Comisia Electorală Centrală în conformitate cu prevederile Legii nr. 880/1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Arhivei Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(2) După expirarea termenului de 3 luni de la confirmarea rezultatelor alegerilor, buletinele cu voturile valabil exprimate, buletinele nevalabile și buletinele anulate, listele electorale, precum și certificatele cu drept de vot remise spre păstrare temporară inspectoratelor teritoriale de poliție se nimicesc.

(1) Statutul de observator este incompatibil cu cel de funcționar electoral care activează în cadrul organului electoral, cu cel de candidat în alegeri, membru al grupului de inițiativă, reprezentant sau persoană de încredere a concurentului electoral ori a participantului la referendum și cu cel de trezorier.

(2) Observatorii pot fi:

a) observatori naționali – cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot acreditați de organele electorale în modul stabilit de prezentul cod, la solicitarea asociațiilor obștești și a instituțiilor de instruire și cercetare în domeniul electoral din Republica Moldova, care au misiunea de a observa modul de organizare și desfășurare a alegerilor;

b) observatori internaționali – cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, precum și cetățeni străini reprezentanți ai autorităților electorale din străinătate și ai instituțiilor de instruire și cercetare în domeniul electoral, ai organizațiilor internaționale, ai guvernelor statelor străine și ai organizațiilor neguvernamentale din străinătate, precum și experți internaționali în domeniul electoral, acreditați de Comisia Electorală Centrală în condițiile prezentului cod, care au misiunea de a observa modul de organizare și desfășurare a alegerilor.

(3) Pot solicita acreditarea observatorilor asociațiile obștești/organizațiile neguvernamentale ce se ocupă, conform statutului sau altor acte interne, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice. La cerere, și consiliile electorale de circumscripție acreditează observatori naționali.

(4) Observatorii internaționali vor monitoriza procesul electoral la invitația Comisiei Electorale Centrale, adresată entităților prevăzute la alin. (2) lit. b), care îi acreditează și, după caz, confirmă interpreții acestora.

(5) Subiecții prevăzuți la alin. (2) pot depune cereri privind acreditarea observatorilor înaintea începerii perioadei electorale, dar nu mai târziu de 7 zile până la ziua alegerilor. Observatorii își pot desfășura activitatea până la confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatelor.

(6) În termen de cel mult 5 zile – în cazul solicitării de acreditare a observatorilor naționali, și de cel mult 10 zile – în cazul solicitării de acreditare a observatorilor internaționali, dar nu mai târziu de ziua precedentă zilei alegerilor, organul electoral, de regulă în prezența solicitantului sau a reprezentantului său, adoptă o hotărâre prin care acreditează sau respinge candidatura persoanei propuse pentru observarea alegerilor.

(7) În cazul respingerii candidaturii înaintate, organul electoral este obligat să comunice subiectului care a înaintat candidatura motivele deciziei sale. Refuzul acreditării observatorilor trebuie să fie întemeiat și poate fi contestat în condițiile capitolului XIII.

(8) Observatorii acreditați de Comisia Electorală Centrală pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul țării și la toate secțiile de votare, inclusiv în cele din afara țării, iar observatorii acreditați de consiliile electorale de circumscripție își desfășoară activitatea doar pe teritoriul circumscripției respective.

(9) Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operațiuni electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au acces la informațiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, pot efectua filmări foto și video cu înștiințarea președintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul și securitatea votării și protecția datelor cu caracter personal. Observatorii naționali pot depune și sesizări privind neregulile observate, care se examinează de către organul electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată. Observatorii au dreptul de a informa opinia publică privind constatările efectuate. În ziua alegerilor observatorii nu au dreptul să exprime constatări care ar favoriza sau defavoriza anumiți concurenți electorali/participanți la referendum.

(10) Evidența observatorilor acreditați și a sesizărilor acestora se realizează prin intermediul aplicației informaționale Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri”.

(11) Procedura de acreditare a observatorilor, drepturile și obligațiile acestora se stabilesc prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(1) Prevederile prezentului articol se aplică instituțiilor mass-media, cu excepția celor fondate de partide politice.

(2) Instituțiile mass-media au obligația de a respecta principiile de echitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor. Acestea trebuie să ofere grupurilor de inițiativă, concurenților electorali și participanților la referendum timpi de antenă sau spațiu pentru publicitatea electorală în condiții egale și nediscriminatorii.

(3) Instituțiile mass-media nu vor adopta tratamente privilegiate față de grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum în virtutea statutului social și/sau a funcțiilor pe care le dețin candidații acestora.

(4) În perioada electorală, instituțiile mass-media vor face distincție clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea funcțiilor oficiale de către persoanele care nu cad sub incidența art. 16 alin. (3) și activitatea electorală a acestora.

(5) Concurenții electorali (candidații) sau participanții la referendum care se consideră lezați în drepturi beneficiază de dreptul la replică. Cererea scrisă privind acordarea dreptului la replică se depune la instituția mass-media în termen de 2 zile de la difuzarea/publicarea informației. În cazul furnizorilor de servicii media, refuzul de a acorda dreptul la replică se contestă la Consiliul Audiovizualului, iar în cazul instituțiilor mass-media scrise – la Comisia Electorală Centrală. Dreptul la replică se acordă în termen de 3 zile de la depunerea cererii/contestației, în condiții egale/similare cu cele în care au fost lezate drepturile legitime.

(6) Instituțiile mass-media au dreptul să reflecte alegerile și să informeze publicul cu privire la toate aspectele electorale liber de orice ingerință din partea autorităților publice, a concurenților electorali (candidaților în alegeri), a grupurilor de inițiativă, a participanților la referendum sau a altor entități. Jurnaliștii legitimați de instituțiile mass-media și confirmați de Comisia Electorală Centrală au acces la ședințele organelor electorale, la operațiunile electorale și informațiile cu caracter electoral în aceleași condiții ca și observatorii.

(1) În perioada electorală, programele audiovizuale cu caracter electoral și materialele scrise care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă, concurenții electorali (candidații în alegeri) și participanții la referendum sunt difuzate/publicate cu respectarea Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(2) În serviciile media audiovizuale, grupurile de inițiativă, concurenții electorali (candidații în alegeri), participanții la referendum, reprezentanții și persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenții directe sau indirecte și nu pot fi vizați de terți în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media. Programe audiovizuale cu caracter electoral se consideră următoarele:

[Art.90 al.(2) textul „În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.” declarat neconstituțional prin HCC16 din 16.07.24, MO344-346/08.08.24 art.127; în vigoare 16.07.24]

a) programele de știri și actualități – rubricile sau grupajele informative, evidențiate prin semnale acustice și vizuale unice, în care pot fi difuzate informații despre tehnica votării, sistemul electoral, alte aspecte ale procesului electoral, sondaje de opinie și activități de campanie ale grupurilor de inițiativă, ale concurenților electorali și ale participanților la referendum;

b) emisiunile de informare electorală – emisiunile, organizate la inițiativa furnizorului de servicii media, în care grupurile de inițiativă, concurenții electorali (candidații în alegeri), participanții la referendum sau reprezentanții acestora pot prezenta programele politice și în care pot fi discutate diverse probleme de interes public;

c) emisiunile de promovare electorală – emisiuni care se difuzează în limita timpilor de antenă acordați grupurilor de inițiativă, concurenților electorali și participanților la referendum în conformitate cu prevederile prezentului cod;

d) dezbaterile electorale – emisiunile în care grupurile de inițiativă, concurenții electorali (candidații în alegeri), participanții la referendum sau reprezentanții acestora sunt solicitați să se pronunțe pe marginea temelor propuse spre discuție de către furnizorul de servicii media;

e) programele de publicitate electorală – programele destinate în exclusivitate difuzării publicității electorale.

(3) Programele audiovizuale prevăzute la alin. (1) sunt realizate și difuzate doar în perioada electorală și, după caz, în campania electorală, cu respectarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale și ale Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media.

(4) În perioada electorală, difuzarea publicității politice și a mesajelor de interes public se face conform procedurii stabilite în regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(5) În primele 7 zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media depun la Consiliul Audiovizualului o declarație privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor sau o notificare prin care informează că nu participă la reflectarea alegerilor. Declarațiile care corespund legislației sunt aprobate de către Consiliul Audiovizualului și se publică pe pagina web oficială a acestuia și pe paginile web oficiale ale furnizorilor de servicii media. Controlul asupra respectării politicii editoriale este exercitat de către Consiliul Audiovizualului din oficiu, conform prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale.

(6) În campania electorală pentru orice tip de scrutin, furnizorii de servicii media audiovizuale sunt obligați să organizeze dezbateri dacă au inclus în declarații ale politicii editoriale angajamente de organizare a dezbaterilor electorale și dacă acestea au fost adoptate de Consiliul Audiovizualului. Formatul, durata, frecvența și ora difuzării dezbaterilor electorale sunt stabilite de către furnizorii de servicii media cu asigurarea condițiilor de egalitate strictă sau proporțională, care sunt indicate în declarația politicii editoriale. Dezbaterile electorale sunt difuzate în orele de maximă audiență, stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale.

(7) În campania electorală pentru alegerile parlamentare, prezidențiale și pentru referendumurile republicane, furnizorii naționali de servicii media care vor reflecta campania electorală, a căror listă este actualizată și adusă la cunoștința publică de către Consiliul Audiovizualului, acordă partidelor politice, blocurilor electorale și candidaților independenți înregistrați în calitate de concurenți electorali sau participanți la referendum timpi de antenă gratuit, câte 5 minute la serviciile de televiziune și câte 10 minute la serviciile de radiodifuziune sonoră, în scopul expunerii programelor electorale și al informării alegătorilor. Acești timpi de antenă se acordă în mod integral în primele 15 zile de la începerea campaniei electorale și nu pot fi utilizați în scopul difuzării publicității electorale.

(8) În cadrul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, furnizorii de servicii media publici acordă gratuit partidelor politice, blocurilor electorale și candidaților independenți înregistrați în calitate de concurenți electorali sau participanți la referendum câte un minut pe zi, timp de antenă, pentru plasarea publicității electorale.

(9) Pentru publicitate electorală contra plată, fiecărui grup de inițiativă, pe durata activității acestuia, și fiecărui concurent electoral sau participant la referendum, pe durata campaniei electorale, i se oferă cel mult 2 minute pe zi în cadrul fiecărui serviciu media audiovizual. Tariful pentru publicitatea electorală nu poate depăși tariful pentru publicitatea comercială aplicat în perioada de 6 luni înainte de data scrutinului. Timpii de antenă pentru publicitatea electorală contra plată se acordă în condiții egale, în intervalele orare stabilite de către furnizorii de servicii media în declarațiile politicii editoriale. Furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea alegerilor nu au dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată.

(10) În termen 3 zile de la solicitare, furnizorii de servicii media acordă timpii de antenă conform ordinii stabilite în declarația politicii editoriale.

(11) Refuzul de a difuza sau de a publica, în condițiile prezentului cod, publicitatea electorală, contra plată sau gratuit, poate fi contestat în instanța de judecată.

(12) În perioada electorală, procedurile de organizare şi desfăşurare a sondajelor de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor şi a exit-pollurilor sunt stabilite prin regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală. Pot fi realizate și date publicităţii doar sondajele de opinie autorizate. Realizarea sondajelor de opinie neautorizate, difuzarea şi reflectarea rezultatelor acestora se sancţionează conform legislaţiei.

(13) În ziua alegerilor, înainte de ora 21.00, ora Republicii Moldova, instituțiile mass-media nu vor da publicității rezultatele chestionării alegătorilor privind opțiunile electorale, interviuri despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali pe parcursul zilei și despre șansele acestora, precum și rezultatele exit-pollurilor.

(14) Instituțiile mass-media fondate de autoritățile publice, care reflectă alegerile, publică gratuit, iar furnizorii de servicii media, publici și privați, ale căror declarații ale politicii editoriale au fost aprobate, difuzează gratuit, la solicitarea organelor electorale, mesaje de interes public, în condițiile capitolului III din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.

(15) În perioada electorală, Consiliul Audiovizualului monitorizează modul în care furnizorii de servicii media respectă declarațiile politicii editoriale pentru reflectarea alegerilor. În funcție de posibilitățile tehnice, sunt monitorizați prioritar furnizorii de servicii media generaliste și de știri care, potrivit măsurărilor efectuate de instituția specializată, au avut cele mai mari cote de audiență în ultimele trei luni anterioare lunii în care este stabilită data alegerilor.

(16) În campania electorală, Consiliul Audiovizualului prezintă public, săptămânal, rapoarte de monitorizare și adoptă decizii în funcție de rezultatele monitorizării. În termen de 3 zile după ziua votării (până în ziua de miercuri), Consiliul Audiovizualului prezintă public un raport de monitorizare a zilelor de sâmbătă și duminică, când agitația electorală este interzisă. Rapoartele de monitorizare, precum și raportul de bilanț se plasează pe pagina web oficială a Consiliului Audiovizualului cel târziu a doua zi după prezentarea publică.

(17) În termen de două săptămâni după data scrutinului, Consiliul Audiovizualului prezintă public un raport final privind modul în care furnizorii de servicii media audiovizuale au reflectat alegerile.

(1) În sensul prezentului cod, prin contestație se înțelege cererea (sesizarea) în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care:

a) se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acțiuni sau obligarea organului electoral la inacțiune;

b) se contestă acțiunile/inacțiunile considerate ca ilegale ale subiecților înregistrați, acreditați sau confirmați ori care urmează a fi înregistrați, acreditați sau confirmați de către organele electorale, denumiți în continuare subiecți electorali;

c) se contestă faptele considerate ca încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicității electorale;

d) se contestă faptele considerate ca încălcare a cadrului normativ cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale, a candidaților desemnați, a grupurilor de inițiativă și a participanților la referendum;

e) se formulează critici în legătură cu alte încălcări ale legislației electorale.

(2) Contestațiile depuse în condițiile prezentului cod se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de prezentul cod, precum și de alte acte normative, contestațiile se examinează de către alte organe (autorități) în limita competențelor atribuite.

(3) În sensul alin. (2), legalitatea actelor administrative ale organului electoral emitent, precum și acțiunile/inacțiunile acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic superior. După respectarea procedurii prealabile, decizia organului electoral emitent, după caz, decizia organului electoral ierarhic superior în partea adoptării unei noi soluții pe marginea cererii prealabile se contestă direct în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află organul electoral respectiv.

(3¹) Prin derogare de la prevederile alin. (2) și (3) din prezentul articol, în cazul depunerii unor contestații cu privire la deciziile organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (5¹), nu este necesară respectarea procedurii prealabile.

Notă: Art.91 al.(3¹) introdus prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(4) Contestațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se depun la organul electoral care a înregistrat, a acreditat sau a confirmat ori urmează să înregistreze, să acrediteze sau să confirme subiecții electorali ale căror acțiuni/inacțiuni se contestă. Deciziile organului electoral pe marginea acestor contestații se contestă în condițiile alin. (3).

(5) Acțiunile în contencios administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (5¹), a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale și a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu reflectarea alegerilor, precum și cele privind acțiunile/inacțiunile acestora se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău.

Notă: Art.91 al.(5) textul „deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (5¹), a” modificat prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

(6) Contestațiile privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și a altor competitori sau subiecți electorali se adresează Comisiei Electorale Centrale, cu excepția contestațiilor privind finanțarea candidaților independenți, a grupurilor de inițiativă în alegerile locale și a primarului înregistrat ca participant la referendumul local, care se adresează consiliilor electorale de circumscripție.

(7) Contestațiile privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media se examinează de Consiliul Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului serviciilor media audiovizuale.

(8) Contestațiile privind modalitatea de pregătire și/sau plasare a publicității electorale, inclusiv privind conținutul acestor materiale publicitare, se examinează de către organele electorale în partea ce vizează acțiunile/inacțiunile subiecților electorali înregistrați/confirmați sau care urmează a fi înregistrați/confirmați de organele electorale.

(9) Contestațiile depuse după ziua votării se pot referi la încălcările ce vizează exercitarea dreptului la vot, organizarea procedurilor electorale din ziua votării și/sau stabilirea rezultatelor votării de către organele electorale, precum și alte încălcări prin care au fost lezate drepturile contestatarilor și influențate rezultatele votării.

(10) Procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, precum și a contestațiilor privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(1) Contestația poate fi depusă în scris, expediată prin poștă sau transmisă în formă electronică la autoritatea competentă.

(2) Contestația va conține următoarele elemente obligatorii:

a) denumirea autorității căreia i se solicită examinarea contestației;

b) numele și prenumele sau denumirea contestatarului, precum și alte date de identificare și de corespondență ale acestuia;

c) descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, în particular drepturile vătămate, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6), indicarea temeiului juridic, după caz, enumerarea și anexarea probelor ce confirmă faptele invocate, precum și cerințele contestatarului;

d) data depunerii contestației și semnătura contestatarului sau a reprezentantului acestuia.

(3) Contestatarul are dreptul să-și retragă contestația, să modifice cerințele din contestație și/sau să o suplimenteze, cu excepția obiectului ei, prin depunerea unei cereri scrise la autoritatea competentă. În cazul modificării obiectului contestației, solicitarea este considerată o contestație nouă. Retragerea contestației este posibilă până la adoptarea hotărârii de către autoritatea competentă, iar modificarea și/sau suplimentarea contestației poate fi făcută până în ziua-limită admisă pentru contestare în condițiile art. 95.

(4) La depunerea contestațiilor privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media, contestatarii vor ține cont de cerințele de formă și conținut stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale și de Codul administrativ.

(5) Forma și conținutul contestațiilor depuse în instanța de judecată trebuie să corespundă cerințelor stabilite de Codul administrativ.

(1) Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin hotărâre a organului electoral.

(2) Contestația se declară inadmisibilă, în special, când:

a) a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art. 94 alin. (1) și (2) sau de o persoană fără împuterniciri în acest sens;

b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile;

c) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod;

d) nu corespunde cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de organul electoral;

e) contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6);

f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;

g) a fost depusă concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de judecată, în condițiile art. 99.

(1) În calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

(2) Funcționarii electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestații împotriva organului electoral care le-a aplicat sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (6) și alin. (8). În aceste cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior.

(3) Contestatarii depun cererea și/sau participă la procedura de examinare a contestațiilor personal sau prin intermediul reprezentanților împuterniciți în condițiile Codului administrativ sau, după caz, ale Codului de procedură civilă. În cadrul organelor electorale, depunerea cererii și/sau participarea la procedura de examinare a contestațiilor se stabilește în baza hotărârilor aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(4) Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție ori Consiliul Audiovizualului poate iniția, din oficiu, procedura de examinare a încălcărilor prevăzute la art. 91 alin. (1) lit. c) și d).

(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

(2) În cazurile prevăzute de prezentul cod sau de alte acte normative, contestațiile nu se pot depune mai târziu de ziua alegerilor sau de o altă dată (circumstanță) determinată sau determinabilă.

(3) În caz de divergență între reglementările prezentului cod și ale altor acte normative, în partea ce ține de termenele de depunere a contestațiilor în perioada electorală, se vor aplica dispozițiile prezentului cod.

(4) Contestațiile care vizează faptele prevăzute la art. 91 alin. (1) lit. d) se depun la organul electoral corespunzător în termen de 3 zile de la identificarea încălcărilor, inclusiv după ziua alegerilor, dar până la validarea mandatelor.

(5) Contestațiile privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media se depun la Consiliul Audiovizualului în termen de 3 zile de la identificarea încălcărilor sau difuzarea programului audiovizual prin care au fost vătămate drepturile contestatarului.

(6) Cererile de acordare a dreptului la replică și de contestare a refuzului de acordare a dreptului la replică se depun în termenele stabilite la capitolul XII.

(7) Cererile de anulare a înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali se depun la organul electoral competent cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. Cererile depuse după acest termen se examinează concomitent cu centralizarea și confirmarea rezultatelor alegerilor.

(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

(9) Contestațiile înregistrate la organele electorale în condițiile art. 91 alin. (9) pot fi depuse în termen de 3 zile din ziua votării.

(10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoștința publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituțională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influențeze rezultatele alegerilor și, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferențe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenții electorali/între voturile date la referendum, precum și în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea și veridicitatea acestora.

(11) Depunerea contestațiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorități competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanța de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condițiile Codului administrativ.

(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate.

(2) Obligația de a confirma respectarea termenului de depunere a contestației în condițiile art. 95 revine contestatarului.

(3) În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalității revine acestor organe.

(1) La depunerea contestației se va ține cont de competența autorităților publice în materie de examinare a contestațiilor, de tipul scrutinului, de pretinsele încălcări și locul unde acestea au fost săvârșite, precum și de cerințele care se înaintează.

(2) Pornind de la prevederile prezentului cod și ale altor acte normative conexe, competența de examinare a contestațiilor revine:

1) consiliilor electorale de circumscripție – în cazul contestațiilor depuse în condițiile prezentului capitol. Consiliile electorale au competența de a examina și:

a) cererile de anulare – în cazul subiecților electorali înregistrați, acreditați sau confirmați de către consiliul electoral respectiv;

b) contestațiile împotriva hotărârilor birourilor electorale de aprobare a procesului-verbal privind rezultatele numărării voturilor și/sau a raportului asupra activității acestora în perioada electorală;

c) contestațiile împotriva hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție de nivelul întâi de aprobare a procesului-verbal privind rezultatele votării pe circumscripție și/sau a raportului asupra activității acestora în perioada electorală, precum și împotriva celor cu privire la declararea candidaților aleși, atribuirea și validarea mandatelor aleșilor locali, confirmarea listelor candidaților supleanți în alegerile locale;

2) Comisiei Electorale Centrale – în cazul contestațiilor depuse în condițiile prezentului capitol. Comisia Electorală Centrală examinează și:

a) cererile de anulare – în cazul subiecților electorali înregistrați, acreditați sau confirmați de către comisie;

b) cererile privind renumărarea voturilor – în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării la alegerile locale și referendumurile locale;

c) contestațiile împotriva hotărârilor organelor electorale cu privire la rezultatele votării și/sau privind aprobarea raportului asupra activității acestora în perioada electorală;

d) contestațiile împotriva hotărârilor cu privire la declararea candidaților aleși, atribuirea și validarea mandatelor aleșilor locali, confirmarea listelor candidaților supleanți în alegerile locale;

3) Consiliului Audiovizualului – în cazul contestațiilor depuse în condițiile prezentului capitol, precum și al cererilor prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale.

(3) În cazul în care examinarea nu ține de competența organului respectiv, contestația și materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenței imediat, dar nu mai târziu de 2 zile de la data recepționării, cu excepția situației prevăzute la art. 93 alin. (2) lit. g) și art. 99.

(4) După dizolvarea birourilor electorale sau, după caz, a consiliilor electorale de circumscripție, acestea sunt substituite de Comisia Electorală Centrală în cadrul procedurilor de examinare a contestațiilor și litigiilor electorale.

(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

1) judecătoriile în primă instanță soluționează contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a hotărârilor organelor electorale după efectuarea procedurii de examinare a cererii prealabile;

2) Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță:

a) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a actelor administrative ale Comisiei Electorale Centrale;

a^1) contestațiile împotriva deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (5¹);

Notă: Art.98 al.(1), pct.2) lit.a^1) introdusă prin LP280/2023 declarată neconstituțională prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

b) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a deciziilor Consiliului Audiovizualului;

3) curțile de apel soluționează cererile de apel împotriva actelor judecătorești emise de judecătorii în cadrul litigiilor electorale;

4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.

(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.

(3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.

(4) Acțiunile ce țin de garantarea exercitării dreptului la libera exprimare, precum și a unui echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei și demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie, înaintate în perioada electorală se examinează de instanța de drept comun conform Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, în termenele prevăzute la art. 100.

(1) În cazul în care aceeași contestație este depusă concomitent la mai multe organe electorale, aceasta se examinează de către organul electoral ierarhic superior organului ale cărui acțiuni/inacțiuni și hotărâri se contestă, iar în cazul acțiunilor/inacțiunilor concurenților electorali, ale participanților la referendum sau ale grupurilor de inițiativă, precum și ale altor subiecți electorali – de către organul electoral care i-a înregistrat, acreditat sau confirmat. Conflictele de competență dintre organele electorale se examinează de către Comisia Electorală Centrală, conform procedurii aprobate de comisie în condițiile art. 91 alin. (10).

(2) Dacă a fost adresată organelor electorale și instanței de judecată, contestația se va examina de instanța de judecată, cu excepția cazurilor în care nu a fost respectată procedura prealabilă de examinare.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), organele electorale care recepționează contestațiile, însă nu demarează examinarea în fond a acestora, le declară inadmisibile în condițiile art. 93.

(4) În cazul contestațiilor ce vizează finanțarea campaniilor electorale ale candidaților desemnați de partidele politice sau blocurile electorale și în care se formulează cerința de aplicare a sancțiunii privind anularea înregistrării acestora, organul electoral care a înregistrat candidații va demara examinarea acestei cerințe doar după examinarea contestației de către Comisia Electorală Centrală în partea faptelor considerate de contestatar ca încălcări privind finanțarea campaniei electorale, precum și în temeiul constatărilor și soluțiilor emise de comisie ca urmare a examinării.

(5) Dacă în contestație se comunică fapte considerate ca ilegale, dar examinarea acestora este de competența mai multor organe abilitate (electorale), organul care a recepționat contestația va demara examinarea contestației pe partea competenței ce îi revine, iar pe celelalte aspecte sesizate o va remite autorităților responsabile în condițiile art. 97 alin. (3).

(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), termenul de examinare nu poate depăși:

a) termenul-limită stabilit pentru înregistrarea, acreditarea sau confirmarea subiecților electorali de către organele electorale;

b) termenul de 3 zile până la ziua votării, în cazul cererilor de anulare a înregistrării, acreditării sau confirmării subiecților electorali, sau, după caz, este concomitent cu centralizarea rezultatelor votării și confirmarea rezultatelor alegerilor;

c) sau este concomitent cu examinarea rezultatelor alegerilor, în cazul contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale concurenților electorali, precum și a altor subiecți electorali.

(3) Examinarea contestațiilor privind finanțarea partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute de prezentul capitol. La examinarea contestațiilor privind finanțarea partidelor politice se vor aplica reglementările prezentului cod și ale Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, precum și dispozițiile regulamentului privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(4) Contestațiile depuse în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, cu excepțiile stabilite de prezentul capitol, iar cele depuse după încheierea votării se examinează concomitent cu procedura de centralizare și confirmare a rezultatelor alegerilor, inclusiv de validare a mandatelor candidaților aleși.

(5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condițiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.

(6) Contestațiile depuse între cele două tururi de scrutin se examinează în termen de 3 zile de la depunere sau, după caz, concomitent cu procedura de stabilire și confirmare a rezultatelor alegerilor și validare a mandatelor candidaților aleși după organizarea celui de-al doilea tur de scrutin.

(7) La examinarea contestațiilor și a litigiilor electorale, autoritățile și instanțele de judecată competente acordă prioritate celor care se referă la înregistrarea, acreditarea sau confirmarea subiecților electorali, precum și celor care vizează refuzul sau anularea înregistrării, acreditării sau confirmării acestora, inclusiv celor care se referă la corectitudinea întocmirii listelor electorale, precum și la exercitarea dreptului la vot.

(8) Consiliile electorale de circumscripție, după caz, Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerilor, validează mandatele candidaților aleși și confirmă listele candidaților supleanți doar după soluționarea definitivă a contestațiilor.

(9) Din motive justificate legate de complexitatea obiectului contestației și/sau conduita subiecților contestației, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 2 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris, inclusiv prin e-mail, participanților la procedura litigioasă, cel târziu în ultima zi a expirării termenului inițial de examinare stabilit, împreună cu motivele prelungirii.

(1) Hotărârea pe marginea contestațiilor se adoptă cu votul majorității absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în regulamentul de activitate al acestui organ.

(2) Organul electoral, după examinarea contestației, este în drept să adopte următoarele soluții:

a) să declare inadmisibilă contestația;

b) să admită integral sau parțial contestația;

c) să respingă contestația ca fiind neîntemeiată;

d) să constate încălcările prevederilor cadrului normativ electoral și/sau să oblige părțile să înlăture încălcările stabilite;

e) să aplice sau să solicite aplicarea sancțiunilor pentru încălcările constatate.

(3) În cazul contestării hotărârilor emise de organele electorale ierarhic inferioare, organul electoral ierarhic superior are dreptul:

a) să declare inadmisibilă contestația;

b) să respingă contestația și să mențină în vigoare hotărârea organului electoral ierarhic inferior;

c) să admită contestația și să modifice sau, după caz, să anuleze parțial ori integral hotărârea organului electoral ierarhic inferior, adoptând o nouă hotărâre.

(4) În cazul contestațiilor privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media, Consiliul Audiovizualului adoptă decizii și întreprinde măsurile de rigoare în conformitate cu procedura stabilită de Codul serviciilor media audiovizuale, cu excepția termenelor și a procedurii aplicabile conform prezentului cod.

(5) Hotărârile organelor electorale și deciziile Consiliului Audiovizualului emise în condițiile prezentului capitol sunt executorii din momentul adoptării, cu excepția cazurilor de suspendare a executării acestora. Executarea hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de drept din momentul contestării legalității hotărârilor respective.

(6) Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.

(7) Actele judecătorești emise în condițiile prezentului capitol sunt definitive și executorii din momentul pronunțării, cu excepția cazurilor de suspendare a executării acestora.

(1) Persoanele fizice și juridice, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum, precum și alți subiecți implicați în procesul electoral care încalcă prevederile actelor normative în domeniul electoral, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale, împiedică activitatea organelor electorale poartă răspundere în conformitate cu legislația.

(2) Pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, poate aplica sau solicita aplicarea următoarelor sancțiuni de bază sau complementare:

a) avertismentul;

b) privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment;

c) lipsirea de alocații de la bugetul de stat;

d) sancțiunea contravențională care, conform Codului contravențional, ține de competența Comisiei Electorale Centrale;

e) anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali;

f) solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii nr. 294/2007 privind partidele politice.

(3) Sancțiunea sub formă de avertisment poate fi aplicată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, altele decât cele stabilite la alin. (5), – în cazul oricărui tip de alegeri, precum și prin hotărâre a consiliului electoral de circumscripție – în cazul alegerilor locale și al referendumurilor locale.

(4) Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice înregistrate în calitate de concurenți electorali sancțiunea complementară privind lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 2 luni până la un an doar în cazul aplicării repetate a sancțiunii sub formă de avertisment în cursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanțarea grupurilor de inițiativă și/sau a campaniei electorale.

(5) Anularea înregistrării se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral în cazul în care se constată:

a) folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul fondului electoral sau cel destinat grupului de inițiativă;

b) depășirea plafonului fondului electoral sau al celui destinat grupului de inițiativă;

c) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate, cu excepția donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova cu venituri obținute în afara țării;

d) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. În acest caz se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral;

e) nerespectarea restricțiilor stabilite la art. 16 alin. (2) lit. c)–f) și nedeclararea acestora de către candidat în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f);

Notă: Art.102 al.(5), lit.e) textul „art. 16 alin. (2) lit. c)–f) modificat prin LP280/2023 declarat neconstituțional prin HCC9 din 26.03.24, MO192-194/02.05.24 art.66; în vigoare 26.03.24

f) încălcarea prevederilor art. 54 alin. (6) lit. a);

g) nerespectarea cerințelor stabilite la art. 68, 112, 113 și 139.

(6) În cazul încălcării prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative în domeniul electoral de către funcționarii electorali, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție poate să le aplice, în temeiul hotărârii, următoarele sancțiuni:

a) avertismentul;

b) revocarea din componența organelor electorale și a aparatelor de lucru ale acestora;

c) excluderea din Registrul funcționarilor electorali;

d) privarea de dreptul de a desfășura orice activitate în cadrul organelor electorale pentru un termen de la un an până la 4 ani.

(7) Pentru încălcarea actelor normative privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media, Consiliul Audiovizualului poate aplica sancțiunile stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale.

(8) În cazul încălcării de către observator a cadrului normativ electoral, organul electoral care a acreditat observatorul este în drept să îi aplice, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, ținând cont de gravitatea încălcării, una dintre următoarele sancțiuni: avertismentul sau anularea acreditării. În sensul prezentului articol, se califică drept încălcare orice acțiune de agitație electorală pentru sau împotriva unui partid politic sau concurent electoral, a unui grup de inițiativă, participant la referendum, a opțiunilor pe marginea întrebărilor la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și nerespectarea obligațiilor ce îi revin observatorului.

(9) Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenției Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii nr. 294/2007 privind partidele politice.

(1) Se consideră încălcări ale prezentului cod și sunt pasibile de răspundere penală faptele prevăzute în Codul penal.

(2) Președinții organelor electorale și alte persoane cu funcții de răspundere sunt obligați să informeze imediat, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul constatării, organele procuraturii sau organele afacerilor interne despre acțiunile ce conțin elemente constitutive ale unei infracțiuni privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care le-au devenit cunoscute.

(1) Se consideră încălcări ale prezentului cod și sunt pasibile de răspundere contravențională faptele prevăzute în Codul contravențional.

(2) Contravențiile se constată și se examinează în conformitate cu prevederile Codului contravențional. Președinții organelor electorale și alte persoane ce dețin informații concludente despre comiterea unor contravenții sunt obligați să informeze imediat, dar nu mai mult de 48 de ore din momentul constatării, organele constatatoare cu privire la faptele care le-au devenit cunoscute și care conțin elemente constitutive ale unei contravenții privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile numai în cazul alegerilor parlamentare.

(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.

(2) Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripție electorală națională, în care se aleg 101 deputați.

În scopul organizării și desfășurării alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală constituie circumscripții electorale și consilii electorale de circumscripție conform art. 34 și 35, care se aplică în mod corespunzător.

Secțiile de votare și birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie conform art. 38–40, care se aplică în mod corespunzător.

Candidați la funcția de deputat în Parlament pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, dețin cetățenia Republicii Moldova și întrunesc alte condiții prevăzute de prezentul cod.

(1) Alegerile parlamentare se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

(2) Data alegerilor parlamentare se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

(3) În cazul dizolvării Parlamentului, prin același decret al Președintelui Republicii Moldova, se stabilește data alegerii noului Parlament. Alegerile anticipate vor avea loc după cel puțin 60 de zile, dar nu mai târziu de 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.

(1) Desemnarea candidaților la funcția de deputat se face potrivit art. 63, prevederilor statutare ale partidelor politice sau acordurilor de constituire a blocurilor electorale.

(2) Partidul politic sau blocul electoral înaintează lista de candidați, care nu va fi mai mică de 51 de persoane și nu va depăși numărul de 111 persoane.

(3) Modelul listei de candidați se stabilește de către Comisia Electorală Centrală.

(4) Listele de candidați pentru alegerile parlamentare se aprobă conform prevederilor statutare ale partidelor politice sau ale acordurilor de constituire a blocurilor electorale.

(5) Listele de candidați se întocmesc cu respectarea prevederilor art. 68 alin. (3).

(6) Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)–(5) din prezentul articol și la art. 112 alin. (2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați sau a persoanelor de pe listă de către organul electoral corespunzător.

(1) Pentru a fi înregistrați, candidații de pe listele partidelor politice, ale blocurilor electorale și candidații independenți depun personal la Comisia Electorală Centrală documentele conform art. 68, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Aceeași persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidați din partea unui partid politic, bloc electoral sau poate candida independent.

(1) Pentru a fi înregistrat de către Comisia Electorală Centrală, candidatul independent prezintă liste de subscripție care conțin semnăturile a cel puțin 2000 și cel mult 2500 de susținători cu drept de vot. Prin derogare de la această prevedere, o candidată femeie prezintă semnăturile a cel puțin 1000 și cel mult 2500 de susținători cu drept de vot.

(2) Colectarea semnăturilor pentru susținerea candidatului independent la funcția de deputat în Parlament, prezentarea și verificarea listelor de subscripție se efectuează în conformitate cu art. 65–67 și cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Dacă, după verificare, se constată că nu a fost prezentat numărul necesar de semnături ori, după invalidarea listelor de subscripție și/sau a semnăturilor din acestea, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la alin. (1), candidatul independent nu este înregistrat, comunicându-i-se hotărârea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.

(4) Nu se admite depunerea de către un candidat independent a unor liste de subscripție suplimentare după ce Comisia Electorală Centrală a primit și a înregistrat setul de documente prevăzut la art. 68.

(1) Pentru colectarea semnăturilor în listele de subscripție în condițiile art. 113, candidatul independent poate constitui un grup de inițiativă.

(2) Grupul de inițiativă se constituie în urma unei adunări a cetățenilor cu drept de vot, la care se decide susținerea candidatului independent la funcția de deputat, se alege conducătorul grupului și se aprobă lista membrilor grupului de inițiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Candidatul independent participă în mod obligatoriu la adunarea de constituire a grupului de inițiativă și poate fi ales conducător al grupului. Conducătorul grupului coordonează activitatea de colectare a semnăturilor susținătorilor candidatului, verifică autenticitatea semnăturilor, conformitatea întocmirii și sistematizării listelor de subscripție.

(3) Înainte de a începe adunarea, se efectuează înregistrarea participanților la adunare, întocmindu-se o listă în care se înscriu numele, prenumele, anul nașterii, domiciliul și se aplică semnăturile acestora.

(4) Lista membrilor grupului de inițiativă, în care este indicat și conducătorul acestui grup, se depune la Comisia Electorală Centrală de către candidatul independent.

(5) Comisia Electorală Centrală, în termen de cel mult 3 zile de la data depunerii listei membrilor, adoptă o hotărâre privind înregistrarea grupului de inițiativă și eliberează legitimațiile pentru membrii grupului de inițiativă înregistrat.

(6) Procedura detaliată privind constituirea și înregistrarea grupului de inițiativă se stabilește în regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

(1) Concurenții electorali au dreptul să solicite, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua alegerilor, efectuarea următoarelor modificări în lista de candidați:

a) schimbarea locului de ordine sau excluderea candidatului din lista înregistrată;

b) retragerea întregii liste de candidați;

c) până la începerea campaniei electorale, înlocuirea unui candidat din lista înregistrată prin retragerea acestuia și desemnarea unui alt candidat, completarea listei de candidați în limita prevăzută de art. 111 alin. (2).

(2) În condițiile alin. (1) din prezentul articol, decizia privind retragerea sau modificarea listei de candidați se adoptă de către partidul politic sau blocul electoral care a înaintat lista de candidați, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați și ale art. 68 alin. (3) din prezentul cod, și se prezintă comisiei.

(3) Listele de candidați se modifică prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 3 zile.

(4) Comisia Electorală Centrală refuză efectuarea modificărilor care nu corespund cerințelor stabilite la alin. (1) și (2), cu emiterea unei hotărâri în acest sens.

(1) Candidatul independent are dreptul să își retragă candidatura, dar nu mai târziu decât cu 10 zile înainte de ziua alegerilor. În acest caz, cererea privind retragerea candidatului independent se prezintă personal de către acesta la Comisia Electorală Centrală.

(2) Hotărârea privind retragerea candidatului independent din cursa electorală se adoptă de Comisia Electorală Centrală în cel mult 3 zile de la data depunerii cererii conform alin. (1).

Listele electorale pentru alegerile parlamentare se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare se desfășoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.

Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.

Votarea în cadrul alegerilor parlamentare se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.

Numărarea voturilor și stabilirea rezultatelor alegerilor parlamentare se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.

(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripție, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripțiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obținut de fiecare concurent electoral, pentru a stabili dacă aceștia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară:

a) pentru un bloc electoral – 7%;

b) pentru un partid politic – 5%;

c) pentru un candidat independent – 2%.

(3) Concurenții electorali care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel prevăzut la alin. (2) se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.

(1) Numărul de mandate de deputat obținut de concurenții electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală prin împărțirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, cu excepția candidaților independenți, la 1, 2, 3, 4 etc. până la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilit pentru Parlament.

(2) Din rezultatele tuturor împărțirilor și din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidații independenți se iau în descreștere atâtea numere câte mandate de deputat urmează să fie distribuite. De câte numere din acest șir descrescător dispune partidul politic sau blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.

(3) Candidatul independent se consideră ales dacă numărul de voturi valabil exprimate obținute de el constituie cel puțin 2% din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară.

(1) Mandatele de deputat se atribuie concurenților electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.

(2) Candidații incluși în listele concurenților electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art. 122, dar nu au fost aleși sunt declarați supleanți. Candidatul supleant se declară de către Curtea Constituțională ales, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparținând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declarație în scris la Comisia Electorală Centrală.

(3) În cazul în care un partid politic sau un bloc electoral obține un număr de mandate de deputat mai mare decât numărul candidaților incluși în listă, partidului politic sau blocului electoral respectiv i se distribuie un număr de mandate egal cu numărul de candidați din listă.

(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art. 123 alin. (1). La fel se va proceda în cazul vacanței ulterioare a mandatelor de deputat dacă concurentul electoral nu are candidați supleanți sau dacă devine vacant mandatul de deputat obținut de un candidat independent.

(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curții Constituționale actele prevăzute la art. 85, precum și listele de deputați aleși și de candidați supleanți.

(2) În termen de 10 zile de la primirea actelor menționate la alin. (1), dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituțională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaților aleși și confirmă listele de candidați supleanți.

(1) Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, însoțit de hotărârea Curții Constituționale prin care se confirmă legalitatea alegerilor și validarea a cel puțin 2/3 din numărul de mandate de deputat, se transmite Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptarea hotărârii. Copia hotărârii și listele de candidați supleanți confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale și Președintelui Republicii Moldova. Hotărârea Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituțională.

Comisia Electorală Centrală consideră alegerile ca fiind nevalabile dacă la ele au participat mai puțin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

În cazul în care Curtea Constituțională stabilește că, în procesul alegerilor și/sau al numărării voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele alegerilor și atribuirea mandatelor, alegerile sunt declarate nule.

(1) În cazul în care alegerile au fost declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămâni, votarea repetată în baza acelorași date din listele electorale, cu aceleași candidaturi și cu aceleași consilii și birouri electorale.

(2) Concurenții electorali vinovați de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancționează sau se exclud din cursa electorală în baza unei hotărâri definitive, iar funcționarii electorali din cadrul consiliilor și birourilor electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.

(3) Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul de alegători care participă la votare.

(1) În cazul în care și după votarea repetată alegerile sunt declarate nule, Comisia Electorală Centrală stabilește data desfășurării alegerilor noi, care au loc peste cel puțin 60 de zile și cel mult 3 luni de la data la care alegerile au fost declarate nule.

(2) În cazul alegerilor anticipate, dacă și după votarea repetată alegerile sunt declarate nule, Președintele Republicii Moldova stabilește prin decret data desfășurării alegerilor noi, ținând cont de termenul indicat la art. 110 alin. (3).

(3) Alegerile noi se organizează în condițiile prezentului cod.

Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile numai în cazul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova.

(1) Președintele Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.

(2) Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se desfășoară într-o singură circumscripție electorală națională.

În scopul organizării și desfășurării alegerilor prezidențiale, Comisia Electorală Centrală constituie circumscripții electorale și consilii electorale de circumscripție conform art. 34 și 35, care se aplică în mod corespunzător.

Secțiile de votare și birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie conform art. 38–40, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Data alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se organizează cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului Președintelui în funcție, însă nu mai târziu de termenul stabilit la art. 90 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova.

(3) În caz de vacanță a funcției de Președinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, a imposibilității definitive de a-și exercita atribuțiile sau a decesului, alegerile se organizează în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța.

(1) În funcția de Președinte al Republicii Moldova poate fi ales cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot care are vârsta de 40 de ani împliniți în ziua alegerilor, a locuit sau locuiește permanent în Republica Moldova nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limba română, are studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, și îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul cod.

(2) Comisia Electorală Centrală verifică documentele prezentate și constată dacă sunt întrunite cerințele specifice pentru candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Cunoașterea limbii române se verifică de către Comisia Electorală Centrală, conform art. 18 alin. (1) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000. Procedura de evaluare a nivelului de cunoaștere a limbii române de către candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

Desemnarea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova se face începând cu 60 de zile înainte de data alegerilor pentru funcția respectivă și terminând cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, în condițiile art. 63, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Pentru a fi înregistrați, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova depun personal la Comisia Electorală Centrală actele prevăzute la art. 68.

(2) Comisia Electorală Centrală eliberează candidaților înregistrați legitimații de un model stabilit.

(1) Pentru a fi înregistrați de Comisia Electorală Centrală, toți candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova depun liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 15000 și cel mult 25000 de alegători din minimum jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova și corespund altor prevederi ale prezentului cod.

(2) Se consideră conforme cu alin. (1) unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături.

(3) Colectarea semnăturilor pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, prezentarea și verificarea listelor de subscripție se efectuează în conformitate cu art. 65–67 și cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, care se aplică în mod corespunzător.

(4) Dacă la verificare se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături ori, după invalidarea listelor de subscripție și/sau a semnăturilor din acestea, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la alin. (1) și (2), candidatul nu este înregistrat, comunicându-i-se hotărârea respectivă în termen de 24 de ore de la adoptare.

(5) Nu se admite depunerea unor liste de subscripție suplimentare după ce Comisia Electorală Centrală a primit și a înregistrat setul de documente prevăzut la art. 68.

(1) În cazul în care inițiativa de a susține candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova vine de la cetățeni, se constituie un grup de inițiativă pentru susținerea candidatului din cel puțin 25 și cel mult 100 de persoane cu drept de vot. Grupul de inițiativă se constituie în urma unei adunări, la care se decide susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, se alege conducătorul grupului și se aprobă lista membrilor grupului de inițiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora. Grupul de inițiativă poate susține doar un singur candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Membrii unui grup de inițiativă nu pot fi în același timp membri ai altui grup de inițiativă.

(2) Înainte de a începe adunarea se efectuează înregistrarea participanților la adunare, întocmindu-se o listă în care se înscriu numele, prenumele, anul nașterii, domiciliul și se aplică semnăturile acestora.

(3) Lista membrilor grupului de inițiativă, în care este indicat conducătorul acestui grup, se depune la Comisia Electorală Centrală, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, de către candidatul desemnat la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

(4) Dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (1)–(3), Comisia Electorală Centrală înregistrează grupul de inițiativă și eliberează membrilor acestui grup legitimații în termen de 3 zile de la data depunerii listei membrilor.

(5) În cazul partidelor politice și al blocurilor electorale, grupul de inițiativă se constituie în aceleași condiții.

(6) Procedura detaliată privind constituirea și înregistrarea grupului de inițiativă se stabilește în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Listele electorale pentru alegerile prezidențiale se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Campania electorală pentru alegerile prezidențiale se desfășoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În cazul celui de-al doilea tur de scrutin, campania electorală începe la data stabilită de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai târziu de 10 zile până la data scrutinului respectiv.

Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.

Votarea în cadrul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.

Numărarea voturilor și stabilirea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.

(1) În cazul în care niciunul dintre candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova nu întrunește cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se organizează al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur.

(2) Dacă mai mulți candidați au acumulat un număr egal de voturi pentru accederea în al doilea tur, Comisia Electorală Centrală efectuează tragerea la sorți, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal. Candidații au posibilitatea de a hotărî de comun acord cine dintre ei va candida în al doilea tur sau de a participa la tragerea la sorți.

(3) Dacă cei doi candidați care participă la al doilea tur de scrutin au întrunit același număr de voturi în primul tur, ordinea includerii numelor lor în buletinele de vot va fi stabilită prin tragere la sorți.

(4) Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la data primului tur de scrutin, în condițiile prezentului cod. Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor votării din primul tur de scrutin, însă nu mai târziu de 10 zile înainte de data scrutinului respectiv. Informația despre organizarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoștința publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care s-a adoptat hotărârea.

(5) Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi în al doilea tur de scrutin.

(6) În cazul în care ambii candidați au obținut același număr de voturi, se consideră ales candidatul care a întrunit mai multe voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care ambii candidați au acumulat același număr de voturi și în primul tur, Comisia Electorală Centrală efectuează tragerea la sorți, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

(7) În cazul în care unul dintre candidați se retrage, cel care rămâne se consideră ales dacă a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.

(1) Dacă, în urma centralizării rezultatelor votării, se constată că un candidat a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, Comisia Electorală Centrală declară alegerile valabile și candidatul ales.

(2) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curții Constituționale actele prevăzute la art. 85.

În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituțională confirmă sau infirmă, printr-un aviz, legalitatea alegerilor.

(1) Curtea Constituțională confirmă rezultatele alegerilor și validează alegerea unui candidat, adoptând o hotărâre care se publică imediat.

(2) Până la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Președinte al Republicii Moldova prezintă Curții Constituționale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic.

(1) Candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituțională depune jurământul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, în termenul prevăzut la art. 79 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.

(2) Din ziua depunerii jurământului începe efectiv exercițiul mandatului de Președinte al Republicii Moldova.

(1) Alegerile sunt considerate nevalabile dacă la primul tur de scrutin au participat mai puțin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În al doilea tur de scrutin, alegerile se vor declara nevalabile dacă au participat mai puțin de 1/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

(2) Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripție.

În cazul în care Curtea Constituțională stabilește că, în procesul alegerilor și/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele alegerilor, alegerile sunt declarate nule.

(1) În cazul în care alegerile sunt declarate nevalabile sau nule, are loc votarea repetată.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune, în termen de 2 săptămâni de la declararea alegerilor nevalabile sau nule, votarea repetată în baza acelorași date din listele electorale, pentru aceiași candidați și cu aceleași consilii și birouri electorale.

(3) În cazul desfășurării votării repetate după cel de-al doilea tur de scrutin se aplică prevederile art. 146.

(4) Concurenții electorali vinovați de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancționează sau se exclud din cursa electorală în baza unei hotărâri definitive, iar funcționarii electorali din cadrul consiliilor și birourilor electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.

(5) Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul de alegători care participă la votare.

(1) Alegeri noi au loc:

a) dacă, după votarea repetată, alegerile au fost declarate nule;

b) dacă la alegeri au participat unul sau doi candidați și niciunul nu a acumulat cel puțin 1/2 din numărul de voturi ale alegătorilor care au participat la alegeri.

(2) Data alegerilor noi se stabilește de către Parlament în termen de cel mult 30 de zile de la data alegerilor precedente ordinare sau a votării repetate în care nu a fost ales Președintele Republicii Moldova, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, în condițiile prezentului cod.

(1) Particularitățile organizării și desfășurării alegerilor regionale se stabilesc prin actele normative aprobate de Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) și ale prezentului cod.

(2) Finanțarea campaniei electorale a concurenților electorali în cadrul alegerilor regionale, supravegherea și controlul acesteia se efectuează în condițiile prezentului cod și ale actelor normative locale. Rapoartele despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală, prezentate în conformitate cu art. 58 alin. (3), se transmit de Comisia Electorală Centrală către Consiliul Electoral Central al Găgăuziei pentru informare și luarea de decizii potrivit competenței.

(3) Listele electorale la alegerile regionale se întocmesc în baza Registrului de stat al alegătorilor, conform criteriilor stabilite de prezentul cod.

(4) Contestațiile depuse în cadrul alegerilor regionale se examinează în condițiile prezentului cod și ale actelor normative locale. Hotărârile Consiliului Electoral Central al Găgăuziei în perioada electorală a alegerilor regionale se contestă direct la Curtea de Apel Comrat.

(5) Observatorii naționali la alegerile regionale se acreditează de către Consiliul Electoral Central din Găgăuzia, iar cei internaționali – de către Comisia Electorală Centrală.

(1) Primarii orașelor (municipiilor), ai satelor (comunelor) și consilierii în consiliile raionale, orășenești (municipale) și sătești (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.

(2) Comisia Electorală Centrală aduce la cunoștința publică, prin hotărâre, numărul de consilieri locali stabilit în condițiile prezentului cod și ale Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

(3) În unitățile administrativ-teritoriale cu statut special, alegerile locale se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentului cod și actele adoptate de autoritățile reprezentative ale unităților administrativ-teritoriale respective.

(1) Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, oraș (municipiu), sat (comună) constituie o singură circumscripție electorală. Circumscripțiile electorale de nivelul întâi, care corespund, de regulă, hotarelor unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi ale Republicii Moldova, sunt constituite de către consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Consiliile electorale de circumscripție orășenești (municipale), sătești (comunale), denumite consilii electorale de circumscripție de nivelul întâi, sunt constituite de către consiliile electorale de circumscripție de nivelul al doilea cu cel puțin 40 de zile înainte de ziua alegerilor. Modul de constituire și funcțiile lor sunt prevăzute la art. 34 și 37, care se aplică în mod corespunzător. În cazul desfășurării alegerilor noi sau parțiale, precum și în cazul în care nu se formează consiliile electorale de nivelul al doilea, circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi se constituie de către Comisia Electorală Centrală.

(3) Circumscripțiile electorale de nivelul întâi pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor se divizează în secții de votare, pentru care se constituie birouri electorale. Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie și își exercită atribuțiile în condițiile art. 38 și 41, care se aplică în mod corespunzător.

În localitățile în care pentru desfășurarea alegerilor locale se formează o singură secție de votare, consiliul electoral de circumscripție îndeplinește și atribuțiile biroului electoral al secției de votare. Membrii consiliului electoral respectiv beneficiază de o majorare de 5% a mărimii indemnizaţiei stabilite în condiţiile art. 45 alin. (5), (8)–(10).

(1) Alegerile locale generale au loc în ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie.

(2) Data alegerilor se stabilește de către Comisia Electorală Centrală cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

(3) Data votării repetate, a alegerilor noi și a celor parțiale se stabilește de către Comisia Electorală Centrală în condițiile prezentului cod.

(1) La alegerea consiliului local și a primarului nu participă alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) Termenul înregistrării domiciliului sau reședinței temporare nu poate fi mai mic de 3 luni până la data primului tur de scrutin.

(1) Au dreptul de a fi aleși consilieri în consiliile locale cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.

(2) Au dreptul de a fi aleși primari cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 23 de ani și au cel puțin studiile generale obligatorii prevăzute la art. 13 din Codul educației nr. 152/2014.

Desemnarea și înregistrarea candidaților se fac în condițiile capitolului VII, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Numărul de candidați în consiliu înscriși în liste trebuie să conțină minimum 1/2 din numărul mandatelor prevăzute pentru circumscripția electorală respectivă și maximum șapte candidați supleanți.

(2) Listele de candidați se întocmesc și/sau se modifică cu respectarea prevederilor art. 68 alin. (3).

(3) Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați de către organul electoral respectiv.

(4) Partidele politice și blocurile electorale pot desemna câte un singur candidat pentru funcția de primar în fiecare circumscripție electorală. O persoană nu poate candida în mai multe circumscripții electorale de același nivel și nici în municipiul Chișinău și Bălți concomitent.

(5) O persoană poate candida pentru funcția de consilier atât în consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi, cât și în consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. O persoană poate candida și la funcția de primar, și la funcția de consilier local, dar nu poate candida la aceste funcții în mai multe circumscripții electorale de același nivel.

(1) Cetățeanul Republicii Moldova își poate depune candidatura în calitate de candidat independent pentru a fi ales în consiliul local dacă este susținut de 2% din numărul alegătorilor din circumscripția respectivă, împărțit la numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puțin de 50 de persoane, iar pentru a fi ales primar – dacă este susținut de 1% din numărul alegătorilor din circumscripție, dar nu mai puțin de 100 de persoane.

(2) Colectarea semnăturilor pentru susținerea candidatului independent, prezentarea și verificarea listelor de subscripție se efectuează în conformitate cu art. 65–67 și cu regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Dacă în cadrul verificării se constată că nu este prezentat numărul necesar de semnături ori, după invalidarea listelor de subscripție și/sau a semnăturilor din acestea, numărul lor s-a redus sub plafonul minim prevăzut la alin. (1), candidatul independent nu este înregistrat. Hotărârea motivată privind refuzul de a înregistra candidatul independent se comunică acestuia în termen de 24 de ore de la adoptare.

(4) Nu se admite depunerea unor liste de subscripție suplimentare după ce consiliul electoral de circumscripție a primit și a înregistrat setul de documente prevăzut la art. 68.

(1) Concurenții electorali au dreptul să solicite, cel târziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor, efectuarea următoarelor modificări în lista de candidați:

a) schimbarea locului de ordine sau excluderea candidatului din lista înregistrată;

b) retragerea întregii liste de candidați;

c) până la începerea campaniei electorale, înlocuirea unui candidat din lista înregistrată prin retragerea acestuia și desemnarea unui alt candidat, completarea listei de candidați în limita prevăzută la art. 163 alin. (1).

(2) În condițiile alin. (1) din prezentul articol, decizia privind retragerea sau modificarea listei de candidați se adoptă de către partidul politic sau blocul electoral care a înaintat lista de candidați, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați și ale art. 68 alin. (3) din prezentul cod, și se prezintă consiliului electoral care a înregistrat lista.

(3) Listele de candidați se modifică, în cel mult 3 zile, prin hotărâre a consiliului electoral respectiv.

(4) Consiliul electoral care a înregistrat lista de candidați refuză efectuarea modificărilor care nu corespund cerințelor stabilite la alin. (1) și (2), cu emiterea unei hotărâri în acest sens.

(1) Candidatul independent are dreptul să își retragă candidatura, dar nu mai târziu decât cu 10 zile înainte de ziua alegerilor. În acest caz, cererea privind retragerea candidatului independent se prezintă personal de către acesta la consiliul electoral respectiv.

(2) Hotărârea privind retragerea candidatului independent din cursa electorală se adoptă de consiliul electoral respectiv în cel mult 3 zile de la data depunerii cererii conform alin. (1).

Listele electorale pentru alegerile locale se întocmesc în condițiile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Campania electorală pentru alegerile locale se desfășoară în condițiile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În cazul celui de-al doilea tur de scrutin, campania electorală începe la data stabilită de Comisia Electorală Centrală, dar nu mai târziu de 10 zile până la data scrutinului respectiv.

Pentru alegerile consiliilor raionale, orășenești (municipale), sătești (comunale) și pentru alegerile primarilor orașelor (municipiilor), satelor (comunelor) se întocmesc buletine de vot distincte în condițiile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.

Votarea în cadrul alegerilor locale se efectuează în condițiile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Numărarea voturilor și stabilirea rezultatelor alegerilor locale au loc în condițiile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător, fiind întocmite procese-verbale distincte pentru alegerea primarului și pentru alegerea consiliilor locale.

(2) În procesele-verbale ale consiliilor și birourilor electorale se indică numărul de voturi obținute de fiecare candidat la funcția de primar sau de consilier, numele și prenumele primarului și ale consilierilor aleși și denumirea partidului politic, a blocului electoral care i-a desemnat sau se face mențiunea „Candidat independent”.

(1) Mandatele de consilier pentru consiliile raionale, orășenești (municipale) și sătești (comunale) se atribuie de către consiliile electorale de circumscripție respective.

(2) Atribuirea mandatelor de consilier partidelor politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărțirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid politic, fiecare bloc electoral la 1, 2, 3, 4 etc. până la cifra care corespunde numărului de mandate stabilit pentru circumscripția electorală respectivă.

(3) Din rezultatele tuturor împărțirilor și din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidații independenți se iau în descreștere atâtea numere câte mandate urmează a fi distribuite în circumscripția electorală. De câte numere din acest șir descrescător dispune partidul politic, blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.

(4) Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil exprimate pentru el se încadrează în șirul descrescător.

(5) Candidaților pentru funcția de consilier li se atribuie mandate în ordinea înscrierii acestora pe liste, începând cu lista pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi.

(6) Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulți pretendenți cu același număr de voturi, consiliul electoral de circumscripție îl atribuie prin tragere la sorți, consemnând acest fapt într-un proces-verbal.

(7) Dacă un partid politic sau un bloc electoral obține un număr de mandate superior celui de candidați incluși în listă, surplusul de numere din șirul descrescător al formațiunii respective se elimină, înlocuindu-se cu numerele în descreștere ale celorlalți concurenți electorali.

(8) Dacă în buletinul de vot pentru alegerea consiliilor locale au fost incluși numai candidați independenți, consiliul electoral de circumscripție întocmește lista candidaților cu numărul de voturi în descreștere obținut de aceștia, atribuind fiecăruia de pe listă câte un mandat până la epuizarea numărului de mandate.

(9) Candidații care au fost incluși în listă, dar nu au fost aleși sunt declarați candidați supleanți. În cazul în care mandatul de consilier aparținând unui partid politic sau unui bloc electoral devine vacant înainte de termen, acest mandat se atribuie unuia din candidații supleanți ai formațiunii respective, în ordinea includerii acestora în listă. În cazul în care lista candidaților supleanți ai unui partid politic sau ai unui bloc electoral s-a epuizat, vacanța mandatului se completează prin restabilirea șirului descrescător, excluzându-se concurentul electoral respectiv și incluzându-se numărul în descreștere al altui concurent electoral din șir.

(10) În cazul în care mandatul de consilier deținut de un candidat independent devine vacant, vacanța se completează prin restabilirea șirului descrescător, excluzându-se numărul ce aparține candidatului respectiv și incluzându-se numărul următor din șir.

(11) Dacă în buletinul de vot au fost incluși numai candidați independenți, în cazul apariției unui mandat vacant, candidatul supleant primește mandatul de consilier în condițiile alin. (10).

(12) Mandatele se atribuie candidaților supleanți de către Comisia Electorală Centrală în condițiile prezentului articol, ale regulamentului aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale și în baza documentelor electorale pe care le deține.

(1) Candidatul pentru funcția de primar se consideră ales dacă a întrunit mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare.

(2) În cazul în care niciun candidat nu întrunește mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămâni se organizează al doilea tur de scrutin cu 2 candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Acești doi candidați se înscriu în buletinele de vot în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulate în primul tur de scrutin. Dacă mai mulți candidați au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripție efectuează tragerea la sorți, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

(3) Data celui de-al doilea tur de scrutin se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, imediat după procesarea rezultatelor votării din primul tur de scrutin, însă nu mai târziu de 10 zile până la data scrutinului respectiv. Informația despre organizarea celui de-al doilea tur de scrutin se aduce la cunoștința publică de către Comisia Electorală Centrală în termen de 24 de ore de la data la care s-a adoptat hotărârea.

(4) La al doilea tur de scrutin se consideră ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. În caz de paritate de voturi, se consideră ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. În cazul în care ambii candidați au acumulat același număr de voturi și în primul tur, consiliul electoral de circumscripție efectuează tragerea la sorți, consemnând faptul respectiv într-un proces-verbal.

(5) În cazul în care unul dintre candidați se retrage, cel care rămâne se consideră ales dacă a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri.

(1) Consiliile electorale de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă procesele-verbale privind rezultatele alegerilor consiliilor electorale de circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau, după caz, Comisiei Electorale Centrale.

(2) Consiliile electorale de circumscripție, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii rapoartelor, proceselor-verbale și altor documente electorale de la birourile electorale, după caz, consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din circumscripția electorală respectivă și o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale de circumscripție respective de nivelul al doilea, care publică rezultatele definitive.

(3) Odată cu confirmarea legalității alegerilor, consiliile electorale de circumscripție respective declară candidații aleși, atribuie și validează mandatele consilierilor și ale primarilor aleși, confirmă lista candidaților supleanți, cu adoptarea hotărârilor în acest sens. Persoana aleasă concomitent în funcțiile de primar și consilier local prezintă consiliului electoral de circumscripție consimțământul său de a fi validată în una dintre aceste funcții.

(4) Consiliul local este legal constituit dacă sunt validate mandatele a cel puțin 2/3 din numărul de consilieri stabilit pentru acest consiliu.

(5) Legitimația de ales local se execută și se eliberează conform procedurii stabilite prin Legea nr. 256/2004 pentru aprobarea Regulamentului legitimației de ales local și a Regulamentului insignei de ales local.

(1) Alegerile sunt considerate nevalabile în anumite circumscripții dacă la ele au participat mai puțin de 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. În al doilea tur de scrutin, alegerile se vor declara nevalabile dacă au participat mai puțin de 1/5 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

(2) Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nevalabile se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripție.

Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.

(1) În cazul în care în anumite circumscripții sau secții de votare alegerile sunt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune organizarea, în termen de 2 săptămâni, a votării repetate în baza acelorași date din listele electorale, cu aceleași candidaturi și aceleași consilii și birouri electorale.

(2) Concurenții electorali vinovați de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancționează sau se exclud din cursa electorală în baza unei hotărâri definitive, iar funcționarii electorali din cadrul consiliilor și birourilor electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc.

(3) Votarea repetată se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolelor X și XI și se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare.

(1) Alegeri noi au loc:

a) dacă consiliul a fost dizolvat ori componența lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Comisia Electorală Centrală în condițiile prezentului cod și ale Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală;

b) dacă mandatul primarului a încetat înainte de termen în condițiile Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local;

c) dacă și după votarea repetată nu a fost ales consiliul și/sau primarul;

d) dacă a avut loc o reorganizare administrativ-teritorială și în unitățile administrativ-teritoriale nou-formate este necesară alegerea autorităților administrației publice locale (consiliilor, primarilor).

(2) În ultimul an de mandat nu se organizează alegeri noi pentru funcția de primar. Alegeri noi pentru consiliul local nu se organizează în ultima jumătate de an a mandatului.

(3) În cazul apariției uneia dintre circumstanțele prevăzute la alin. (1), autoritatea administrației publice locale este obligată să comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 15 zile de la data apariției acestei circumstanțe.

(4) Data alegerilor noi se stabilește de către Comisia Electorală Centrală în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării circumstanțelor prevăzute la alin. (1), cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, cu condiția că alegerile noi vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an, primăvara și toamna.

(5) Alegerile noi se desfășoară în condițiile prezentului cod.

(1) În cazul în care, în urma alegerilor, nu a fost ales numărul stabilit de consilieri, Comisia Electorală Centrală fixează, în termen de 2 săptămâni, alegeri parțiale într-o singură sau în mai multe circumscripții.

(2) Pentru ocuparea mandatelor vacante, alegerile parțiale se efectuează în condițiile titlurilor I, II și V.

(3) Data alegerilor parțiale se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Prevederile prezentului titlu se aplică doar în cazul organizării și desfășurării referendumurilor republicane și locale.

(1) Referendumul republican se desfășoară în scopul exercitării puterii poporului și participării lui nemijlocite la conducerea și administrarea treburilor de stat.

(2) Referendumul republican se desfășoară prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în conformitate cu Constituția Republicii Moldova și prevederile prezentului cod.

(3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituțională și sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

(1) În funcție de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituționale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova și consultative.

(2) Referendumului constituțional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituției.

(3) Referendumului legislativ sunt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanță deosebită pentru societate și stat.

(4) Referendumului consultativ sunt supuse probleme de interes național deosebit, în scopul consultării opiniei poporului cu privire la aceste probleme.

(1) Referendumul republican poate fi inițiat de:

a) cel puțin 100000 de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituțional se aplică prevederile art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova;

b) cel puțin o treime din deputații în Parlament;

c) Președintele Republicii Moldova;

d) Guvern.

(2) Subiecții menționați la alin.(1) lit.a) pot iniția referendumuri constituționale, legislative și consultative. Subiecții menționați la alin.(1) lit.b) pot iniția orice tip de referendum prevăzut la art. 182. Subiecții menționați la alin. (1) lit. c) pot iniția doar referendumuri consultative, iar cei menționați la alin. (1) lit. d) pot iniția referendumuri constituționale și consultative.

(3) În cazul în care referendumul este inițiat de subiecții prevăzuți la alin. (1) lit. a), la propunerea privind desfășurarea referendumului se anexează și listele de subscripție conform art. 197 alin. (1).

(4) Propunerea privind desfășurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzându-se interpretarea lor ambiguă, precum și scopul desfășurării, data preconizată pentru desfășurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului chestiuni de natură diferită și probleme care se exclud reciproc.

(1) Referendumul republican nu se desfășoară în cazul instituirii/declarării stării de urgență, de asediu ori de război și nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgență, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului republican, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfășurare prevăzute de prezentul cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.

(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale generale, decât dacă se desfășoară în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. În aceeași zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeași zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip.

(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:

a) revizuirea Constituției;

b) aprobarea legilor constituționale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispozițiilor privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și a celor privind neutralitatea permanentă a statului;

c) demiterea Președintelui Republicii Moldova;

d) aprobarea legilor de importanță deosebită pentru societate și stat;

e) alte probleme importante ale societății și ale statului.

(2) Textul întrebării la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului republican se redactează într-o manieră neutră, fără ambiguități, fără a induce în eroare sau a sugera răspunsul. Nu se admite formularea unor întrebări care se exclud reciproc.

(3) Organizarea și desfășurarea referendumului privind problemele prevăzute la alin. (1) lit. b și c) sunt obligatorii.

Referendumului republican nu pot fi supuse problemele:

a) privind impozitul și bugetul;

b) privind amnistierea și grațierea;

c) privind măsurile extraordinare sau de urgență pentru asigurarea ordinii publice, sănătății și securității populației;

d) privind alegerea, numirea, demiterea persoanelor în/din anumite funcții, care țin de competența Parlamentului, a Președintelui Republicii Moldova și a Guvernului;

e) ce țin de competența instanțelor de judecată și a procuraturii.

(1) Referendumul pentru revizuirea Constituției se inițiază în condițiile art. 141 din Constituția Republicii Moldova.

(2) Propunerea privind desfășurarea referendumului pentru revizuirea Constituției se prezintă Curții Constituționale, care este obligată să se pronunțe, în termen de 10 zile, asupra inițiativei de revizuire a Constituției și să prezinte un aviz.

(3) După efectuarea de către Curtea Constituțională a controlului constituționalității inițiativei de revizuire a Constituției, propunerea privind desfășurarea referendumului, la care se anexează avizul Curții Constituționale, se prezintă spre examinare Parlamentului.

(4) Revizuirea Constituției nu poate fi supusă referendumului în cazul în care aceasta va avea ca rezultat suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

(5) În cazul în care revizuirea unora și acelorași prevederi ale Constituției este inițiată concomitent de Parlament și de cetățeni, examinarea propunerilor de revizuire pe cale parlamentară încetează.

(1) Referendumul privind demiterea Președintelui Republicii Moldova poate fi inițiat în exclusivitate de Parlament.

(2) După adoptarea hotărârii privind suspendarea din funcție a Președintelui Republicii Moldova în condițiile art. 89 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, Parlamentul, în termen de 5 zile, adoptă o hotărâre privind desfășurarea referendumului cu privire la problema în cauză. Referendumul se desfășoară în termenul prevăzut la art. 89 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova.

(3) Referendumul se va desfășura peste cel puțin 30 de zile de la adoptarea hotărârii privind suspendarea din funcție a Președintelui Republicii Moldova.

(1) În termen de 3 luni de la primirea propunerii de inițiere a referendumului, Parlamentul adoptă una dintre următoarele hotărâri:

a) privind declararea referendumului, care se va desfășura peste cel puțin 60 de zile de la adoptarea hotărârii;

b) privind respingerea propunerii privind desfășurarea referendumului, în cazul în care aceasta vine din partea deputaților;

c) privind soluționarea problemelor care urmează a fi supuse referendumului fără desfășurarea acestuia, cu excepția situației prevăzute la art. 187 alin. (5).

(2) În hotărârea privind desfășurarea referendumului republican se indică data desfășurării lui, denumirea proiectului de lege care urmează a fi adoptat, textul acestuia și/sau al întrebărilor la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului.

Data referendumului republican se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua desfășurării lui, la propunerea subiectului cu dreptul de a iniția referendumul.

(1) Pentru inițierea referendumului republican de către cetățeni, aceștia constituie un grup de inițiativă în cadrul unei adunări, la care trebuie să participe cel puțin 300 de persoane cu drept de vot. Cu cel puțin 10 zile înainte de adunare, inițiatorii sunt obligați să notifice în scris Comisia Electorală Centrală și autoritatea administrației publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea despre timpul, locul și scopul acesteia.

(2) Înainte de a începe adunarea, participanții la adunare se înregistrează într-o listă, în care se înscriu numele, prenumele, domiciliul și se aplică semnăturile acestora.

(3) În cadrul adunării se aleg un președinte și un secretar. Ordinea de zi a adunării trebuie să includă discutarea oportunității organizării referendumului republican și formularea întrebărilor la care urmează să se pronunțe alegătorii în cadrul acestuia.

(4) În cazul în care propunerea de desfășurare a referendumului republican se adoptă cu majoritatea de voturi ale participanților la adunare, se constituie grupul de inițiativă, care va colecta semnăturile susținătorilor referendumului. Grupul de inițiativă trebuie să includă cel puțin 100 de persoane cu drept de vot. Membrii grupului de inițiativă vor alege din rândul lor un birou executiv, compus dintr-un președinte, un vicepreședinte și un secretar, care vor reprezenta grupul și vor organiza activitatea lui.

(5) La adunare se întocmește un proces-verbal, în care se indică rezultatele votării chestiunilor incluse în ordinea de zi. Președintele și secretarul adunării semnează actele adunării: lista participanților, procesul-verbal, întrebările la care urmează să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului republican, formulate exact și corect, sau, după caz, proiectul de lege, precum și lista membrilor grupului de inițiativă, cu indicarea datelor de identitate ale acestora.

(1) Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican se înregistrează de către Comisia Electorală Centrală. Pentru înregistrare, comisiei i se prezintă:

a) actele adunării cetățenilor la care a fost constituit grupul de inițiativă;

b) declarația membrilor grupului de inițiativă privind consimțământul de a participa la colectarea de semnături ale susținătorilor referendumului;

c) cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă.

(2) În termen de 15 zile de la depunerea actelor prevăzute la alin. (1) sau de la recepționarea avizului în condițiile art. 193 alin. (3) și (5), Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra. În hotărârea cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă se indică termenul pentru colectarea semnăturilor susținătorilor referendumului republican, care nu poate fi mai mic de 2 luni și mai mare de 3 luni.

(3) După înregistrarea grupului de inițiativă, membrilor acestuia li se eliberează legitimații și liste de subscripție, conform modelelor stabilite de Comisia Electorală Centrală.

(4) Informația privind înregistrarea grupului de inițiativă și problemele care urmează a fi supuse referendumului republican se aduc la cunoștința publică prin intermediul mass-mediei.

(1) Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului legislativ prezintă Comisiei Electorale Centrale textul proiectului de lege în limba română, redactat conform cerințelor tehnicii legislative prevăzute de Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, precum și nota informativă.

(2) După recepționarea actelor grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului legislativ, Comisia Electorală Centrală, în termen de până la 3 zile, transmite Ministerului Justiției proiectul de lege și nota informativă pentru efectuarea procedurii de avizare și expertizare a proiectului.

(3) Ministerul Justiției, în termen de 30 de zile, efectuează procedura de avizare și expertizare a proiectului de lege, conform prevederilor legale aferente elaborării proiectului unui act normativ.

(4) Grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului legislativ poate ajusta proiectul de lege la cerințele înaintate în avizul Ministerului Justiției, respectând condiția că acestea nu schimbă esențial conceptul aprobat la adunarea cetățenilor.

(5) În condițiile avizului Ministerului Justiției, Comisia Electorală Centrală adoptă, în conformitate cu art. 192 alin. (2), hotărârea cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă sau cu privire la refuzul de a-l înregistra.

(1) Începând cu data înregistrării grupului de inițiativă, dar nu mai devreme de data eliberării listelor de subscripție, membrii lui au dreptul de a colecta semnăturile susținătorilor referendumului republican în liste de subscripție.

(2) Semnăturile se colectează în condițiile stabilite de prezentul capitol și de regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală în acest sens, fiind aplicabile corespunzător și prevederile art. 65, în măsura în care nu contravin condițiilor speciale aferente colectării semnăturilor susținătorilor referendumului republican.

(1) Pe fiecare foaie din listele de subscripție se tipărește întrebarea la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului republican. Se interzice colectarea de semnături pe listele ce nu conțin textul întrebărilor.

(2) În cazul referendumului constituțional sau legislativ, proiectul de lege se tipărește pe fiecare listă de subscripție. Dacă acesta este voluminos, proiectul de lege se tipărește separat și se anexează la lista de subscripție, care va cuprinde denumirea proiectului și nota informativă sau rezumatul acesteia.

(3) În cazul referendumului constituțional, lista de subscripție va conține numai semnături ale susținătorilor care domiciliază în aceeași unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.

(4) Susținător al referendumului republican poate fi doar o persoană care, la momentul semnării listei de subscripție, are dreptul de a alege.

(5) În lista de subscripție, susținătorul referendumului republican completează el însuși datele personale și își aplică semnătura. În cazul în care susținătorul referendumului republican nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sunt completate de colector, semnătura în lista de subscripție fiind aplicată nemijlocit de susținător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant al acestuia.

(1) Colectorul este responsabil de asigurarea autenticității datelor din lista de subscripție întocmită. Pe fiecare listă de subscripție colectorul face o mențiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal și că el confirmă autenticitatea semnăturilor, apoi semnează.

(2) Colectorul are obligația de a preveni fiecare cetățean despre faptul că poate semna numai într-o singură listă de subscripție.

(3) Pentru încălcarea prevederilor ce stabilesc procedura de colectare a semnăturilor, precum și a dispozițiilor ce vizează domeniul protecției datelor cu caracter personal, colectorul poartă răspundere conform legislației.

(1) Cel târziu în ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de inițiativă întocmește un proces-verbal, în care indică data înregistrării grupului de inițiativă, numărul de semnături colectate și data încheierii colectării de semnături. Procesul-verbal, semnat de membrii grupului de inițiativă, și listele de subscripție se prezintă Comisiei Electorale Centrale. După primirea și înregistrarea de către comisie a listelor de subscripție nu se admite depunerea listelor de subscripție suplimentare.

(2) În termen de 30 de zile de la prezentarea listelor de subscripție, Comisia Electorală Centrală verifică autenticitatea semnăturilor de pe listele care au fost prezentate, în limita numărului stabilit la art. 183. Pentru verificarea listelor de subscripție, organul electoral utilizează aplicația electronică.

(3) Membrii biroului executiv al grupului de inițiativă, precum și observatorii acreditați au dreptul să asiste la verificarea listelor de subscripție în baza unei cereri adresate comisiei. Membrii biroului executiv al grupului de inițiativă au dreptul să asiste doar la verificarea listelor de subscripție pe care le-au prezentat. Condițiile de asistare la verificarea listelor de subscripție se stabilesc în ghidul prevăzut la art. 67 alin. (2).

(4) După verificarea listelor de subscripție, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre cu privire la inițierea referendumului republican. Procesul-verbal de verificare a listelor de subscripție și hotărârea Comisiei Electorale Centrale privind inițierea referendumului se remit în termen de 3 zile Biroului permanent al Parlamentului.

(5) În cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărâre privind respingerea propunerii de organizare a referendumului republican și anularea înregistrării grupului de inițiativă.

(6) Lista de subscripție se invalidează total dacă:

a) este de un alt model sau serie (număr) decât cele eliberate de comisie colectorului;

b) nu este semnată de colector;

c) nu conține textul întrebării.

(7) Semnătura din lista de subscripție se invalidează dacă susținătorul:

a) a înscris datele personale, însă nu a aplicat semnătura;

b) nu are dreptul de vot la data semnării în lista de subscripție;

c) și-a înscris datele din actul de identitate expirat;

d) este arondat în altă circumscripție electorală de nivelul al doilea decât cea pe teritoriul căreia au fost colectate semnăturile, în cazul referendumului republican constituțional;

e) a înscris în lista de subscripție date de identitate eronate, care nu permit identificarea acestuia.

(1) În scopul organizării și desfășurării referendumului republican, Comisia Electorală Centrală constituie circumscripții electorale administrative, care corespund unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova, și, respectiv, consilii electorale de circumscripție în condițiile art. 34, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Atribuțiile consiliilor electorale de circumscripție sunt cele prevăzute la art. 37, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Circumscripțiile electorale se divizează în secții de votare în condițiile art. 38–40, care se aplică în mod corespunzător. Birourile electorale pentru fiecare secție de votare se constituie și își îndeplinesc atribuțiile în condițiile art. 38–41, care se aplică în mod corespunzător.

În cazul referendumului republican, acordarea de sprijin consiliilor și birourilor electorale, organizarea activității acestora, modificarea componenței și dizolvarea lor au loc în condițiile art. 44–46, care se aplică în mod corespunzător.

(1) După publicarea de către Comisia Electorală Centrală a listei partidelor politice ce au dreptul să participe la referendumul republican, întocmită conform art. 27 lit. g), dar nu mai devreme de 60 de zile și nu mai târziu de 30 de zile înainte de ziua desfășurării referendumului republican, partidele politice respective pot depune la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendum, semnată de persoana abilitată conform normelor statutare.

(2) Cererea este însoțită de următoarele documente:

a) procesul-verbal al ședinței organului abilitat conform normelor statutare privind participarea la referendumul republican;

b) declarația privind opțiunea aleasă la referendumul republican: „DA” sau „NU”;

c) copia de pe statutul partidului politic, cu toate modificările și completările, înregistrat la Agenția Servicii Publice;

d) cererea privind confirmarea reprezentantului concurentului electoral şi/sau a persoanei responsabile de finanţe (trezorier), după caz.

(3) Înregistrarea blocurilor electorale se efectuează în condițiile art. 64.

(4) Particularitățile înregistrării participanților la referendum se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(5) Comisia Electorală Centrală, în termen de 3 zile, examinează cererea și documentele anexate, după care adoptă o hotărâre privind înregistrarea partidului politic sau a blocului electoral în calitate de participant la referendumul republican sau privind refuzul motivat de înregistrare.

Listele electorale se întocmesc în condițiile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.

Campania electorală pentru referendumul republican începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua referendumului și se desfășoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În buletinul de vot se tipărește textul întrebării sau proiectul de lege supus referendumului republican. În dreapta textului întrebării sau a proiectului de lege se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” și „NU”, iar sub acestea – două cercuri.

(3) În cazul în care referendumului se supun câteva probleme, pentru fiecare dintre ele se întocmește câte un buletin, care trebuie să fie de culori deferite.

(4) Buletinele de vot se imprimă într-un număr egal cu numărul de persoane înscrise în listele electorale.

(5) Buletinele de vot care includ aceeași întrebare trebuie să aibă același format, să fie tipărite cu aceleași caractere, pe hârtie de aceeași culoare și densitate.

(6) Modelul și textul buletinelor de vot și modelul proceselor-verbale ale consiliilor și birourilor electorale pentru efectuarea referendumului republican se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.

(7) Buletinele de vot se distribuie consiliilor electorale de circumscripție cu 3 zile, iar birourilor electorale ale secțiilor de votare cu o zi înainte de ziua referendumului republican.

(1) Votarea în cadrul referendumului republican se efectuează în condițiile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Alegătorul completează buletinul de vot aplicând ștampila cu inscripția „Votat” în interiorul unui singur cerc de sub patrulaterul în care este înscris cuvântul „DA” sau „NU”, exprimându-și astfel opțiunea.

Monitorizarea referendumului republican și reflectarea în mass-media a modului de organizare și desfășurare a acestuia se fac în condițiile capitolului XII, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Numărarea voturilor și stabilirea rezultatelor referendumului republican se efectuează în condițiile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În procesul-verbal privind rezultatele referendumului republican se indică separat numărul de voturi „DA” și numărul de voturi „NU”.

(3) Rezultatele referendumului republican se examinează de către Comisia Electorală Centrală, care adoptă o hotărâre asupra lui.

(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, prezintă Curții Constituționale un raport privind rezultatele referendumului și actele prevăzute la art. 85.

(2) În termen de 10 zile, Curtea Constituțională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală și confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.

(1) Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituțională care prevede modificarea dispozițiilor privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și a dispozițiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră adoptată dacă pentru ea au votat cel puțin jumătate din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Hotărârea privind demiterea Președintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decât în cazul alegerii Președintelui Republicii Moldova, dar nu mai puțin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.

(2) Hotărârea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediție specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărârii se consideră ziua desfășurării referendumului republican. Hotărârea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în ea.

Anularea sau modificarea hotărârii adoptate prin referendum republican se face, de asemenea, prin referendum republican sau utilizându-se procedurile prevăzute pentru revizuirea Constituției. Prevederile respective nu se răsfrâng asupra hotărârii pentru demiterea Președintelui Republicii Moldova.

Documentele referendumului republican se păstrează în condițiile art. 87, care se aplică în mod corespunzător.

Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican constituțional și legislativ dacă la el au participat mai puțin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale.

Curtea Constituțională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influențat rezultatele referendumului în întregime.

(1) Dacă referendumul republican a fost declarat nul, Comisia Electorală Centrală organizează, în termen de 2 săptămâni, votarea repetată în baza acelorași date din listele electorale și cu aceleași consilii și birouri electorale.

(2) Participanții la referendum vinovați de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancționează, iar membrii consiliilor și ai birourilor electorale care au comis încălcări ale prezentului cod se înlocuiesc.

Un nou referendum republican cu privire la aceeași problemă poate fi efectuat după expirarea a cel puțin 2 ani de la data referendumului republican precedent.

Referendumul local reprezintă consultarea cetățenilor în probleme de interes deosebit pentru sat (comună), oraș (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special. Revocarea primarului satului (comunei), orașului (municipiului) se efectuează, de asemenea, prin referendum local.

(1) Referendumul local nu se efectuează în cazul instituirii/declarării stării de urgență, de asediu sau de război. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgență, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului local, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfășurare prevăzute de prezentul cod.

(2) Referendumul local nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și a celor locale generale și nici cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor. În aceeași zi și în aceeași localitate nu pot avea loc două referendumuri locale.

(3) Hotărârea privind amânarea referendumului local se adoptă de către Comisia Electorală Centrală la propunerea consiliului local sau a autorității reprezentative a unității administrativ-teritoriale cu statut special care a emis actul de organizare a referendumului.

(4) Referendumul local pentru revocarea primarului poate fi inițiat după expirarea unui an de la intrarea acestuia în funcție sau de la data referendumului local precedent pentru revocarea aceluiași primar. Revocarea primarului nu poate fi desfășurată pe parcursul ultimului an de mandat.

(5) La referendumul local nu participă alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(1) Referendumului local pot fi supuse probleme de interes local deosebit care țin doar de competențele legale ale autorităților administrației publice locale.

(2) Textul întrebării la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului local se redactează într-o manieră neutră, fără ambiguități, fără a induce în eroare sau a sugera răspunsul. Nu se admite formularea unor întrebări care se exclud reciproc.

(3) Revocarea primarului prin referendum poate fi inițiată în cazul în care acesta nu respectă interesele comunității locale, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale și etice, fapte confirmate în modul stabilit.

(1) Referendumului local nu pot fi supuse problemele:

a) de interes național, care țin de competența Parlamentului, Guvernului sau a altor autorități ale administrației publice centrale, conform atribuțiilor stabilite de Constituția Republicii Moldova și de legislație;

b) ce țin de politica internă și externă a statului;

c) care vin în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova și ale legislației Republicii Moldova;

d) privind impozitele și bugetul;

e) privind măsurile extraordinare sau de urgență pentru asigurarea ordinii publice, sănătății și securității populației;

f) privind alegerea, numirea, demiterea și revocarea în/din anumite funcții a persoanelor ce țin de competența Parlamentului, a Președintelui Republicii Moldova și a Guvernului;

g) ce țin de revocarea primarului, destituit în baza hotărârii definitive de revocare pronunțate de instanța de judecată;

h) ce țin de competența instanțelor de judecată sau a procuraturii.

(2) Prin derogare de la alin. (1), pot fi supuse referendumului local consultativ comasarea mai multor localități de același nivel.

Data referendumului local se stabilește de către Comisia Electorală Centrală în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii sau deciziei privind desfășurarea referendumului, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua referendumului, cu condiția că, în cazul în care sunt inițiate mai multe referendumuri, acestea vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an, primăvara și toamna.

Referendumul local poate fi inițiat de:

a) 1/2 din numărul de consilieri aleși, iar în cazul revocării primarului prin vot secret – de 2/3 din numărul consilierilor aleși;

b) primarul satului (comunei), orașului (municipiului), cu excepția cazului când se inițiază referendum pentru revocarea primarului;

c) autoritatea reprezentativă a unității administrativ-teritoriale cu statut special;

d) de 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective.

(1) În cazul în care inițiativa desfășurării referendumului local vine de la cetățeni, se constituie un grup de inițiativă, format din cel puțin 20 de cetățeni cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. La adunarea de constituire a grupului de inițiativă trebuie să participe cel puțin 30 de persoane. Cu cel puțin 3 zile înainte de adunare, inițiatorii sunt obligați să comunice în scris primarului timpul, locul și scopul desfășurării adunării.

(2) În cazul inițierii referendumului local în condițiile art. 220 lit. d), grupul de inițiativă se înregistrează de către Comisia Electorală Centrală în termen de 7 zile de la prezentarea cererii de înregistrare, a procesului-verbal de constituire și a textului întrebării la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului.

(3) În hotărârea de înregistrare se indică termenul de colectare a semnăturilor solicitat de grupul de inițiativă, care nu poate fi mai mic de 30 de zile și nici mai mare de 60 de zile, precum și întrebarea la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului local.

(4) În cazul înregistrării grupului de inițiativă, membrilor acestuia li se eliberează liste de subscripție și legitimații de un model stabilit de Comisia Electorală Centrală.

(5) Informația privind înregistrarea grupului de inițiativă se aduce la cunoștința publică.

(1) Începând cu data înregistrării grupului de inițiativă, dar nu mai devreme de data eliberării listelor de subscripție, membrii lui au dreptul de a colecta semnăturile susținătorilor referendumului local în liste de subscripție.

(2) Semnăturile se colectează în condițiile stabilite de prezentul capitol, de regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală în acest sens, fiind aplicabile corespunzător și prevederile art. 65, în măsura în care nu contravin condițiilor speciale aferente colectării semnăturilor susținătorilor referendumului local.

(3) Pentru organizarea referendumului local este necesară colectarea semnăturilor a cel puțin 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(1) Pe fiecare foaie din listele de subscripție se tipărește textul întrebării/întrebărilor la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului. Se interzice colectarea de semnături pe liste ce nu conțin textul întrebărilor.

(2) Lista de subscripție va conține numai semnături ale susținătorilor care au domiciliul într-o singură circumscripție electorală în care urmează să fie organizat referendumul local.

(3) Susținător al referendumului local poate fi doar o persoană care, la momentul semnării listei de subscripție, are dreptul de a alege.

(4) În lista de subscripție, susținătorul referendumului local completează el însuși datele personale și își aplică semnătura. În cazul în care susținătorul referendumului local nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sunt completate de colector, semnătura în lista de subscripție fiind aplicată nemijlocit de susținător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant al acestuia.

(1) Colectorul este responsabil de asigurarea autenticității datelor din lista de subscripție întocmită. Pe fiecare listă de subscripție, colectorul face o mențiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal și că el confirmă autenticitatea semnăturilor, apoi semnează.

(2) Colectorul este obligat să informeze susținătorul că poate semna pentru fiecare din întrebări doar o singură dată.

(3) Pentru încălcarea prevederilor ce stabilesc procedura de colectare a semnăturilor, precum și a dispozițiilor ce vizează domeniul protecției datelor cu caracter personal, colectorul poartă răspundere conform legislației.

(1) Cel târziu în ultima zi a termenului de colectare a semnăturilor, grupul de inițiativă întocmește un proces-verbal, în care indică data înregistrării grupului de inițiativă, numărul de semnături colectate și data încheierii colectării de semnături. Procesul-verbal, semnat de membrii grupului de inițiativă, și listele de subscripție se prezintă autorității care a înregistrat grupul de inițiativă. Nu se admite depunerea listelor de subscripție suplimentare după ce autoritatea respectivă a primit și a înregistrat listele de subscripție.

(2) În termen de 15 zile de la prezentarea listelor de subscripție, autoritatea care a înregistrat grupul de inițiativă verifică autenticitatea semnăturilor de pe listele care au fost prezentate, în limita numărului stabilit la art. 222 alin. (3). Pentru verificarea listelor de subscripție, autoritatea respectivă utilizează aplicația electronică.

(3) Membrii grupului de inițiativă desemnați în acest sens și observatorii acreditați au dreptul să asiste la verificarea listelor de subscripție în baza unei cereri adresate autorității care a înregistrat grupul respectiv. Membrii grupului de inițiativă au dreptul să asiste doar la procesul de verificare a listelor de subscripție pe care le-au prezentat. Condițiile de asistare la procesul de verificare a listelor de subscripție se stabilesc în ghidul prevăzut la art. 67 alin. (2).

(4) Listele de subscripție se invalidează total dacă:

a) sunt de un alt model sau serie (număr) decât cele eliberate colectorului de organul electoral;

b) nu sunt semnate de colector conform art. 224 alin. (1);

c) nu conțin textul întrebării.

(5) Semnătura din lista de subscripție se invalidează dacă susținătorul:

a) a înscris datele personale, însă nu a aplicat semnătura;

b) nu are dreptul de vot la data semnării în lista de subscripție;

c) și-a înscris datele din actul de identitate expirat;

d) este arondat în altă circumscripție electorală decât cea pe teritoriul căreia au fost colectate semnăturile;

e) a înscris în lista de subscripție date de identitate eronate, care nu permit identificarea acestuia.

(6) După verificarea listelor de subscripție, Comisia Electorală Centrală întocmește o notă informativă privind rezultatul verificării listelor de subscripție și adoptă o hotărâre cu privire la:

a) desfășurarea referendumului local, în cazul întrunirii numărului necesar de semnături stabilit la art. 222 alin. (3);

b) respingerea inițiativei de a efectua referendumul local și anularea înregistrării grupului de inițiativă, în cazul în care nu a fost prezentat numărul necesar de semnături.

(1) După expirarea a 15 zile de la adoptarea deciziei cu privire la inițierea referendumului local în condițiile art. 220 lit. a) și b), consiliul local respectiv sau autoritatea reprezentativă a unității administrativ-teritoriale cu statut special adoptă decizia privind desfășurarea referendumului local sau refuzul de a-l efectua.

(2) Decizia privind desfășurarea referendumului local cuprinde:

a) problemele ce urmează a fi supuse referendumului;

b) motivele revocării primarului, în cazul referendumului pentru revocarea acestuia.

(3) Decizia privind desfășurarea referendumului local se transmite Comisiei Electorale Centrale pentru stabilirea datei.

(4) Contestația împotriva deciziei consiliului local se depune în termen de 3 zile de la comunicare și se examinează conform procedurilor stabilite pentru litigiile electorale.

(5) Decizia privind desfășurarea referendumului local se dă publicității în termen de 3 zile de la adoptare.

(1) Pentru efectuarea referendumului local se constituie, după caz, circumscripții electorale sătești (comunale), orășenești (municipale), raionale, ale unității administrativ-teritoriale cu statut special și secții de votare în condițiile art. 34 și 38, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Circumscripțiile electorale se constituie de către Comisia Electorală Centrală cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua referendumului local, la propunerea autorităților administrației publice locale.

(3) Secțiile de votare se constituie cu cel puțin 35 de zile înainte de ziua referendumului local de către consiliile electorale de circumscripție respective, în baza propunerilor primarilor orașelor (municipiilor) și ai satelor (comunelor).

(4) În localitățile în care pentru desfășurarea referendumului local se formează o singură secție de votare, consiliul electoral de circumscripție îndeplinește și atribuții de birou electoral al secției de votare.

(1) Consiliile electorale de circumscripție pentru desfășurarea referendumului local se constituie de către Comisia Electorală Centrală, la propunerea consiliilor locale sau a autorităților reprezentative ale unităților administrativ-teritoriale cu statut special, a partidelor politice reprezentate în Parlament, în componență de 5–11 membri, cu cel puțin 40 de zile înainte de ziua referendumului local. Modul de constituire și atribuțiile lor sunt prevăzute la art. 34 și 37.

(2) Birourile electorale ale secțiilor de votare pentru desfășurarea referendumului local se constituie de către consiliile electorale de circumscripție pentru desfășurarea referendumului, la propunerea autorităților administrației publice locale, a partidelor politice reprezentate în Parlament, în componența a 5–11 membri, cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua referendumului local. Modul de constituire și funcțiile lor sunt prevăzute la art. 38 și 41.

(3) În componența consiliilor și a birourilor electorale pentru desfășurarea referendumului local nu pot fi incluși consilieri din consiliile locale și membri ai grupului de inițiativă.

(4) La prima ședință, fiecare consiliu electoral de circumscripție și birou electoral al secției de votare alege, cu votul majorității membrilor, un președinte și un secretar.

(5) În termen de 2 zile de la data constituirii, consiliile și birourile electorale aduc la cunoștința publică componența lor, sediul și modalitatea de contact.

În cazul în care referendumul local se desfășoară concomitent cu alegerile (locale, parlamentare, prezidențiale) sau concomitent cu referendumul republican, consiliile și birourile electorale care organizează desfășurarea alegerilor, constituite în condițiile capitolului III, îndeplinesc și atribuțiile de consilii și birouri electorale pentru desfășurarea referendumului.

În cazul referendumului local, acordarea de sprijin consiliilor și birourilor electorale, organizarea activității acestora, modificarea componenței și dizolvarea lor au loc în condițiile art.44–46, care se aplică în mod corespunzător.

(1) După publicarea de către Comisia Electorală Centrală a listei partidelor politice care au dreptul de a participa la referendumul local, întocmită conform art. 27 lit. g), dar nu mai devreme de 40 de zile și nu mai târziu de 30 de zile înainte de ziua desfășurării referendumului local, acestea pot depune la consiliul electoral de circumscripție cererea privind înregistrarea în calitate de participant la referendum, semnată de persoana abilitată conform normelor statutare.

(2) Cererea este însoțită, după caz, de următoarele documente:

a) procesul-verbal al ședinței organului abilitat conform normelor statutare privind participarea la referendumul local;

b) declarația privind opțiunea aleasă la referendumul local: „DA” sau „NU”;

c) copia statutului partidului politic cu toate modificările și completările, înregistrat conform legislației;

d) cererea privind confirmarea reprezentantului participantului la referendum și/sau a trezorierului, după caz.

(3) Modelul cererii și documentelor anexate se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.

(4) Consiliul electoral, în termen de 3 zile, va examina cererea și documentele anexate, după care va adopta o hotărâre cu privire la înregistrarea partidului politic sau a blocului electoral în calitate de participant la referendumul local sau cu privire la refuzul de a înregistra partidul politic sau blocul electoral în calitate de participant la referendumul local. Hotărârea motivată privind refuzul de a înregistra participantul la referendum se comunică acestuia în termen de 24 de ore de la adoptare.

Listele electorale pentru referendumul local se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului VI, care se aplică în mod corespunzător.

Campania electorală pentru referendumul local începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua referendumului local și se desfășoară în conformitate cu prevederile capitolului VIII, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu prevederile capitolului IX, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În buletinul de vot se tipărește textul întrebării la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului local. În dreapta textului se plasează pe orizontală două patrulatere cu cuvintele „DA” și „NU”, iar sub acestea – două cercuri.

(3) În cazul în care referendumului se supun câteva probleme, pentru fiecare dintre ele se întocmește câte un buletin, care trebuie să fie de culori diferite.

(1) Votarea în cadrul referendumului local se efectuează în condițiile capitolului X, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Alegătorul completează buletinul de vot aplicând ștampila cu inscripția „Votat” în interiorul unui singur cerc de sub patrulaterul în care este înscris cuvântul „DA” sau „NU”, exprimându-și astfel opțiunea.

Monitorizarea referendumului local și reflectarea în mass-media a modului de organizare și desfășurare a acestuia se efectuează în condițiile capitolului XII, care se aplică în mod corespunzător.

(1) Numărarea voturilor și stabilirea rezultatelor referendumului local se efectuează în condițiile capitolului XI, care se aplică în mod corespunzător.

(2) În procesul-verbal privind rezultatele referendumului local se indică separat numărul de voturi „DA” și numărul de voturi „NU”.

(3) Rezultatele referendumului local se examinează de către consiliul electoral de circumscripție, care adoptă o hotărâre asupra lui.

(1) În termen de 2 zile de la centralizarea rezultatelor referendumului local, consiliul electoral de circumscripție remite Comisiei Electorale Centrale raportul privind desfășurarea referendumului, la care se anexează procesele-verbale ale consiliului electoral de circumscripție și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și toate contestațiile, însoțite de note cu privire la modul lor de soluționare.

(2) În termen de 10 zile de la data primirii actelor prevăzute la alin. (1), Comisia Electorală Centrală confirmă sau infirmă legalitatea desfășurării referendumului local și rezultatele acestuia.

(3) În termen de 24 de ore de la adoptarea hotărârii, Comisia Electorală Centrală publică rezultatele definitive ale referendumului local.

(1) Decizia se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea au votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum. Decizia privind revocarea primarului se consideră adoptată prin referendum local dacă pentru ea a votat un număr egal sau mai mare de alegători decât au votat în cazul alegerii primarului, dar nu mai puțin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum. Data adoptării deciziei se consideră ziua desfășurării referendumului local.

(2) În cazul în care primarul este revocat prin referendum, Comisia Electorală Centrală va stabili data alegerilor noi conform prevederilor titlului V, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Decizia adoptată prin referendum local se anulează sau se modifică, de asemenea, prin referendum local sau prin decizie a consiliului local respectiv, adoptată cu votul a 2/3 din numărul consilierilor, conform Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

Referendumul local se consideră nevalabil dacă la el au participat mai puțin de 1/4 din numărul de persoane înscrise în listele electorale. Hotărârea cu privire la declararea referendumului local drept nevalabil se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza actelor prezentate de consiliile electorale de circumscripție.

Comisia Electorală Centrală declară referendumul nul în toată circumscripția respectivă sau în anumite secții de votare dacă în timpul votării sau în timpul numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prezentului cod, care au influențat rezultatele referendumului.

În cazul în care referendumul local se declară nul, autoritatea care a adoptat decizia de desfășurare a referendumului organizează, în termen de 2 săptămâni, referendum repetat în condițiile prezentului cod. Membrii consiliilor și ai birourilor electorale pentru desfășurarea referendumului vinovați de încălcări ale prevederilor prezentului cod se înlocuiesc.

Un nou referendum local în aceeași problemă poate fi efectuat peste cel puțin un an de la referendumul precedent.

(1) Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023, cu excepția prevederilor referitoare la alegerile regionale, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

(2) Guvernul, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în concordanță cu acesta.

(3) Comisia Electorală Centrală, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, va adopta actele normative necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor.

(4) După intrarea în vigoare a prezentului cod nu se admite formarea și funcționarea de organe electorale neprevăzute de acesta.

(1) La data intrării în vigoare a prezentului cod, Codul electoral nr.1381/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.451–463, art.768), cu modificările ulterioare, se abrogă, cu excepția prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 17 alin. (1), (2), (4) și (6), care se aplică până la expirarea mandatului actualei componențe a Comisiei Electorale Centrale, confirmată prin Hotărârea Parlamentului nr. 115/2021.

(2) Membrii componenței Comisiei Electorale Centrale, confirmată prin Hotărârea Parlamentului nr.115/2021, care sunt în funcție la data intrării în vigoare a prezentului cod își continuă mandatul până la finele acestuia și obțin statut de persoană cu funcție de demnitate publică în condițiile art.22 alin.(4) din prezentul cod. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului cod, membrii Comisiei Electorale Centrale care dețin alte funcții ce sunt incompatibile cu funcția de demnitate publică urmează să înlăture starea de incompatibilitate în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. În caz de încetare înainte de termen a calității de membru al Comisiei Electorale Centrale, noul membru va fi numit pe un termen determinat până la expirarea mandatului comisiei.

(3) Perioada de exercitare a funcției de membru al Comisiei Electorale Centrale care nu activează permanent se asimilează stagiului de cotizare în serviciul public.

(4) Președintele și secretarul Consiliului Electoral Central al Găgăuziei care sunt în funcție la data intrării în vigoare a prezentului cod își exercită de drept atribuțiile până la expirarea mandatului. În caz de încetare înainte de termen a calității de președinte sau secretar al Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, numirea va fi efectuată în condițiile art. 36 din prezentul cod și în conformitate cu actele normative locale.

(5) Persoanele care sunt incluse în registrul funcționarilor electorali la data intrării în vigoare a prezentului cod se consideră certificate din oficiu cu valabilitatea certificatelor de calificare de 2 ani. Certificarea ulterioară a acestor persoane se va face în baza normelor generale.