Codul silvic

(1) Prezentul cod stabilește cadrul normativ privind gestionarea durabilă a fondului forestier, conservarea și restabilirea diversității biologice, indiferent de tipul de proprietate, precum și folosirea rațională și asigurarea cu resurse forestiere a necesităților actuale și de viitor ale societății.

(2) Raporturile juridice silvice care apar în cadrul folosirii fondului forestier sunt reglementate de prezentul cod, de legislația civilă, funciară, de mediu și de alte acte normative în domeniu.

(3) Obiectul raporturilor juridice silvice se constituie din conduita subiecților de drept în legătură cu pădurile, terenurile fondului forestier și vegetația forestieră instalată în afara fondului forestier.

(1) Gestionarea durabilă a fondului forestier prevede regenerarea, paza și protecția pădurilor, conservarea biodiversității, inclusiv asigurarea măsurilor de adaptare a sectorului forestier la schimbările climatice.

(2) Gestionarea durabilă a fondului forestier se bazează pe următoarele principii:

a) politica forestieră pe termen lung;

b) integritatea, sustenabilitatea și continuitatea ecosistemelor;

c) integritatea fondului forestier, durabilitatea și reziliența pădurilor;

d) diversitatea biologică a pădurii;

e) armonizarea raporturilor dintre silvicultură şi alte domenii de activitate;

f) sănătatea și vitalitatea pădurilor;

g) teritorialitatea gestiunii pădurilor.

(3) Se stabilesc următoarele criterii de gestionare durabilă a fondului forestier:

a) menţinerea, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice din păduri;

b) menţinerea sănătăţii şi a vitalităţii pădurilor;

c) menţinerea şi intensificarea funcţiilor de protecţie a pădurilor;

d) menţinerea şi consolidarea capacităţii productive a resurselor forestiere, a contribuţiei lor în ciclurile mondiale de carbon;

e) menţinerea şi stimularea funcţiilor producătoare ale pădurilor (produse lemnoase şi nelemnoase);

f) menţinerea altor funcţii şi condiţii socioeconomice.

(4) Indicatorii pentru fiecare criteriu de gestionare durabilă a fondului forestier se aprobă de Guvern.

(5) Politicile forestiere se elaborează și se implementează în baza principiilor stabilite la alin. (2) și a indicatorilor pentru fiecare criteriu de gestionare durabilă a fondului forestier.

În sensul prezentului cod, noțiunile utilizate au următoarele semnificații:

administrare a fondului forestier – totalitatea activităților de planificare și monitorizare cu caracter tehnic, economic și juridic, menite să asigure gestionarea durabilă a pădurilor, cu respectarea regimului silvic, indiferent de tipul de proprietate;

amenajament silvic – studiu de bază în gestionarea pădurilor, cu conținut tehnico-organizatoric, juridic şi economic, fundamentat ecologic;

amenajare a pădurilor – ansamblu de activități şi măsuri cu caracter permanent și continuu, menite să asigure funcțiile ecologice, economice și sociale ale pădurii;

entitate silvică – persoană juridică constituită în condițiile legii, în scopul gestionării fondului forestier și al implementării programelor și a planurilor de dezvoltare în domeniul silviculturii;

exploatabilitate – stare de maximă eficacitate funcțională a unui arbore sau arboret de a fi recoltabil;

lignicultură – ansamblu de tehnologii silvice intensive și industriale destinate obținerii masei lemnoase;

management forestier durabil – administrare și utilizare a pădurilor, a terenurilor cu vegetație forestieră din afara fondului forestier în scopul menținerii, ameliorării biodiversității, a productivității, a capacității de regenerare, a vitalității, a sănătății, în așa fel încât să se asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcțiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, național şi global, fără a crea prejudicii altor ecosisteme;

ocol silvic – unitate silvică teritorială fără personalitate juridică, înființată în scopul gestionării sau al asigurării pazei, supravegherii pădurilor şi al stabilirii anuale a lucrărilor silvice în conformitate cu amenajamentul silvic pentru terenurile din fondul forestier, indiferent de tipul de proprietate;

pădure – formă de vegetație naturală în care predomină arbori și în care se realizează un climat propriu, specific ecosistemelor forestiere, cu suprafața de cel puțin 0,25 ha, acoperită cu arbori care ating o înălțime minimă de 5 metri la maturitate în condiții normale de vegetație, indicele de acoperire a coronamentelor față de suprafața generală a terenului (consistența) fiind de cel puțin 30%;

plantație forestieră – plantație de specii de arbori și arbuști forestieri, creată prin plantări și semănături în scopul realizării obiectivelor silvice;

posibilitate de recoltare – volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o unitate de producție, în baza amenajamentului silvic, pe perioada de valabilitate a acestuia;

precomptare – acțiune de înlocuire a volumului de lemn prevăzut a fi recoltat din arboretele incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu vârste mai mari de 1/2 din vârsta exploatabilității tehnice, afectate parțial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrișări legale și tăieri ilegale;

regim silvic – ansamblu de norme tehnice, economice şi juridice privind administrarea și gestionarea fondului forestier în scopul asigurării gestionării durabile a ecosistemelor forestiere;

regim special de gospodărire și protecție a fondului forestier – ansamblu de reguli, norme și măsuri stabilite prin acte normative sau planuri de management forestier, în scopul asigurării utilizării durabile a fondului forestier, al conservării biodiversității pădurilor, al protecției mediului și menținerii funcțiilor ecologice și sociale ale pădurii;

servicii ecosistemice – totalitatea beneficiilor tangibile și intangibile pe care ecosistemele naturale sau modificate de către oameni le furnizează societății și care sunt vitale pentru bunăstarea oamenilor;

tăiere de produse principale – intervenție radicală asupra arboretelor (pădurii) ajunse la vârsta exploatabilității în scopul recoltării lemnului şi asigurării regenerării pădurii;

tratament silvic – totalitatea măsurilor silvotehnice de regenerare, conducere, exploatare și protecție, indicate a fi aplicate de-a lungul vieții arboretelor;

vegetație forestieră – vegetație constituită din arbori și arbuști forestieri care s-a instalat în mod natural sau artificial prin plantări și semănături.

(1) Fondul forestier include:

a) păduri (terenurile acoperite cu păduri);

b) terenurile cu păduri în curs de regenerare și plantațiile înființate în scopuri forestiere;

c) terenurile destinate împăduririi și reîmpăduririi: terenuri degradate și terenuri neîmpădurite, stabilite, în condițiile legii, de a fi împădurite;

d) terenurile care servesc nevoilor de cultură forestieră: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;

e) terenurile care servesc nevoilor de producție silvică: lignicultură, culturi de răchită, pomi de Crăciun, arbori și arbuști ornamentali și fructiferi;

f) terenurile care servesc nevoilor de administrație silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosință temporară personalului silvic;

g) terenurile ocupate de construcții şi terenurile aferente acestora, incluse în amenajamente silvice: sedii administrative, cabane, fazanerii, instalații și amenajări speciale de creștere a peștelui, crescătorii de animale de interes cinegetic, drumuri forestiere, spații industriale de prelucrare a produselor pădurii, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;

h) terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi al fâşiei de protecţie a frontierei de stat;

i) terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;

j) iazurile, albiile râurilor și ale pâraielor incluse în amenajamentele silvice și în Cadastrul de stat al apelor;

k) terenurile din fondul forestier deținute de persoanele fizice și juridice în lipsa aprobărilor legale (ocupații și litigii).

(2) Terenurile acoperite cu păduri, alte categorii de vegetație forestieră și terenurile prevăzute la alin. (1), indiferent de tipul de proprietate, sunt incluse în amenajamentele silvice și în cadastrul funciar ca terenuri acoperite cu păduri sau cu plantații forestiere.

(3) Includerea terenurilor în fondul forestier se face, în baza amenajamentelor silvice, prin delimitare și înregistrare în registrul bunurilor imobile.

(4) Toate terenurile incluse în fondul forestier sunt terenuri cu destinație forestieră, fiind parte componentă a patrimoniului natural, și reprezintă o resursă strategică națională.

(5) Terenurile din afara fondului forestier cu vegetația forestieră plantată și/sau instalată natural ce corespunde noțiunii de pădure de la art.3 se supun procesului de schimbare a destinației și se includ în fondul forestier.

(6) Modul de transmitere, de schimb, de schimbare a destinației terenurilor menționate la alin. (4) și (5), precum și modificarea hotarelor fondului forestier se aprobă de Guvern.

(7) Fondul forestier nu include:

a) perdelele forestiere de protecție instalate pe terenurile cu destinație agricolă în conformitate cu prevederile planurilor generale de amenajare a teritoriului;

b) perdelele forestiere de protecție, plantațiile de arbori și arbuști instalate de-a lungul rețelelor edilitare;

c) perdelele forestiere de protecție a apelor instalate pe terenurile fondului apelor, cu excepția perdelelor instalate pe categoriile de terenuri incluse la alin. (1) lit. j);

d) perdelele forestiere, pâlcurile de vegetație forestieră, alte tipuri de plantări, efectuate pe pajiștile existente în scop de organizare, protecție a acestora și/sau în scop de creare a condițiilor optime de creștere a învelișului ierbos, de sporire a bazei furajere;

e) alte tipuri de plantații cu specii forestiere instalate în scopuri energetice și/sau pentru obținerea masei lemnoase, a produselor alimentare, tehnice, aromatice etc. pe alte terenuri decât cele ale fondului forestier;

f) terenurile spațiilor verzi ale localităților urbane și rurale, ale grădinilor botanice, zoologice, dendrologice;

g) terenurile agricole, indiferent de tipul de proprietate, ocupate de vegetația forestieră plantată și/sau instalată natural ce corespunde noțiunii de pădure de la art. 3;

h) terenurile ocupate de plantații agroforestiere și silvopastorale.

(1) După tipul de proprietate, fondul forestier poate fi:

a) proprietate a statului;

b) proprietate a unităților administrativ-teritoriale;

c) proprietate privată.

(2) Dreptul de proprietate este exercitat de către:

a) Guvern – asupra fondului forestier proprietate de domeniul public al statului;

b) consiliile locale – asupra fondului forestier proprietate de domeniul public al unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi;

c) persoanele fizice și/sau juridice – asupra fondului forestier proprietate privată, în conformitate cu prevederile legislației.

(3) Terenurile ce corespund prevederilor legii cu privire la formarea bunurilor imobile şi ale altor acte normative din acest domeniu, achiziționate din resurse financiare publice în scop de consolidare, menținere, conservare și dezvoltare a fondului forestier, devin fond forestier proprietate publică a statului.

(4) Terenurile achiziționate din resurse financiare publice locale în scopul consolidării sectorului forestier al unităților administrativ-teritoriale devin fond forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

(5) Proprietatea privată asupra pădurilor se recunoaște în cazul plantării și/sau instalării naturale a vegetației forestiere pe terenurile proprietate privată, în ordinea stabilită de legislație, prin schimbarea destinației terenurilor.

(6) Fondul forestier proprietate a statului sau a unităților administrativ- teritoriale aparține domeniului public al acestora și este inalienabil, insesizabil și imprescriptibil.

(7) Pentru gestionarea durabilă a terenurilor din fondul forestier, consolidarea proprietății, sporirea eficienței economice a comercializării produselor și serviciilor pădurii, constituirea ocoalelor silvice, creșterea capacității de absorbție a resurselor financiare, indiferent de sursa acestora, proprietarii terenurilor din fondul forestier se pot asocia prin constituirea de asociații de proprietari de păduri și alte forme asociative ce nu contravin legislației.

În procesul reglementării raporturilor silvice, Guvernul:

a) exercită funcția de administrator al fondului forestier proprietate a statului;

b) aprobă și înaintează Parlamentului documente de politici, alte acte normative în domeniul conservării și dezvoltării durabile a fondului forestier și a serviciilor forestiere;

c) organizează procesul de monitorizare și control privind respectarea legislației în domeniul silvic;

d) adoptă hotărâri pentru aprobarea volumului de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale;

e) adoptă hotărâri privind transmiterea, retragerea și schimbul terenurilor din fondul forestier proprietate a statului pentru necesități publice;

f) adoptă hotărâri privind constituirea, reorganizarea și încetarea structurilor organizaționale pentru silvicultură și cinegetică;

g) asigură colaborarea internațională în domeniul silviculturii și al cinegeticii;

h) exercită alte atribuții prevăzute de prezentul cod.

(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale asigură elaborarea și promovarea politicii de stat și a cadrului normativ în domeniul silviculturii și al conservării biodiversității, sprijină prin programe activitatea de educație, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, îndeplinind rolul de autoritate de stat cu funcții de administrare, sinteză, coordonare, reglementare, monitorizare și control.

(2) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale are următoarele funcții de bază în domeniul administrării fondurilor forestier și cinegetic:

1) elaborează cadrul normativ necesar pentru realizarea obiectivelor în domeniul forestier, asigurând compatibilitatea acestora cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte şi cu legislația Uniunii Europene;

2) efectuează, prin intermediul structurilor organizaționale din subordine și al instituțiilor în care are calitatea de fondator:

a) controlul de stat asupra respectării legislației de mediu în fondul forestier;

b) reglementarea și autorizarea activităților în domeniile ce țin de utilizarea resurselor forestiere, importul, exportul, reexportul florei şi al faunei spontane, efectuarea monitoringului, a observațiilor și a studiilor de impact asupra fondului forestier;

c) evidența amenajamentelor silvice;

3) asigură colaborarea internațională în domeniul folosirii, regenerării, pazei și protecției pădurilor;

4) prezintă propuneri pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu și a proiectului legii bugetului de stat, asigură gestionarea alocațiilor bugetare, administrarea patrimoniului public în conformitate cu principiile bunei guvernări.

Instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, creată în scopul gestionării fondurilor forestier și cinegetic:

1) implementează documentele de politici şi cadrul normativ necesar pentru realizarea obiectivelor în domeniul silviculturii și al cinegeticii;

2) participă la determinarea direcţiilor prioritare de dezvoltare, la elaborarea strategiilor şi a programelor din domeniul silviculturii și al cinegeticii;

3) contribuie la analiza, monitorizarea, evaluarea documentelor de politici sectoriale, la estimarea impactului social, economico-financiar şi de altă natură al acestora;

4) contribuie la promovarea politicii de integrare europeană şi participă, în limitele competenţelor funcţionale, la realizarea activităţilor de cooperare în cadrul programelor internaţionale;

5) participă la elaborarea cadrului normativ necesar pentru realizarea obiectivelor în domeniul forestier și îl propune spre aprobare, asigurând compatibilitatea acestuia cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cu legislaţia Uniunii Europene;

6) efectuează lucrări de împădurire și reîmpădurire pe terenurile fondului forestier, terenurile agricole, terenurile degradate, indiferent de tipul de proprietate;

7) realizează acțiuni de menținere, conservare și dezvoltare a biodiversității;

8) asigură regenerarea, paza și protecţia ecosistemelor forestiere;

9) elaborează, aprobă şi implementează programe de dezvoltare a factorilor de producţie, precum şi de diversificare a strategiilor de marketing în vederea extinderii pieţelor de desfacere a produselor şi a serviciilor pădurii, inclusiv cinegetice;

10) participă la elaborarea regimului silvic și îl propune spre aprobare;

11) implementează amenajamentele silvice elaborate și aprobate pentru fondul forestier proprietate a statului, ține evidența acestora;

12) elaborează și prezintă autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale propuneri de buget, asigură gestionarea alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului public;

13) identifică necesitățile de formare profesională şi contribuie la fortificarea capacităților resurselor umane;

14) asigură crearea, administrarea, mentenanța și dezvoltarea sistemelor și a resurselor informaționale deținute în conformitate cu cadrul normativ din domeniul informatizării și al resurselor informaționale de stat;

15) asigură accesul la informația de interes public în domeniul silviculturii și al cinegeticii;

16) cooperează cu mass-media, cu mediul academic, mediul de afaceri și cel asociativ, precum şi cu publicul interesat în procesul de luare a deciziilor şi de realizare a acţiunilor în domeniile sale de activitate;

17) coordonează cercetările ştiinţifice și alte activități de dezvoltare tehnologică în cadrul fondurilor forestier și cinegetic, participă, după caz, la efectuarea acestora;

18) coordonează modul și condițiile de efectuare a folosințelor silvice;

19) monitorizează efectuarea lucrărilor finanţate în fondurile forestier și cinegetic;

20) asigură integritatea fondului forestier proprietate a statului şi a celui cinegetic;

21) participă la stabilirea și aprobarea direcţiilor principale de dezvoltare a subdiviziunilor silvice subordonate, monitorizează îndeplinirea măsurilor privind folosirea, regenerarea, reconstrucţia ecologică, conservarea, paza şi protecţia pădurii;

22) participă la elaborarea și implementarea în modul stabilit a evidenţei de stat a pădurilor şi a terenurilor din fondul forestier, la realizarea monitoringului forestier, la ţinerea inventarului forestier naţional şi a Cadastrului forestier de stat;

23) ține Catalogul național al materialelor de bază pentru producerea materialului forestier de reproducere;

24) participă la elaborarea mecanismelor economice în domeniul regenerării, extinderii, pazei, protecţiei și utilizării durabile a resurselor forestiere;

25) contribuie la promovarea politicii de reducere la minimum a riscului de utilizare a biomasei forestiere obținute printr-un proces de producție nedurabil;

26) participă la soluționarea problemelor privind transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate a statului pentru necesități publice, construcția și exploatarea obiectelor energetice de importanță națională și schimbul de terenuri din fondul forestier;

27) exercită și alte funcții stabilite prin statutul aprobat de Guvern.

(1) În scopul reglementării raporturilor silvice, autoritatea deliberativă a administrației publice locale și a unității teritoriale autonome Găgăuzia:

a) administrează fondul forestier aflat în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale;

b) transmite în folosință terenurile din fondul forestier aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale;

c) adoptă decizii privind schimbarea destinației terenurilor aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau a destinației terenurilor proprietate a persoanei fizice sau juridice, care se află pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, în temeiul cererii proprietarului;

d) aprobă programe locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor și a altor terenuri cu vegetație forestieră, precum și coordonează, organizează îndeplinirea programelor naționale;

e) aprobă amenajamentele silvice, silvopastorale pentru terenurile aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale;

f) participă la soluționarea problemelor privind transmiterea terenurilor din fondul forestier aflat în proprietatea unității administrativ-teritoriale pentru necesități publice, construcția și exploatarea obiectelor energetice de importanță națională și locală și privind schimbul de terenuri din fondul forestier.

(2) În scopul reglementării raporturilor silvice, autoritatea executivă a administrației publice locale și a unității teritoriale autonome Găgăuzia:

a) elaborează propuneri de extindere a terenurilor cu vegetație forestieră, de stabilire a regimului special de gospodărire și protecție a fondului forestier, de ameliorare a managementului forestier;

b) acordă sprijin instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică, în limitele competențelor stabilite de legislația privind administrația publică locală, la crearea infrastructurii forestiere, inclusiv la efectuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor în scop de agrement, de salubrizare a terenurilor din fondul forestier și la realizarea măsurilor de protecție contra incendiilor;

c) asigură colectarea și furnizarea informației necesare pentru ținerea evidenței de stat a fondului forestier și a Cadastrului forestier de stat;

d) realizează gestionarea și evaluarea rezultatelor activităţii economice în fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale;

e) în comun cu instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, elaborează programe locale privind dezvoltarea durabilă, folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, precum și coordonează, organizează îndeplinirea programelor naționale;

f) coordonează procesul de evidență și asigură necesitățile de consum cu produse forestiere recoltate pe terenurile din fondul forestier aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale;

g) în caz de pericol sau declanșare a situațiilor excepționale, elaborează și coordonează cu instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică și autoritatea publică cu atribuții în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului şi proprietăţii planurile de prevenire a incendiilor de vegetație, a altor dezastre naturale sau de origine tehnogenă și de lichidare a consecințelor acestora;

h) coordonează cu instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică și autoritatea administrativă centrală responsabilă de implementarea politicilor statului în domeniul sanitar veterinar, zootehnic, al protecției plantelor şi carantinei fitosanitare instituirea unui regim special de restricții pentru anumite terenuri forestiere, pentru o perioada stabilită, limitarea și/sau interzicerea accesului populației și a folosințelor silvice în cazul apariției focarelor de boli transmisibile la animale și om, de dăunători;

i) participă la soluționarea problemelor privind transmiterea terenurilor din fondul forestier aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale pentru necesități publice și privind schimbul de terenuri din fondul forestier.

(1) Controlul de stat asupra fondurilor forestier și cinegetic, asupra altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră are drept sarcină prevenirea încălcării și asigurarea respectării de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, unitățile administrativ-teritoriale, persoanele fizice și juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, a legislației silvice, cinegetice și de protecție a mediului.

(2) Controlul de stat asupra fondurilor forestier și cinegetic, asupra altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră este exercitat de către autoritatea administrativă împuternicită să efectueze supravegherea și controlul de stat în domeniul protecției mediului și utilizării resurselor naturale, în conformitate cu prevederile actelor normative în domeniu, inclusiv ale legislației privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, și include:

a) controlul privind implementarea amenajamentelor silvice și a actelor permisive în domeniul silvic și cel cinegetic;

b) controlul privind starea, folosirea, regenerarea, paza, protecţia fondurilor forestier şi cinegetic, a altor terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră;

c) controlul privind respectarea limitelor (normelor/cotelor) de folosinţă a produselor pădurii;

d) controlul realizării programelor de extindere a fondului forestier, a lucrărilor de regenerare şi a modului de exploatare a pădurilor;

e) controlul privind respectarea regimului stabilit pentru ariile naturale protejate de stat, pentru rețeaua ecologică și rețeaua Emerald.

(3) Funcțiile de gestionare a fondurilor forestier și cinegetic, a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră nu pot fi cumulate cu funcțiile controlului de stat în domeniul respectiv.

(1) Asigurarea managementului forestier durabil se realizează prin supravegherea stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

(2) Supravegherea stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră este asigurată de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, în baza criteriilor și a indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor.

(3) Proprietarii și gestionarii terenurilor din fondul forestier și ai altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt obligați să prezinte, la solicitare, instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică informațiile și datele statistice deținute, precum și să asigure accesul liber la ele.

(4) Surse primare de date pentru supravegherea stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt:

a) amenajamentele silvice;

b) inventarul forestier național;

c) evidența de stat a fondului forestier și Cadastrul forestier de stat;

d) sistemele de supraveghere tehnică și intervenție în starea și calitatea pădurilor, precum și ale altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră;

e) datele statistice, cadastrale și evidențele silvice.

(5) Rezultatele supravegherii stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt incluse de instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, după caz, în raportul național, care se actualizează la fiecare 5 ani, și/sau în studiul de impact al managementului forestier.

(6) Raportul național și studiul de impact al managementului forestier constituie temei de sesizare și investigare pentru autoritățile cu drept de control de stat în domeniul silvic și cel cinegetic, inclusiv în cadrul procesului de inițiere a încetării dreptului de gestiune asupra terenurilor din fondul forestier și asupra altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră.

(7) Procedura de supraveghere asupra stării, folosirii, regenerării, pazei și protecției fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se aprobă de Guvern.

(8) Orice persoană interesată are dreptul să solicite de la autoritățile și structurile responsabile de administrarea și gestionarea fondurilor forestier și cinegetic, a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră informația privind starea, folosirea, regenerarea, paza și protecția acestora, precum şi informaţia economico-financiară și cea cu privire la controlul de stat.

(1) Administrarea fondului forestier asigură:

a) dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea diversităţii biologice a acestora;

b) aducerea şi menţinerea pădurilor în starea corespunzătoare funcţiilor ecologice şi social-economice ale acestora;

c) consolidarea funcţiilor pădurilor de protecţie a apelor, igienico-sanitare, de reglare climaterică şi a altor funcții, în scopul protecţiei sănătăţii publice şi a mediului;

d) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii pădurilor, sporirea productivităţii acestora;

e) utilizarea eficientă a terenurilor din fondul forestier şi valorificarea raţională a produselor și a serviciilor pădurii.

(2) Administrarea fondului forestier proprietate a statului este exercitată de Guvern prin intermediul autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(1) Gestionarea fondul forestier proprietate a statului se exercită de instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică.

(2) Instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică are dreptul de a folosi terenuri din fondul forestier proprietate a statului pe care îl gestionează și pentru înființarea infrastructurii silvice și cinegetice, în condițiile legii.

(1) Administrarea fondului forestier, indiferent de tipul de proprietate, se realizează direct de către proprietar. Administratorul, după caz, transmite în gestiune fondul forestier persoanelor fizice sau juridice specializate și calificate în domeniu, în baza actelor juridice încheiate între aceștia.

(2) Gestionarea fondului forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale se realizează direct sau prin intermediul persoanelor fizice sau juridice specializate în domeniu, care dețin competențe stabilite prin statutul de funcționare sau certificate corespunzătoare, în baza actelor juridice încheiate între acestea.

(3) Gestiunea directă se realizează prin structuri ale autorităţilor administraţiei publice locale, înființate prin deciziile consiliilor locale, după caz, care pot fi:

a) entităţi de specialitate fără personalitate juridică, organizate în cadrul aparatului propriu al consiliului local al autorităților administrației publice locale;

b) entități silvice cu personalitate juridică, organizate în subordinea consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale, având patrimoniu propriu, gestiune economică proprie şi autonomie financiară şi funcţională.

(4) Entitățile menționate la alin. (3) lit. b) își desfășoară activitatea având ca bază amenajamentele silvice ale terenurilor cu vegetație forestieră, inclusiv ale terenurilor din fondul forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale, precum și programele locale și naționale de dezvoltare a resurselor forestiere.

(5) Transmiterea în gestiune a terenurilor din fondul forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale se efectuează pentru un singur beneficiar, prin decizia consiliului local, în modul stabilit de legislația privind administraţia publică locală și în corespundere cu prevederile de la alin. (9).

(6) Transmiterea în gestiune a terenurilor din fondul forestier proprietate privată se efectuează prin actele juridice stabilite de legislația civilă.

(7) Administratorul notifică, în termen de 30 de zile, autoritatea unității administrativ-teritoriale și autoritatea administrativă pentru protecția mediului despre încheierea actelor juridice de transmitere în gestiune a terenurilor din fondul forestier.

(8) Fondul forestier proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale nu poate fi concesionat.

(9) Procedura de transmitere în gestiune a fondului forestier se aprobă de Guvern.

Gestiunea terenurilor din fondul forestier în zonele de frontieră şi a terenurilor împădurite cu regim special se exercită de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică și/sau proprietarii acestor terenuri, cu acordul autorității care exercită atribuţii şi implementează politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în conformitate cu legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.

(1) Vegetația forestieră situată pe terenurile din afara fondului forestier se gestionează de către proprietarii acestor terenuri sau se transmite în folosință persoanelor fizice sau juridice specializate și calificate în domeniu, în baza actelor juridice stabilite de legislația civilă.

(2) Plantarea, îngrijirea, folosirea și paza vegetației forestiere pe terenurile prevăzute la art. 4 alin. (5) se efectuează conform actelor normative în domeniul silvic, sub responsabilitatea autorităților administrației publice locale, a proprietarilor privați și a altor autorități ale administrației publice în a căror gestiune se află aceste terenuri.

(3) Gestiunea terenurilor prevăzute la art. 4 alin. (5) se efectuează în scopul creării și asigurării funcționalității stabilite prin documentația de amenajare a teritoriului și, după caz, documentația de proiect, conform actelor normative ce reglementează domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

(1) Pentru pădurile din Republica Moldova se disting două grupe funcționale:

a) grupa întâi funcțională cu funcții speciale de protecție – păduri ce sunt utilizate în principal pentru conservarea naturii, conservarea genofondului şi a ecofondului forestier, pentru cercetare științifică, protecția patrimoniului istoric și cultural, protecția corpurilor de apă și a solului, recreere și turism ecologic; aceste păduri includ sistemul de arii protejate și rețeaua Emerald, dar nu se limitează la ele;

b) grupa a doua funcțională cu funcții de protecție și producție – păduri polivalente ce asigură securitatea alimentară și energetică a populației, care sunt utilizate în principal pentru producția de lemn, comerțul cu lemn și produse nelemnoase, toate aceste păduri contribuind la protecția mediului.

(2) Regulamentul privind clasificarea pădurilor pe grupe, subgrupe, categorii funcționale și tipuri de categorii funcționale se aprobă de Guvern.

(3) Categoria funcţională și tipul de categorie funcțională a pădurilor se stabilesc prin amenajamente silvice, cu determinarea măsurilor de gospodărire diferenţiată pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin.

(4) Pentru anumite categorii de păduri pot fi delimitate sectoare silvice cu un regim limitat de gospodărire și de protecție.

(5) Indiferent de clasificarea pădurilor pe grupe, subgrupe, categorii funcționale și tipuri de categorii funcționale, toate pădurile au un caracter de protecție și un rol semnificativ în generarea de beneficii importante pentru asigurarea condițiilor de trai ale populației și pentru alte servicii ecosistemice.

(1) Vârsta exploatabilităţii şi ciclul de producţie forestieră se stabilesc în funcţie de destinaţia specială a acestora, productivitatea plantaţiilor silvice, condiţiile ecologice şi termenele de regenerare a pădurii, conform regulamentului aprobat de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(2) Vârsta exploatabilităţii şi ciclul de producţie forestieră pentru fondul forestier proprietate publică se stabilesc la elaborarea amenajamentului silvic.

(3) Pentru plantațiile forestiere aflate în proprietate privată, vârsta exploatabilităţii şi ciclul de producţie forestieră se determină de proprietarul acestora prin amenajament silvic.

(1) La gestiunea fondului forestier se aplică certificarea proceselor și a produselor forestiere, în scopul promovării unui management forestier durabil.

(2) Certificarea forestieră este un act voluntar și benevol, efectuat de către o instituție independentă și acreditată, prin care se confirmă corespunderea managementului forestier cu cerințele și rigorile standardelor naționale sau internaționale aprobate.

(3) Regulamentul privind certificarea forestieră se aprobă de către autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(1) Retragerea terenurilor din fondul forestier în alte scopuri decât cele silvice se admite doar în caz de utilitate publică de interes național, stabilită de Guvern, sau în caz de utilitate publică de interes local, stabilită de consiliul local, cu schimbarea categoriei de destinație.

(2) Utilitate publică de interes național se consideră acțiunile de prevenire sau lichidare a consecințelor dezastrelor naturale sau tehnogene, acțiunile ce vizează securitatea statului, precum și construcția rețelelor edilitare.

(3) În cazul declarării utilității publice de interes național/local a terenurilor din fondul forestier, Guvernul sau, după caz, consiliul local decide asupra conservării sau tăierii pădurilor, determină modul și folosirea produselor lemnoase recoltate, decide asupra măsurilor de compensare a terenurilor, a vegetației forestiere și a habitatelor pierdute, precum și a altor servicii ecosistemice.

(1) În vederea realizării managementului forestier și cinegetic în temeiul actelor permisive în domeniul urbanismului și construcțiilor sunt proiectate, amplasate, construite, recepționate și exploatate următoarele obiecte ale infrastructurii forestiere: drumurile forestiere de importanță silvică și de protecție contra incendiilor, depozitele intermediare și finale, platformele pentru încărcarea produselor forestiere, edificiile entităților silvice, ale ocoalelor și ale cantoanelor silvice, unitățile de producţie, locuinţele pentru personalul silvic, liniile de comunicaţii, rețelele electrice, liniile parcelare, somierele, turnurile de observații, inclusiv cele pentru vânat, corpurile de apă, construcțiile biotehnice.

(2) Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate a statului pentru edificarea obiectelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către instituția responsabilă pentru silvicultură şi cinegetică, cu schimbarea modului de folosință.

(3) Instituția responsabilă pentru silvicultură şi cinegetică avizează proiectul de transmitere a terenului din fondul forestier cu autoritatea administrativă pentru protecția mediului și cu autoritatea administrației publice locale care, după caz, eliberează certificatul de urbanism.

(4) Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi pentru edificarea obiectelor prevăzute la alin. (1) se efectuează în baza deciziei consiliului local, cu respectarea legislației funciare și de protecție a mediului și cu notificarea prealabilă a autorității administrative pentru protecția mediului.

(5) Obiectele edificate prevăzute la alin. (1) sunt inalienabile, imprescriptibile, insesizabile și nu pot constitui obiect al privatizării, înstrăinării sau nu pot fi supuse altor acţiuni care ar schimba destinația acestora.

(6) Transmiterea terenurilor din fondul forestier proprietate privată pentru edificarea obiectelor infrastructurii forestiere se efectuează prin decizia proprietarului de teren, cu obținerea actelor permisive în domeniul urbanismului și construcțiilor.

(7) Proiectarea, amplasarea, construirea, recepția și exploatarea construcțiilor destinate traiului uman și/sau a clădirilor rezidențiale în fondul forestier se interzic.

(8) Terenurile de sub obiectele infrastructurii forestiere prevăzute la alin. (1), după finalizarea exploatării, sunt supuse recultivării și reîmpăduririi de către gestionar, pe propria cheltuială, în termen de până la 3 ani.

(1) Activitățile care pot afecta starea şi regenerarea pădurilor se realizează cu condiția respectării legislației privind evaluarea impactului asupra mediului şi a altor acte normative din domeniu, cu obținerea acordului de mediu și coordonarea în prealabil cu gestionarul fondului forestier.

(2) La proiectarea, amplasarea, construirea, recepția și exploatarea obiectelor noi şi a celor reconstruite, cu impact asupra stării şi regenerării pădurilor, se execută măsuri de protecție a pădurilor, aprobate de Guvern, coordonate cu autoritatea administrativă pentru protecția mediului și instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, în conformitate cu legislația.

(3) Orice activitate planificată care, individual sau în combinație cu alte activități, are un impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de stat și/sau asupra fondului forestier și care nu este direct legată de gestionarea acestora se supune evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității.

(1) Gestionarii de terenuri din fondul forestier au dreptul:

a) să folosească fondul forestier şi să desfăşoare activităţi de gospodărire a fondului forestier;

b) să construiască obiecte ale infrastructurii forestiere necesare pentru gospodărirea şi folosirea terenurilor din fondul forestier;

c) să folosească produsele și serviciile pădurii;

d) să transmită terenurile din fondul forestier pentru folosire şi activități de gospodărire, cu acordarea biletelor silvice.

(2) Gestionarii de terenuri din fondul forestier sunt obligaţi:

a) să asigure regenerarea, paza, protecţia, ameliorarea stării sanitare a pădurilor, îngrijirea şi sporirea productivităţii arboretelor, conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice a pădurii, sporirea fertilităţii solurilor forestiere, organizarea folosirii şi ţinerea evidenţei pădurilor;

b) să folosească raţional produsele și serviciile pădurii;

c) să execute lucrări prin metode ce asigură păstrarea funcţiilor de protecţie a pădurilor, condiţiile pentru regenerarea arboretelor, creşterea plantelor medicinale, alimentare şi tehnice;

d) să respecte zonele de protecție a rețelelor edilitare.

(1) Beneficiarii silvici au dreptul:

a) să primească în folosinţă terenuri din fondul forestier;

b) să recolteze produsele lemnoase/nelemnoase ale pădurii și să folosească serviciile pădurii;

c) să construiască obiecte ale infrastructurii forestiere în conformitate cu legislația.

(2) Beneficiarii silvici sunt obligaţi:

a) să folosească raţional fondul forestier;

b) să achite în termen plata pentru folosirea terenurilor, a produselor și a serviciilor pădurii;

c) să aplice în executarea lucrărilor metode ce nu afectează starea şi regenerarea pădurilor, precum şi starea corpurilor de apă şi a altor obiecte naturale;

d) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor, să ia măsuri de apărare împotriva incendiilor în locurile de executare a lucrărilor, iar în cazul apariţiei incendiilor de pădure, să le lichideze în cel mai scurt timp;

e) să aplice regimul silvic și normele de folosire a fondului forestier;

f) să efectueze lucrările de regenerare conform proiectului de execuție.

(1) Accesul persoanelor fizice pe terenurile fondului forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale este liber și se realizează pe propria răspundere a acestora. Folosirea gratuită a pădurilor de către persoanele fizice are loc în scopuri de recreere, pentru recoltarea fructelor şi a pomușoarelor sălbatice, a nucilor, a ciupercilor şi a altor produse ale pădurii pentru consum propriu, fără dreptul de comercializare a acestor produse și de obținere a beneficiilor economice.

(2) Recoltarea de către persoanele fizice a fructelor şi a pomuşoarelor sălbatice, a nucilor, a ciupercilor şi a altor produse ale pădurii pentru comercializare se efectuează în baza biletului silvic eliberat de către administratorul/gestionarul terenurilor din fondul forestier.

(3) Recoltarea de către persoanele fizice a fructelor şi a pomuşoarelor sălbatice, a nucilor, a ciupercilor şi a altor produse ale pădurii fie pe sectoare ameliorate sau artificiale, fie în locuri special amenajate se efectuează în baza biletului silvic eliberat de către administratorul/gestionarul terenurilor din fondul forestier.

(4) Accesul persoanelor fizice în păduri, inclusiv în pădurile cu regim special de protecţie, şi recoltarea produselor accesorii pot fi limitate sau interzise prin decizia administratorului/gestionarului, cu notificarea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul prevenirii incendiilor, apariției focarelor de boli infecțioase și al protecției regenerărilor.

(5) Persoanele fizice sunt obligate să respecte în păduri regulile de apărare împotriva incendiilor, să nu comită tăierea şi vătămarea ilicită a arborilor şi arbuştilor, distrugerea şi deteriorarea vizuinilor, muşuroaielor şi a cuiburilor de păsări, să recolteze produsele accesorii ale pădurii în termene şi prin metode ce nu afectează regenerarea acestora, precum și să nu admită și alte acțiuni care ar putea afecta starea pădurilor și a terenurilor din fondurile forestier și cinegetic, care ar perturba liniștea lumii animale și ar duce la poluare, inclusiv fonică.

(6) Activitățile, evenimentele de agrement cu caracter cultural-sportiv, de recreere, turism, organizate și desfășurate pe terenurile fondului forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație, sunt coordonate de către organizatori cu autoritățile administrației publice locale și gestionarii de terenuri, cu încheierea contractului în condițiile Regulamentului privind transmiterea în folosinţă a terenurilor din fondul forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere, aprobat de Guvern.

(7) Persoanele fizice şi juridice a căror activitate poate duce la poluarea pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier sunt obligate să ia măsuri de neadmitere a poluării mediului.

(8) Persoanele fizice pot avea acces liber pe terenurile din fondul forestier proprietate privată pentru a trece prin acestea și/sau pentru recreere de scurtă durată, cu excepția cazurilor de stabilire de către proprietar a regimului restricționat de acces prin informarea în scris a autorităților administrației publice locale și plasarea panourilor informative corespunzătoare.

(9) Recoltarea produselor nelemnoase ale pădurii, precum și folosința pădurii pot avea loc cu acordul și în condițiile stabilite de proprietarul sau gestionarul terenurilor din fondul forestier proprietate privată.

(10) Accesul autovehiculelor, al altor mijloace de transport pe terenurile din fondul forestier și pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră se permite numai pe drumuri, în modul stabilit de gestionar. Parcarea autovehiculelor, a altor mijloace de transport pe terenurile din fondul forestier și pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră este permisă numai în locuri special amenajate în acest scop.

(11) În scopul asigurării și/sau al restabilirii zonelor de protecție a rețelelor edilitare, operatorii de sistem pot avea acces pe terenurile din fondul forestier și pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică sau privată, inclusiv cu autovehiculele și alte mijloace de transport destinate efectuării lucrărilor de menținere a zonei de protecție, cu informarea în scris a administratorului/gestionarului acestora în conformitate cu actele normative din domeniu.

(12) Hotarele terenurilor din fondul forestier, indiferent de tipul de proprietate, se delimitează în natură prin borne, bariere, tranșee și cu instalarea panourilor informative privind proprietatea, limitarea sau interzicerea accesului și acțiunilor, după caz.

(1) Terenurile din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră pot fi transmise în folosință persoanelor fizice și juridice în condiții de locațiune, servitute și superficie.

(2) Transmiterea în folosință a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se efectuează de către gestionar și proprietar. Modul și condițiile de transmitere în folosință a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se stabilesc de Guvern.

(3) Transmiterea în folosință a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se efectuează, pe o perioadă de până la un an, pentru recoltarea masei lemnoase, recoltarea ierbii și a altor plante furajere, recoltarea produselor lemnoase auxiliare, recoltarea produselor nelemnoase, pentru pășunatul animalelor, loturile auxiliare, amplasarea stupilor și a prisăcilor de albine, pentru turism și activități agricole.

(4) Se interzice transmiterea de către persoanele fizice și juridice menționate la alin. (1) a dreptului de folosință a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră unor terțe persoane.

(1) Încetarea dreptului de gestionare asupra terenurilor din fondul forestier și asupra altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră poate avea loc în scopul asigurării managementului forestier durabil, al securității statului, al protecției mediului și patrimoniului istorico-cultural, al apărării drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor și în cazul:

a) încetării sau suspendării activității entității căreia i-au fost transmise în gestiune terenuri din fondul forestier;

b) folosirii terenurilor din fondul forestier în alte scopuri decât cele prevăzute de condițiile de transmitere a acestora în gestiune;

c) încălcării de către gestionar a cerințelor cadrului normativ privind folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor, alte componente ale managementului forestier durabil, precum și privind protecția mediului;

d) retragerii terenurilor din fondul forestier pentru utilitate publică de interes național sau local;

e) folosirii neraționale a terenurilor din fondul forestier, fapt care condiționează diminuarea funcțiilor de protecție a pădurilor, înrăutățirea stării și calității lor, precum și în cazul efectuării necorespunzătoare a pazei și a regenerării pădurilor, al organizării necorespunzătoare a folosirii fondului forestier.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de gestionare asupra terenurilor din fondul forestier și asupra altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului încetează la inițiativa autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, prin hotărâre de Guvern, iar pentru terenurile din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a unităților administrativ-teritoriale – prin decizia consiliului local comunicată gestionarului.

(1) Încetarea dreptului de folosință a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră are loc în cazurile:

a) renunțării benevole la efectuarea folosințelor silvice;

b) expirării termenului pentru care a fost oferit dreptul de folosință;

c) încetării sau suspendării activității persoanelor fizice și juridice, indiferent de forma juridică de organizare, care beneficiau de folosințele silvice;

d) folosirii terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră cu încălcarea prevederilor contractuale;

e) neachitării plății pentru folosințele silvice la expirarea tuturor termenelor stabilite;

f) excluderii terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră pentru utilitate publică de interes național sau local.

(2) Încetarea dreptului de folosință nu scutește beneficiarii silvici de răspundere contravențională sau penală pentru încălcarea cerințelor regimului silvic privind folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor și

a mediului.

(3) În cazul dezacordului beneficiarului silvic cu decizia de încetare a dreptului de folosință a terenurilor fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, aceasta poate fi contestată în instanța de judecată.

(4) Dreptul de folosință asupra terenurilor din fondul forestier și asupra altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului încetează la inițiativa și prin decizia instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică, iar asupra terenurilor din fondul forestier și asupra altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a unităților administrativ-teritoriale – prin decizia consiliului local.

Proprietarii de terenuri din fondul forestier proprietate privată au dreptul:

a) să organizeze gospodărirea acestora în conformitate cu proiectele de amenajare, alte proiecte de organizare și management forestier, elaborate de persoanele juridice specializate în silvicultură, cu respectarea regimului silvic;

b) să construiască drumuri, depozite silvice, blocuri administrative pentru păstrarea şi prelucrarea primară a materiei prime, clădiri de agrement, precum şi alte obiecte necesare pentru gospodărirea şi folosirea terenurilor din fondul forestier, în conformitate cu actele normative din domeniul urbanismului și construcțiilor și din domeniul mediului;

c) să desfășoare activități și lucrări pe terenurile din fondul forestier, să utilizeze aceste terenuri, precum și produsele și serviciile pădurii, în modul stabilit de regimul silvic și alte acte normative.

(1) Aplicarea regimului silvic este obligatorie pentru toți proprietarii și gestionarii de terenuri din fondul forestier, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

(2) Regimul silvic pentru terenurile din fondul forestier proprietate privată este stabilit prin amenajamentele silvice, elaborate de persoanele juridice specializate și calificate în domeniu, de comun acord cu proprietarii.

(3) Proprietarii de terenuri din fondul forestier proprietate privată au următoarele obligații în aplicarea regimului silvic:

a) întocmirea și respectarea amenajamentelor silvice;

b) paza și integritatea fondului forestier;

c) realizarea lucrărilor de regenerare a pădurii;

d) realizarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor;

e) executarea lucrărilor necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și a dăunătorilor pădurii;

f) asigurarea respectării măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor;

g) exploatarea masei lemnoase numai după evaluarea acesteia și autorizarea parchetelor de către autoritatea administrativă pentru protecția mediului;

h) întreținerea și repararea drumurilor forestiere pe care le au în proprietate;

i) delimitarea proprietății forestiere în conformitate cu actele de proprietate și menținerea în stare corespunzătoare a semnelor de hotar;

j) notificarea în scris, în termen de 60 de zile, a subdiviziunilor silvice teritoriale ale instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

(1) Produsele pădurii sunt considerate bunurile lemnoase şi/sau nelemnoase, obținute direct prin gospodărirea terenurilor cu vegetație forestieră, inclusiv a pădurilor, alte beneficii rezultate de la prezența și folosirea lor, precum şi rezultatele conservării, protecției și utilizării durabile, exercitării funcţiilor social-economice ale acestora.

(2) Produse lemnoase sunt:

a) produsele principale, rezultate din tăieri de regenerare, de reconstrucţie şi de conservare a pădurilor;

b) produsele secundare, rezultate din tăieri de îngrijire a arboretelor (degajări, curățări, rărituri);

c) produsele rezultate din tăieri de igienă necesare, efectuate în cazul uscării totale sau parţiale a arborilor;

d) produsele accidentale, rezultate din lichidarea efectelor dezastrelor naturale și tehnogene (doborâri de vânt, rupturi de zăpadă etc.);

e) produsele rezultate din alte tăieri diverse;

f) produsele auxiliare (cioate, coji etc.).

(3) Produse nelemnoase sunt:

a) fauna de interes cinegetic;

b) peştele;

c) resursele melifere;

d) melcii de viță-de-vie;

e) semințele forestiere;

f) puieții și butașii/sadele din specii forestiere;

g) produsele accesorii ale pădurii: fructe de pădure, nuci, ciuperci, plante medicinale, plante tehnice.

(4) Produsele pădurii aparțin proprietarilor sau gestionarilor.

(5) Produsele pădurii se supun certificării conform legii.

(6) Modul de identificare și cuantificare a serviciilor ecosistemice forestiere se aprobă de Guvern.

(1) Terenurile cu vegetație forestieră, inclusiv pădurile, se folosesc în următoarele scopuri:

a) efectuarea tăierilor și a tratamentelor și obținerea produselor lemnoase principale;

b) efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere și obținerea produselor lemnoase secundare;

c) efectuarea lucrărilor de igienă;

d) efectuarea lucrărilor de lichidare a consecințelor dezastrelor naturale/tehnogene și obținerea produselor lemnoase accidentale;

e) efectuarea tăierilor diverse, stabilite în urma evaluării stării pădurilor și/sau a unor necesități statale;

f) recoltarea produselor lemnoase din plantații forestiere instalate în scopuri energetice;

g) recoltarea produselor lemnoase auxiliare;

h) recoltarea produselor nelemnoase;

i) recoltarea ierbii și altor plante furajere;

j) amplasarea stupilor și prisăcilor de albine (pastoral și în staționar);

k) pășunatul vitelor;

l) gospodărire cinegetică;

m) recreere, turism, în scop balneoclimateric și de agrement;

n) recoltarea produselor auxiliare și a materiei prime tehnice;

o) cercetare științifică;

p) activități religioase;

q) crearea și utilizarea plantațiilor-mamă, de plante medicinale, fructifere, pentru obținerea materiilor prime tehnice;

r) activități agricole și de zootehnie;

s) creșterea cabalinelor;

t) prelucrarea lemnului;

u) prelucrarea produselor nelemnoase ale pădurilor;

v) crearea și exploatarea centrelor de producere a materialului forestier de reproducere (pepiniere silvice);

w) crearea și exploatarea centrelor de reproducere a animalelor sălbatice.

(2) Decopertarea litierei, a păturii vii şi a stratului de sol fertil de pe terenurile din fondul forestier și de pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră pentru folosirea acestora în alte scopuri decât cele silvice este interzisă, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 20.

(3) Modul și condițiile de efectuare a folosințelor silvice, inclusiv în zonele cu regim special, se aprobă de Guvern.

(4) Modul de efectuare a folosințelor silvice în arii naturale protejate de stat, în rețeaua ecologică și rețeaua Emerald este stabilit de regimul silvic și alte acte normative.

(1) Folosirea produselor pădurii specificate la art. 31 în scopurile prevăzute la art. 32 alin. (1), cu excepţia faunei de interes cinegetic și a cazurilor prevăzute la art. 25, are loc în baza actelor permisive eliberate de către autoritatea administrativă pentru protecția mediului, în modul stabilit de lege.

(2) În baza actelor permisive obținute, precum și pentru alte folosințe silvice enumerate la art. 31 și 32, proprietarii/gestionarii de terenuri din fondul forestier și de alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră vor emite dispoziţii de exploatare şi bilete silvice pentru efectuarea folosințelor silvice. Se pot efectua numai tipurile de folosinţe silvice prevăzute în biletul silvic.

(3) Formularul actelor permisive se aprobă de către Guvern, iar formularul dispoziției de exploatare şi al biletului silvic se aprobă de către instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică.

(4) Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, care au în administrare/gestiune terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră dobândesc dreptul de folosinţă asupra produselor și serviciilor pădurii pe principii generale.

(1) Folosirea pădurii se efectuează în limitele normativelor ştiinţific argumentate, determinate în baza amenajamentului silvic și/sau inventarierii, precum şi a cercetării fondului forestier în cadrul unor studii efectuate de instituții specializate în domeniul silvic și cel cinegetic.

(2) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase la produsele principale se stabileşte pe fiecare unitate de producţie, în limita posibilităţii prevăzute de amenajamentele silvice.

(3) Tratamentul tăierilor rase se permite pe parchete cu o suprafaţă de cel mult 2,0 ha, cu respectarea termenului de alăturare, numai în arboretele de specii rășinoase, salcâm, plop, salcie și în zăvoaie, precum și în cazul lucrărilor de substituire ori refacere a unor arborete în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.

(4) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase prin lucrări de îngrijire și conducere, de igienă se stabileşte pe baza amenajamentelor silvice în vigoare și/sau a studiilor îndeplinite de instituțiile specializate în domeniu și include arboretele care necesită îmbunătăţirea compoziţiei, a stării sanitare şi a condiţiilor de creştere.

(5) Regulile şi modul de determinare a posibilităţii de recoltare a masei lemnoase la produsele principale se stabilesc de către autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(6) În baza posibilității prevăzute de amenajamentele silvice, volumul de recoltare a masei lemnoase la produsele principale pentru pădurile fondului forestier proprietate a statului se aprobă prin hotărâre de Guvern, iar pentru cele ale fondului forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale – prin decizia consiliului local în modul stabilit de lege.

(7) Volumul de recoltare a masei lemnoase la produsele principale în pădurile fondului forestier proprietate privată este stabilit de către proprietar și/sau gestionarul acestora, în baza amenajamentului silvic și/sau a studiilor efectuate de instituțiile specializate în domeniul silvic și cel cinegetic.

(8) Volumul maxim de masă lemnoasă ce se recoltează din păduri nu poate depăși posibilitatea stabilită de amenajamentul silvic.

(9) Posibilitatea anuală de recoltare poate fi depășită în mărimea volumului de lemn nevalorificat din anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic.

(10) Volumul produselor accidentale rezultat în urma acțiunii factorilor biotici și abiotici, precum și cel rezultat în urma tăierilor ilegale în anul precedent, în unitatea de producție și protecție, se precomptează din volumul aprobat de produse principale.

(11) În situația în care volumul arboretelor puternic afectate de dezastrele naturale sau tehnogene este mai mare decât posibilitatea anuală de recoltare, aceasta poate fi depășită cu aprobarea Guvernului.

(12) Volumul prevăzut la alin. (11) se precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.

(13) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unități amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unități amenajistice situate în zone accesibile.

(14) Volumul anual de recoltare a masei lemnoase prin alte tăieri diverse se stabileşte, în funcție de necesități, de proprietarii/gestionarii de terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră.

(1) Recoltarea masei lemnoase prin tăieri de regenerare (tăierea arboretelor exploatabile) se efectuează în toate pădurile, cu excepţia pădurilor menţionate la alin. (4).

(2) Recoltarea masei lemnoase prin tăieri de produse secundare, tăieri de igienă şi alte tăieri în legătură cu construcţia drumurilor, a clădirilor, cu trasarea parcursului conductelor, rețelelor electrice de transport etc., precum și cu asigurarea și/sau cu restabilirea zonelor de protecție a rețelelor electrice, a conductelor de gaze naturale, a conductelor magistrale de apă și a rețelelor termice pe terenurile de utilitate publică de interes național, se permite în toate pădurile.

(3) Tăierile de produse principale se efectuează în scopul ameliorării stării arboretelor, funcţiilor de protecţie a pădurii, precum şi în scopul folosirii raţionale şi oportune a volumului de masă lemnoasă exploatabilă.

(4) În ariile naturale protejate, în rețelele ecologice și rețeaua Emerald, în pădurile de importanță științifică sau istorico-culturală, în plantațiile silvice cu pomi fructiferi, în pădurile urbane, în pădurile-parc, în sectoarele de păduri-parc din zonele verzi ale localităţilor, în pădurile din prima şi a doua zonă de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă şi a staţiunilor balneare, în pădurile antierozionale, tăierile de produse principale și de regenerare se interzic.

(5) În cadrul unor arii naturale protejate de stat pot fi interzise orice tipuri de tăieri în conformitate cu regimul special de protecţie a acestora în condițiile legii.

(6) În pădurile menţionate la alin. (4) se permit tăieri de produse secundare, tăieri de igienă, de reconstrucţie (inclusiv ecologică), de conservare și tăieri diverse.

(7) Arborii destinaţi exploatării și/sau extragerii sunt marcați, în prealabil, de către personalul silvic cu dispozitive speciale de marcat. Forma și modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulamentul aprobat de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Tiparele acestora se înregistrează de către instituția responsabilă pentru silvicultură şi cinegetică şi se legalizează notarial.

(8) Valorificarea masei lemnoase pe picior sau fasonată se efectuează de către entitățile silvice care au în gestiune terenurile fondului forestier ori acest drept, obținut prin licitaţie, se realizează de către persoane fizice și juridice, cu respectarea regimului silvic.

(9) Masa lemnoasă recoltată se ia în evidență contabilă, fiind marcată cu dispozitive speciale de marcat, și se transmite spre păstrare și eliberare personalului silvic.

(10) Colectarea, adunatul și alte deplasări ale masei lemnoase de la locul de recoltare spre cel de depozitare, în cadrul proceselor tehnologice, au loc în baza bonurilor de lucru și a actelor de evidență internă.

(11) Introducerea pe piață a masei lemnoase se realizează în punctul de punere pe piață, definit ca locul poziționat geografic, raportat prin intermediul Sistemului informațional de evidență a lemnului, unde se încheie exploatarea lemnului și se asigură îndeplinirea condițiilor necesare prevăzute de normele menționate la art. 64 alin. (2). Asigurarea trasabilității masei lemnoase de la locul de recoltare până la prima transformare se realizează prin intermediul Sistemului informațional de evidență a lemnului.

(12) Transportul produselor lemnoase de la locul de recoltare sau de depozitare se efectuează numai fiind însoţite, pe toată durata transportului, de actele din care rezultă legalitatea provenienţei acestora.

(13) Primirea, depozitarea, prelucrarea, comercializarea și încărcarea în orice mijloc de transport a produselor lemnoase fără acte de provenienţă legală a acestora se interzic. Transportatorul va refuza primirea produselor lemnoase pentru expediere dacă acestea nu vor fi însoțite de acte de provenienţă legală. Transportatorul identificat fără acte de provenienţă legală a produselor lemnoase este obligat să le transporte la locul de predare pentru păstrare pe propria cheltuială.

(14) Depozitarea şi prelucrarea lemnului rotund în cherestea şi alte semifabricate de către deţinătorii de instalaţii şi utilaje corespunzătoare fără acte de provenienţă legală a acestuia se interzic.

(15) Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în calitate de organ de control, este autorizat să controleze circulația produselor lemnoase/obiectelor regnului vegetal și să le rețină pe cele fără acte de proveniență legală. În exercitarea acestor atribuții, Inspectoratul are dreptul să solicite implicarea organelor de poliție. Produsele lemnoase/obiectele regnului vegetal reținute sunt transmise pentru păstrare provizorie entității silvice teritoriale care asigură depozitarea și paza acestora.

[Art.35 al.(15) în redacția LP25 din 20.02.25, MO135-138/17.03.25 art.131; în vigoare 26.04.25]

(16) În cazul în care nu poate fi stabilită provenienţa produselor lemnoase reţinute, acestea vor fi confiscate în conformitate cu prevederile Codului contravențional sau ale Codului penal, în modul stabilit. Pentru cazul în care este stabilită provenienţa legală a produselor lemnoase reţinute, acestea vor fi restituite proprietarului, care va suporta cheltuielile de depozitare.

(17) Regulile de eliberare a lemnului pe picior în păduri și Regulamentul cu privire la circulaţia produselor lemnoase se aprobă de Guvern.

(1) Recoltarea cioatelor, a cojii, a altor produse lemnoase auxiliare şi a materiei prime tehnice pentru prelucrare industrială şi satisfacere a nevoilor populaţiei se permite fără afectarea pădurii.

(2) Modul de recoltare a produselor lemnoase auxiliare şi a materiei prime tehnice se stabileşte de către autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(1) Folosinţa specială a obiectelor regnului vegetal (recoltarea fructelor şi a pomuşoarelor sălbatice, a nucilor, a ciupercilor, a plantelor medicinale şi a altor plante) pentru satisfacerea nevoilor de producţie sau ştiinţifice, precum şi pentru obţinerea beneficiilor de la vânzarea acestor resurse sau a produselor acestora se efectuează în baza actelor permisive emise de către autoritatea administrativă pentru protecția mediului în condițiile legii.

(2) Amplasarea stupilor şi a prisăcilor în pastoral și staționar, cositul ierbii şi păşunatul vitelor în anumite sectoare ale fondului forestier care nu sunt locuri de creştere şi de trai ale speciilor de plante şi animale rare şi pe cale de dispariţie se permit în conformitate cu actele normative în domeniul silvic și cel cinegetic.

(3) Se interzic recoltarea sau nimicirea plantelor, capturarea sau nimicirea animalelor incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, inclusiv a celor din anexele la tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

(4) Fânețele şi pășunile aflate pe terenurile din fondul forestier și pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, care nu sunt utilizate pentru nevoile gospodăririi silvice, pot fi date în folosinţă temporară persoanelor fizice și juridice.

(5) Pășunatul caprinelor, ovinelor și al porcinelor în păduri se interzice, cu excepția cazurilor de obținere a permisiunii de trecere a animalelor domestice prin fondul forestier către pășunile publice şi private pe trasee delimitate şi perioade precizate, aprobate de către entitatea silvică.

(6) Regulamentul cu privire la recoltarea ierbii și pășunat în fondul forestier se aprobă de Guvern.

(7) Modul şi condițiile de comercializare a produselor accesorii ale pădurii se stabilesc de către autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(1) Fauna sălbatică, inclusiv de interes cinegetic, terenurile de vânătoare din fondul forestier, precum și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt parte componentă a fondului cinegetic.

(2) Folosirea terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră pentru nevoile gospodăririi cinegetice se efectuează fără afectarea pădurii.

(3) Modul şi condiţiile de folosire a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră pentru nevoile gospodăririi cinegetice sunt stabilite de cadrul normativ din domeniu.

(1) Pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de forma juridică de organizare, li se stabilesc terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră. Pe aceste terenuri se limitează sau se interzic folosinţele silvice dacă acestea nu sunt conforme cu scopurile lucrărilor de cercetare ştiinţifică.

(2) Modul de folosire a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră în scopuri de cercetare ştiinţifică se stabileşte de Guvern.

(1) Folosirea resurselor forestiere și cinegetice se efectuează contra plată.

(2) Plătitori pentru folosirea resurselor forestiere sunt persoanele fizice şi juridice, inclusiv străine, indiferent de tipul de proprietate, care folosesc în activitatea lor resursele forestiere cu extragerea sau neextragerea acestora din mediul natural.

(3) Plățile forestiere sunt constituite din plăți:

a) pentru produsele lemnoase și nelemnoase recoltate;

b) pentru dreptul de folosință;

c) pentru compensarea valorii terenurilor retrase din fondul forestier;

d) pentru alte servicii ecosistemice.

(4) Statul asigură dezvoltarea unui mecanism de tranzacții de certificate de carbon pentru a recompensa serviciile de fixare a carbonului în vegetația forestieră.

(5) Metodologiile de calcul al valorii și de formare a prețului pentru produsele și serviciile pădurii specificate la art. 31 se aprobă de către Guvern.

(1) Pentru inventarierea și evidența resurselor forestiere la nivel național și local, pentru menținerea, conservarea și dezvoltarea pădurilor, a terenurilor cu vegetație forestieră, a perdelelor forestiere de protecție, pentru crearea și extinderea rețelei ecologice și a rețelei Emerald, a ariilor naturale protejate de stat, prin legea bugetară anuală se prevăd alocații bugetare pentru autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, care va repartiza aceste alocații autorităților/instituțiilor bugetare împuternicite cu dreptul de gestionare, în conformitate cu competenţele şi responsabilităţile prevăzute de legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, legislaţia funciară şi alte acte normative în domeniu, pentru următoarele:

a) amenajarea pădurilor proprietate publică și a altor terenuri cu vegetație forestieră;

b) amenajarea cinegetică;

c) Cadastrul forestier de stat și inventarul forestier național;

d) paza și regenerarea pădurilor;

e) ameliorarea terenurilor, inclusiv degradate, prin împădurire, reabilitarea și crearea perdelelor forestiere de protecție;

f) protecția pădurilor contra dăunătorilor defoliatori și monitoringul forestier;

g) întreținerea și dezvoltarea ariilor naturale protejate de stat, a rețelei ecologice și a rețelei Emerald, conservarea sectoarelor forestiere valoroase;

h) sporirea rezilienței ecosistemelor forestiere la schimbările climatice prin reconstrucții ecologice și tratamente silvice;

i) finanțarea programelor de stat de extindere a suprafețelor acoperite cu păduri și vegetație forestieră pe terenurile altor proprietari.

(2) Instituția bugetară împuternicită cu dreptul de gestionare a alocațiilor bugetare repartizate pentru fondul forestier proprietate a statului este instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică, în corespundere cu modul de repartizare și utilizare a alocațiilor, aprobat de Guvern.

(3) Pentru extinderea terenurilor cu păduri și alte categorii de vegetație forestieră se vor prevedea anual alocații bugetare executanților de lucrări, în baza contractelor de prestare a serviciilor și actelor de recepție a lucrărilor.

(4) Statul asigură susținerea financiară, prin subvenții și investiții, inclusiv din Fondul Național pentru Mediu, pentru conservarea și dezvoltarea durabilă a resurselor forestiere.

(1) Sursele de finanţare a activităţilor în domeniul fondurilor forestier şi cinegetic se constituie din:

a) valorificarea produselor/serviciilor fondurilor forestier și cinegetic, din alte activități economice specifice domeniului administrat/gestionat;

b) gestiunea altor păduri, prestări de servicii și închirieri de bunuri, în condițiile legii;

c) despăgubiri, în condiţiile prevăzute de actele normative în domeniu;

d) donații, sponsorizări și alte mijloace intrate legal în posesie potrivit prevederilor legislației finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale şi ale altor acte normative în domeniu;

e) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție a pădurilor;

f) alocații bugetare, prevăzute în legea bugetară anuală, ce urmează a fi repartizate autorității/instituției împuternicite cu dreptul de gestionare, în conformitate cu competenţele şi responsabilităţile prevăzute de actele normative în domeniu;

g) plăți percepute pentru serviciile prestate unor terțe persoane;

h) contravaloarea efectelor funcțiilor de protecție a pădurilor;

i) credite și împrumuturi obținute în condițiile legii și valorificate pentru executarea lucrărilor de regenerare și extindere a terenurilor acoperite cu păduri și vegetație forestieră, pentru paza și protecția pădurilor, pentru lichidarea consecințelor dezastrelor naturale sau tehnogene etc.;

j) alte surse financiare ce nu contravin legislației.

(2) Sursele de finanţare se utilizează pentru:

a) finanțarea costurilor și a cheltuielilor aferente gestiunii fondurilor forestier şi cinegetic, inclusiv în scopul asigurării pazei, protecției, regenerării și extinderii pădurii, menținerii și conservării biodiversității, sporirii rezilienței ecosistemelor forestiere la schimbările climatice;

b) finanţarea cheltuielilor ce țin de amenajarea pădurii, inginerie și lucrări de proiectare în silvicultură;

c) finanţarea cheltuielilor în domeniul combaterii dăunătorilor defoliatori ai pădurii și a incendiilor de vegetație;

d) finanţarea cheltuielilor ce țin de construcția, reparația și întreținerea infrastructurii forestiere;

e) construcția, întreținerea și dezvoltarea pepinierelor silvice;

f) ținerea Cadastrului forestier de stat și monitoringul forestier;

g) evidența de stat a fondului forestier;

h) efectuarea cercetărilor științifice în domeniul silviculturii și al cinegeticii;

i) administrarea fondului cinegetic;

j) monitorizarea și ținerea evidenței evoluției efectivelor populațiilor și a recoltelor speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic din fondul forestier;

k) crearea și ținerea registrului de stat al fondurilor cinegetice;

l) întreținerea și gospodărirea bazei semincere;

m) efectuarea inventarului forestier național;

n) dotarea și asigurarea gratuită a personalului angajat cu echipament de serviciu, arme, îmbrăcăminte de uz profesional, îmbrăcăminte specială de lucru şi accesorii;

o) remunerarea muncii, acordarea de garanții și plăți sociale, îmbunătățirea condițiilor de muncă și trai ale corpului silvo-ingineresc, alte cheltuieli administrative;

p) procurarea unităților de transport, a echipamentului și utilajului specializat, a mașinăriilor pentru valorificarea masei lemnoase, a utilajelor şi consumabilelor durabile, atribuite la categoria mijloacelor fixe şi cheltuielilor pentru întreţinerea lor;

q) procurarea mijloacelor tehnice de comunicații electronice, întreţinerea lor, plata serviciilor de comunicații electronice;

r) instruire, formare profesională și asigurarea accesului la educaţie ecologică şi forestieră.

(3) Finanţarea cheltuielilor în domeniul amenajării, extinderii și dezvoltării ariilor naturale protejate de stat, a rețelei ecologice și a rețelei Emerald se efectuează în cadrul programelor de stat anuale, în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat.

(4) Programele privind paza, protecția, regenerarea și extinderea pădurii, menținerea și conservarea biodiversității fondului forestier proprietate publică a statului pot fi finanțate și din Fondul Național pentru Mediu.

(1) Activităţile de administrare şi gestiune a fondului forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale se finanţează de la bugetele locale, în condițiile stabilite de acestea, şi din alte surse ce nu contravin legislației.

(2) Activitatea de administrare a fondului forestier proprietate privată este finanţată de către proprietari în condițiile legii.

(1) În raport cu metoda de efectuare, regenerarea pădurilor poate fi: naturală, artificială şi mixtă (semiartificială).

(2) În funcție de natura materialului forestier de reproducere utilizat, regenerarea pădurilor poate fi realizată pe cale: generativă (din seminţe), vegetativă (din lăstari) şi mixtă.

(3) Natura lucrărilor de regenerare a pădurilor se diferenţiază în raport cu categoria de teren, tipul de staţiune şi tipul natural de pădure, însuşirile speciilor de arboret care urmează să fie regenerate, zonarea funcţională a pădurilor etc. şi se determină conform amenajamentelor silvice.

(4) Compoziţia, schemele şi tehnologiile de regenerare a pădurii se stabilesc conform normelor tehnice speciale, aprobate de către autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, fiind executorii pentru toți deținătorii de terenuri forestiere.

(5) Lucrările de regenerare a pădurilor se execută în termen de cel mult doi ani de la tăierea unică sau definitivă.

(6) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişului şi a plantaţiilor trebuie executate astfel încât să fie realizată starea de masiv, stabilită prin amenajamentele silvice și/sau prin studiile de specialitate.

(7) Producerea, comercializarea și utilizarea materialului forestier de reproducere se reglementează prin lege.

(1) Regenerarea naturală este metoda de bază utilizată în practica de gospodărire a pădurilor.

(2) La regenerarea naturală se va acorda prioritate regenerărilor din seminţe, speciilor autohtone, incluse în Catalogul național al materialelor de bază pentru producerea materialului forestier de reproducere, urmărindu-se obținerea arboretelor de calitate superioară, conservarea biodiversităţii forestiere specifice, a genofondului valoros şi asigurarea continuităţii funcţiilor atribuite pădurilor.

(3) Semănăturile directe sub masiv, efectuate cu respectarea cerinţelor înaintate faţă de acestea, sunt echivalate cu regenerările naturale.

(1) Administratorii/gestionarii fondului forestier și ai altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt obligați să asigure împădurirea şi reîmpădurirea tuturor terenurilor destinate regenerării, incluse în amenajamentele silvice.

(2) Lucrările de regenerare se execută cu material forestier de reproducere de origine cunoscută sau provenit din sectoarele bazei semincere şi plantaţiile-mamă de butaşi.

(1) Dezvoltarea fondului forestier și extinderea suprafețelor de pădure constituie o obligație a statului și o prioritate națională în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, național și global și se realizează prin programe și proiecte naționale.

(2) Dezvoltarea fondului forestier și extinderea suprafețelor de pădure se realizează prin lucrări de împădurire/reîmpădurire a terenurilor din afara fondului forestier, indiferent de tipul de proprietate, în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a digurilor și a malurilor, a localităților și a obiectivelor economice, sociale și strategice.

(3) Împădurirea terenurilor degradate este obligatorie atât pentru persoanele fizice, cât și cele juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

(4) Terenuri degradate sunt considerate terenurile care, prin eroziune, poluare sau prin acţiunea distructivă a unor factori antropici, şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar care pot fi ameliorate prin împădurire şi prin alte lucrări pentru restabilirea ecosistemelor. Terenurile degradate includ:

a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;

b) terenurile cu eroziune de adâncime – ogaşe, ravene;

c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri şi surpări;

d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;

e) terenurile sărăturate;

f) terenurile poluate cu substanţe chimice sau petroliere;

g) terenurile ocupate cu cariere deschise, cu halde miniere, cu deşeuri de producţie sau menajere etc.;

h) terenurile cu biocenoze afectate sau distruse;

i) terenurile cu pietriş, bolovăniş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale;

j) terenurile neproductive.

(5) Identificarea terenurilor degradate, a celor agricole, inclusiv a celor aflate în proprietate privată, și propunerea de transmitere a lor pentru realizarea activităților de împădurire și reîmpădurire se efectuează prin decizia consiliului local al unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea și, respectiv, prin hotărârea Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

(6) Transmiterea terenurilor degradate și a celor agricole pentru realizarea activităților de împădurire și reîmpădurire se efectuează numai după schimbarea categoriei de destinație, cu includerea acestora în fondul forestier, prin decizia consiliului local al unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi sau al doilea și, respectiv, prin hotărârea Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia. Schimbarea categoriei de destinație a terenurilor agricole și degradate, cu includerea acestora în fondul forestier, se efectuează fără studiul pedologic și fără compensarea pierderilor cauzate de excluderea din circuitul agricol.

(7) Terenurile agricole și terenurile degradate vor fi împădurite prin intermediul entităților specializate și în conformitate cu art. 41 alin. (3).

(8) Documentaţia tehnico-economică pentru lucrările de împădurire a terenurilor agricole și a terenurilor degradate se execută de persoane fizice și juridice specializate și calificate.

(9) Proprietarii de terenuri degradate și terenuri agricole împădurite prin programe și proiecte naționale vor asigura cu continuitate, din mijloace financiare proprii, lucrările de îngrijire, pază şi protecţie, respectând normele tehnice silvice.

(10) Regulamentul privind extinderea suprafețelor de pădure și a altor categorii de vegetație forestieră se aprobă de Guvern.

(11) Reconstrucția ecologică a pădurilor se realizează prin metode şi tehnologii care asigură refacerea, substituirea şi ameliorarea arboretelor slab productive, derivate, degradate şi necorespunzătoare, urmărindu-se păstrarea nealterată a mediului intern al pădurii.

(12) Complexul de lucrări de reconstrucţie ecologică este aplicabil cu prioritate în păduri, în care, conform prevederilor art. 35 alin. (4), se interzic tăierile de regenerare.

(13) Modul de efectuare a reconstrucției ecologice a pădurilor este aprobat de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(1) Supravegherea stării de sănătate a pădurilor și stabilirea lucrărilor de prevenire și combatere a bolilor și a dăunătorilor se realizează de instituția publică pentru cercetări și amenajări silvice.

(2) Măsurile dispuse de instituția publică prevăzută la alin. (1) sunt obligatorii pentru toți deținătorii de terenuri din fondul forestier și de alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră.

(1) Menţinerea stării de sănătate a fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră este obligația deţinătorilor de terenuri forestiere prin efectuarea măsurilor de supraveghere, de prevenire a răspândirii şi de combatere a bolilor şi a dăunătorilor vegetaţiei forestiere.

(2) Proprietarii de terenuri forestiere și de alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră realizează următoarele măsuri de protecţie a pădurilor:

a) amenajarea sanitară a fondului forestier în conformitate cu actele normative;

b) identificarea sectoarelor de păduri din fondul forestier degradate şi vătămate de boli și dăunători;

c) ţinerea evidenţei şi prognozarea dezvoltării focarelor de boli şi dăunători ai vegetaţiei forestiere;

d) efectuarea măsurilor de protecţie a pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor vegetaţiei forestiere;

e) efectuarea măsurilor de protecție a faunei și florei silvice.

(3) Măsurile de protecție a pădurilor împotriva bolilor și a dăunătorilor se stabilesc prin regulamentul aprobat de Guvern.

(4) Controlul privind asigurarea şi realizarea măsurilor de protecţie a pădurilor de către proprietarii şi gestionarii de terenuri din fondul forestier și de alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră este exercitat de către autoritatea administrativă împuternicită să efectueze supravegherea și controlul de stat în domeniul protecției mediului și utilizării resurselor naturale și autoritatea administrativă centrală responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul fitosanitar și al protecției plantelor.

(1) Protecția pădurilor se efectuează în baza programelor privind folosirea, regenerarea, paza și protecția pădurilor și include un complex de măsuri organizatorice, economice etc., care se realizează ținându-se cont de starea diversității biologice și care asigură protecția acesteia de distrugere, degradare sau de alte acțiuni dăunătoare.

(2) Menținerea stării de sănătate a pădurilor se efectuează de instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică și de către deținătorii de terenuri din fondul forestier și de alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, prin efectuarea măsurilor de prevenire a răspândirii și de combatere a bolilor și a dăunătorilor vegetației forestiere.

(1) În scopul protecției florei și faunei și al asigurării echilibrului ecologic în păduri se aplică măsuri biologice și complexe de combatere a bolilor și dăunătorilor.

(2) Administratorii/gestionarii fondului forestier, ai altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră realizează lucrările de depistare și prognoză a atacurilor bolilor și dăunătorilor în conformitate cu normele tehnice privind protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor.

(3) Instituția publică pentru cercetări și amenajări silvice desfășoară anual lucrări privind evidența statistică și prognoza răspândirii bolilor și dăunătorilor pădurii și propune măsuri de prevenire a răspândirii și de combatere a acestora.

(4) Lucrările de combatere a bolilor și dăunătorilor pădurii, indiferent de tipul de proprietate, se realizează în mod unitar sub coordonarea instituției publice pentru cercetări și amenajări silvice, cu înștiințarea prealabilă a autorității administrative centrale responsabile de implementarea politicii statului în domeniul fitosanitar și al protecției plantelor.

(1) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează prin:

a) adoptarea de măsuri specifice silviculturii apropiate de natură;

b) adoptarea de măsuri pentru crearea și/sau menținerea peisajului forestier mozaicat;

c) asigurarea conectivității ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;

d) menținerea lemnului mort pe picior și pe sol în limite ecologice necesare;

e) menținerea și protejarea arborilor-habitat;

f) constituirea de insule de îmbătrânire ca arborete sau părți de arborete;

g) menținerea unui procent cât mai ridicat de păduri regenerate natural din sămânță;

h) menținerea sau, după caz, crearea unor perdele de vegetație forestieră în lungul cursurilor de apă;

i) menținerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de floră și faună sălbatică.

(2) Măsurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea biodiversității se stabilesc prin norme tehnice aprobate de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Măsurile cu caracter voluntar se stabilesc în ghiduri de bune practici.

(3) Realizarea obiectivelor de gospodărire a pădurilor și de conservare a biodiversității și funcțiilor acestora se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de stare fundamentați științific și reglementați prin normele tehnice din silvicultură.

(4) Conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor se realizează în concordanță cu obiectivele de conservare, în mod unitar la nivel național, în baza măsurilor de gestionare aprobate prin normele tehnice.

(5) Obiectivele de conservare pentru pădurile situate în arii naturale protejate se stabilesc având ca prioritate menținerea sau restabilirea stării de conservare favorabilă a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor păduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate de stat, ale rețelelor ecologice și rețelei Emerald.

(6) În procesul de amenajare a pădurilor situate în ariile naturale protejate de stat, în rețelele ecologice și rețeaua Emerald, prevederile planurilor de management sau, după caz, setul de măsuri minime de conservare a ariilor naturale protejate cu care acestea se suprapun sunt prioritare în raport cu prevederile normelor tehnice.

(1) Persoanele fizice şi juridice a căror activitate se desfăşoară în cadrul fondului forestier și pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, precum şi pe teritoriile aferente, sunt obligate să respecte regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure.

(2) Regulile de prevenire şi stingere a incendiilor în cadrul fondului forestier și pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră se aprobă de Guvern.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne sunt obligate să sprijine administratorii/gestionarii de terenuri în acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor din pădurile fondului forestier şi pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră.

(4) Persoanele fizice aflate în zonele în care s-au produs incendii de pădure sunt obligate să anunţe imediat serviciile specializate și/sau autoritățile statului despre apariția lor și să părăsească zona de pericol.

(1) Personalul silvic îl constituie persoanele cu pregătire de specialitate silvică.

(2) Personalul silvic asigură paza și gestiunea fondurilor forestier şi cinegetic.

(3) Activitățile de amenajare, proiectare, folosire, regenerare, protecţie și pază a pădurilor, precum şi de gospodărire cinegetică se organizează şi se efectuează nemijlocit de către:

a) personalul silvic din cadrul instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică;

b) personalul silvic din cadrul instituțiilor publice pentru cercetări și amenajări silvice;

c) personalul silvic din cadrul ariilor naturale protejate de stat;

d) personalul silvic al altor administratori/gestionari de terenuri din fondul forestier.

(4) Activitatea personalului silvic este reglementată de Guvern.

(1) Sarcinile personalului silvic sunt următoarele:

a) prevenirea, depistarea şi suprimarea încălcării legislaţiei silvice şi cinegetice;

b) organizarea şi efectuarea nemijlocită a pazei fondurilor forestier şi cinegetic;

c) intentarea acţiunilor în justiţie pentru repararea prejudiciului cauzat fondurilor forestier şi cinegetic;

d) folosirea raţională a resurselor silvice şi cinegetice.

(2) Personalul silvic are dreptul:

a) să efectueze revizii și controlul intern asupra stării, folosirii, regenerării, pazei şi protecţiei fondurilor forestier şi cinegetic;

b) să sesizeze autorităţile competente sau organul de urmărire penală în privinţa contravenţiilor/infracţiunilor stabilite în cadrul activităţii desfăşurate;

c) să perceapă plata pentru păstrarea și depozitarea temporară, pentru paza provizorie a produselor silvice (lemnoase/nelemnoase) şi cinegetice obținute ilegal, a uneltelor reținute cu care s-a comis încălcarea și/sau a celor sechestrate de către organele de control abilitate;

d) să poarte şi să folosească arma din dotare (arme de apărare şi pază, arme utilitare, arme de vânătoare) şi muniţii aferente, precum şi mijloace speciale.

(3) Personalul silvic:

a) este obligat să aibă pregătirea profesională minimă, atestată prin acte de absolvire recunoscute în Republica Moldova și care corespund cerințelor de calificare stabilite, după cum urmează: pentru pădurari și pădurari de vânătoare – școala profesională de profil silvic, pentru tehnicieni și maiștri – colegiul de profil silvic, pentru ingineri – instituțiile de învățământ superior de profil silvic, studii superioare de licență;

b) este supus asigurării de stat obligatorii;

c) este asigurat în mod gratuit cu echipament de serviciu;

d) în exerciţiul funcţiunii poartă uniformă de serviciu de model stabilit, care se atribuie gratuit;

e) este asigurat cu norma de foc, al cărei cost este stabilit prin convențiile colective, cu loturi auxiliare de serviciu, cu fânețe şi păşuni (inclusiv veteranii, pensionarii şi văduvele foştilor angajaţi);

f) are alte drepturi şi înlesniri.

(4) Personalului silvic i se eliberează dispozitive speciale de marcat pentru exercitarea funcţiilor de evidență și verificare, precum şi pentru marcarea arborilor destinaţi extragerii în conformitate cu art. 35 alin. (7).

(5) Sarcinile, obligaţiile şi drepturile personalului silvic de stat se extind şi asupra personalului silvic al altor administratori/gestionari de terenuri din fondul forestier.

(1) Activitatea de cercetare, dezvoltare tehnologică şi transfer tehnologic în domeniul forestier și cel cinegetic constituie prioritatea ramurii, susţinută de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, fiind organizată şi coordonată în modul stabilit.

(2) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale susține prin programe activitatea de cercetare, dezvoltare tehnologică și transfer tehnologic în domeniul forestier și cel cinegetic și urmărește folosirea eficientă a rezultatelor obținute, în vederea fundamentării tehnico-științifice a măsurilor de gestionare a pădurilor.

(3) Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi transferul tehnologic în domeniul forestier și cel cinegetic se realizează prin instituțiile de cercetare, dezvoltare de ramură, precum și prin alte persoane juridice de drept public și privat care au ca obiect de activitate cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi transferul tehnologic în domeniu.

(4) Instituțiile de cercetare, dezvoltare tehnologică de ramură gestionează prin baze experimentale fondul forestier proprietate a statului deținut, în care se efectuează cercetări în vederea generalizării rezultatelor în practica silvică și cea cinegetică.

(1) Autoritatea administrației publice centrale pentru educaţie și cercetare, cu consultarea autorității administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, include în conținutul curriculei de la formele de învăţământ obligatoriu tematici cu privire la păduri, conservarea acestora, reziliența climatică a pădurilor, utilizarea produselor pădurii și a serviciilor ecosistemice, precum şi cu privire la rolul şi importanţa pădurilor în cadrul biosferei şi în viaţa omenirii, în general. Aceste tematici urmează să fie tratate diferenţiat şi progresiv, în funcţie de forma de învăţământ.

(2) Statul promovează și susține gestionarea durabilă a terenurilor din fondul forestier prin asigurarea transferului de cunoștințe specifice de natură tehnică, juridică, economică, socială și de mediu.

(3) Autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale și instituția responsabilă pentru silvicultură și cinegetică încheie parteneriate cu furnizori de servicii din educație și cercetare pentru implementarea unor programe de stimulare a perfecționării profesionale continue pentru personalul silvic.

(1) Modul și scopurile de gospodărire a fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanță cu obiectivele ecologice și social-economice, precum și cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor.

(2) Amenajamentul silvic constituie instrumentul de baza al regimului silvic și este obligatoriu pentru tot fondul forestier, indiferent de tipul de proprietate.

(3) Amenajamentul silvic constituie baza cadastrului de specialitate şi a emiterii titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate a statului.

(4) Amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurarea managementului forestier durabil al terenurilor din fondul forestier şi a realizării folosinţelor silvice, pentru regenerarea eficientă, paza şi protecţia pădurilor, promovarea unei politici tehnico-ştiinţifice unice, bazată pe concepţia de dezvoltare durabilă a pădurilor şi silviculturii.

Lucrările de amenajare silvică includ:

a) delimitarea hotarelor şi organizarea internă a teritoriilor persoanelor juridice, în a căror gestiune se află terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;

b) executarea de lucrări topografico-geodezice şi de cartografiere specială a pădurilor;

c) inventarierea fondului forestier și altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră prin determinarea compoziţiei şi vârstei arboretelor, a stării lor, a caracteristicilor calitative şi cantitative ale resurselor silvice;

d) identificarea terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, care necesită efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere, de igienă, de reconstrucţie, a tratamentelor, a măsurilor de regenerare, împădurire, ameliorare, pază şi protecţie a pădurilor şi a altor măsuri, precum şi determinarea ordinii şi a modalităţilor de executare a acestora;

e) argumentarea divizării pădurilor pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale, prezentarea de propuneri privind schimbarea grupelor, subgrupelor sau a categoriilor funcţionale ale pădurilor;

f) determinarea posibilității de recoltare a masei lemnoase prin tăieri de produse principale rezultate din tăieri de regenerare, de reconstrucție și de conservare, de îngrijire și conducere, de igienă, precum și a altor tipuri de folosințe silvice;

g) stabilirea volumului de măsuri destinate regenerării pădurilor, protecţiei pădurilor împotriva incendiilor, bolilor şi dăunătorilor, precum şi a volumelor altor măsuri silvice;

h) cercetări şi explorări biologice ale pădurilor;

i) controlul asupra executării proiectelor elaborate în cadrul amenajamentului silvic, precum şi asupra altor măsuri de amenajare a pădurilor.

(1) Amenajarea pădurilor se efectuează conform unui sistem unic, nu mai rar decât o dată la 10 ani.

(2) Amenajamentele silvice se elaborează de către persoane juridice specializate și calificate și se supun evaluării strategice de mediu conform actelor normative din domeniu.

(3) Avizarea tehnică a amenajamentelor silvice se efectuează de către Comisia de avizare pentru silvicultură și cinegetică. Regulamentul de constituire și funcționare a acestei comisii se aprobă de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(4) Amenajamentele silvice se elaborează în concordanţă cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate în modul stabilit.

(5) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare.

(6) Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră mai mari de 10 ha.

(7) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani. Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute în normele tehnice.

(8) Verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice este obligatorie cel puţin o dată la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(9) În situaţia în care amenajamentul silvic include mai multe proprietăţi, la solicitarea proprietarilor, instituția specializată de amenajament silvic eliberează un extras de amenajament, cu informaţiile corespunzătoare fiecărei proprietăţi.

(10) În baza amenajamentului silvic se apreciază în ansamblu folosirea terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, precum şi folosinţele silvice pe perioada anterioară, şi se elaborează regulile de bază cu privire la organizarea administrării gospodăriei silvice pe perioada următoare.

(11) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate a statului sunt aprobate de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(12) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate a unităților administrativ-teritoriale se aprobă prin deciziile consiliilor locale.

(13) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate privată se aprobă de proprietarii acestuia.

(14) Amenajamentele silvice aprobate sunt puse în aplicare și sunt obligatorii pentru implementare în strictă corespundere cu regimul silvic.

(1) Inventarul forestier național este un instrument de evaluare a resurselor forestiere naționale, aliniat la standardele europene, în scopul obținerii de informații actualizate despre starea și evoluția vegetației forestiere de pe întreg teritoriul țării.

(2) Inventarul forestier național este efectuat continuu și se actualizează periodic de către entitatea silvică specializată. Acesta include date de teren (despre arbori, arborete, soluri forestiere etc.), fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a datelor.

(3) Sarcinile principale ale inventarului forestier național sunt:

a) desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere;

b) publicarea rezultatelor analizelor privind resursele forestiere;

c) întocmirea studiilor/scenariilor privind dezvoltarea sectorului forestier, care sunt utilizate în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare intersectorială;

d) furnizarea de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor internaționale asumate de țară;

e) furnizarea de date indispensabile raportărilor naționale pentru Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, pentru Convenția privind diversitatea biologică și pentru alte structuri silvice ale organizațiilor internaționale.

(4) Metodologia de inventariere statistică a resurselor forestiere, indiferent de tipul de proprietate, pe baza căreia se realizează inventarul forestier național se aprobă de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(1) Amenajarea fondurilor cinegetice se efectuează conform unui sistem unic, nu mai rar decât o dată la 10 ani, din contul mijloacelor bugetului de stat.

(2) Amenajamentul cinegetic se elaborează pentru fiecare fond cinegetic, cu respectarea normelor tehnice de amenajare, și se supune evaluării strategice de mediu conform actelor normative din domeniu.

(3) Amenajarea fondurilor cinegetice include următoarele măsuri care asigură folosirea raţională a resurselor cinegetice şi sporirea eficacităţii gestionării lor:

a) stabilirea hotarelor fondurilor cinegetice (inclusiv marcarea cu borne de hotar);

b) evaluarea productivităţii (bonității) fondurilor cinegetice pentru principalele specii cinegetice;

c) stabilirea efectivelor reale, a efectivelor optime și a modului de calculare a cotelor de recoltare;

d) dotarea fondurilor cinegetice cu construcţii şi instalaţii cinegetice;

e) stabilirea regimului optim de protecţie şi folosire raţională a resurselor cinegetice;

f) stabilirea măsurilor de protecţie şi îngrijire a vânatului;

g) stabilirea măsurilor de combatere a incendiilor şi epizootiilor la vânat;

h) planuri de cultură cinegetică.

(4) Amenajarea fondurilor cinegetice se efectuează de gestionarii acestora.

(5) Amenajamentele cinegetice se supun avizării și aprobării de către autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(6) Amenajamentele cinegetice aprobate se pun în aplicare și sunt obligatorii pentru implementare.

(7) Modul de amenajare a fondului cinegetic, inclusiv a pădurilor și a altor tipuri de vegetație forestieră, se stabilește în conformitate cu legislația în domeniul vânătorii și gospodăririi cinegetice și cu alte acte normative conexe.

(1) Ţinerea evidenţei fondului forestier şi a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră are drept scop organizarea folosirii raţionale a fondului forestier, a regenerării, pazei şi protecţiei eficiente a pădurilor, exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative ale pădurilor, asigurarea autorităţilor administraţiei publice locale, a persoanelor fizice și juridice cu informaţii despre fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră.

(2) Evidenţa fondului forestier şi a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se efectuează de către deținătorii acestor terenuri pe baza amenajamentelor silvice, inventarierilor şi a cercetărilor fondului forestier, conform unui sistem unic.

(3) Evidența terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră este una obligatorie și se efectuează anual. Persoanele fizice și juridice care au în proprietate terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt obligate să prezinte autorității pentru relații funciare, monitoring funciar și cadastru, instituției responsabile pentru silvicultură și cinegetică, precum și instituției responsabile de statistică informația necesară pentru ținerea evidenței în modul stabilit de Guvern.

(1) Sistemul informațional de evidență a lemnului (SIEL) reprezintă totalitatea de resurse și tehnologii informaționale interdependente, de metode și de personal, destinat păstrării, prelucrării și furnizării de informații referitoare la procesele de trasabilitate a masei lemnoase, la proveniența, circulația și comercializarea masei lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a masei lemnoase și al instalațiilor de prelucrare, precum și la proveniența și circulația produselor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului.

(2) Normele privind procedurile de evidență și trasabilitate a masei lemnoase, proveniența, circulația și comercializarea masei lemnoase, regimul spațiilor de depozitare a masei lemnoase și al instalațiilor de prelucrare, precum și cele privind proveniența și circulația produselor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului, conceptul Sistemului informațional de evidență a lemnului și regulamentul resursei informaționale formate de acesta se aprobă de Guvern.

(1) Cadastrul forestier de stat reprezintă o resursă informațională referitoare la regimul juridic al fondului forestier și al altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, la clasificarea pădurilor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale, aprecierea lor sub raport economic, la altă informație necesară pentru gospodărirea fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, evaluarea rezultatelor activității economice în fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră.

(2) Cadastrul forestier de stat se bazează pe:

a) amenajamentul silvic;

b) evidența fondului forestier;

c) inventarul forestier național;

d) estimarea valorică a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, după caz.

(1) Monitoringul forestier reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări pentru relevarea schimbărilor stării pădurilor, descoperirea şi prevenirea proceselor şi a tendinţelor negative din păduri.

(2) Modul de efectuare a monitoringului forestier se stabileşte de autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului, schimbări climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale.

(1) Reducerea și fragmentarea suprafeţelor fondului forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică se interzic.

(2) În cazuri excepţionale, pentru prevenirea sau lichidarea consecinţelor dezastrelor naturale sau tehnogene, precum şi pentru soluţionarea problemelor ce vizează securitatea statului și construcția rețelelor edilitare, retragerea definitivă a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră cu sau fără tăieri rase se aprobă de Guvern.

(1) Retragerea definitivă a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră se efectuează pe baza compensării pierderilor valorii economice și de mediu a vegetației forestiere, a habitatelor pierdute, a altor servicii ecosistemice ale terenurilor utilizate, cu alte suprafeţe de terenuri utile pentru împădurire şi cel puțin echivalente ca suprafaţă.

(2) În cazul în care din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră sunt retrase terenuri acoperite cu pădure, valorificarea masei lemnoase de pe terenurile înstrăinate se face de către proprietar, iar beneficiarul este obligat să repare prejudiciul adus factorilor de mediu, în conformitate cu reglementările în domeniul protecției mediului.

(3) În cazul când terenurile care au fost excluse din circuitul silvic pentru necesități publice își pierd utilitățile respective, acestea sunt restituite fondului forestier.

(1) Includerea valorii terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică în calitate de cotă-parte în capitalul statutar al gestionarilor, grevarea în orice mod a acestor terenuri, alte acţiuni care pot avea drept consecinţă schimbarea regimului juridic al terenurilor din fondul forestier și al altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate publică se interzic.

(2) Actele prin care are loc schimbarea regimului juridic al terenurilor din fondul forestier și al altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se constată nule din oficiu de instanța de judecată.

(1) Constituie încălcări ale legislației silvice:

a) tăierea ilicită şi/sau vătămarea arborilor şi arbuştilor până la gradul de încetare a creşterii;

b) vătămarea arborilor şi/sau arbuştilor care nu întrerupe starea de creştere;

c) distrugerea şi/sau vătămarea culturilor silvice, a arboretelor tinere provenite prin regenerări naturale, a seminţişului natural şi preexistent de pe suprafețele de teren destinate împăduririi și reîmpăduririi;

d) distrugerea şi/sau vătămarea puieţilor şi butaşilor din pepiniere şi plantaţii silvice;

e) cositul și recoltarea neautorizată a ierbii şi/sau pășunatul ilicit pe terenurile din fondul forestier, pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;

f) distrugerea şi/sau deteriorarea fânețelor şi a pășunilor pe terenurile din fondul forestier, pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;

g) decopertarea şi/sau distrugerea neautorizată a litierei, păturii vii şi a stratului de sol fertil în fondul forestier, pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;

h) încălcarea și/sau neglijarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor de către beneficiarii silvici;

i) folosirea neautorizată a terenurilor din fondul forestier, a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră pentru defrişare și/sau executare a lucrărilor de construcţie, pentru dobândirea de resurse naturale, în alte scopuri;

j) recoltarea neautorizată și/sau în afara termenului autorizat, distrugerea (nimicirea) a obiectelor regnului vegetal și/sau animal, inclusiv a celor incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova şi în anexele la tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;

k) distrugerea şi/sau deteriorarea mușuroaielor de furnici pe terenurile din fondul forestier, pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;

l) poluarea fondului forestier, a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră cu deșeuri, inclusiv periculoase, cu substanțe chimice sau substanțe nocive de altă natură;

m) distrugerea şi/sau deteriorarea semnelor de restricţie, a indicatoarelor de amenajament silvic, a bornelor silvice şi stâlpilor de hotar, a obiectelor de agitaţie şi informaţie vizuală, a îngrădirilor de interdicţie şi a construcţiilor de agrement;

n) distrugerea şi/sau deteriorarea sistemelor de drenaj, a drumurilor şi instalaţiilor inginereşti de pe terenurile din fondul forestier, de pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră;

o) amplasarea neautorizată a stupilor şi/sau a prisăcilor pe terenurile din fondul forestier, pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, inclusiv nerespectarea prescripţiilor din biletul silvic în cazul amplasării acestora;

p) circulaţia şi/sau parcarea autovehiculelor, a altor mijloace de transport în locurile interzise de pe terenurile fondului forestier, de pe alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră amplasate în afara drumurilor publice;

q) nimicirea şi/sau vătămarea pădurilor ca rezultat al incendierii sau folosirii neglijente a focului;

r) încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor şi/sau a regulilor sanitare în pădure;

s) încălcarea termenelor de restituire a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră și/sau neonorarea obligaţiunilor de aducere a terenurilor în stare utilă de folosire;

t) încălcarea normelor privind evidența și/sau trasabilitatea masei lemnoase, proveniența, circulația și comercializarea masei lemnoase, privind regimul spațiilor de depozitare a masei lemnoase și al instalațiilor de prelucrare, precum și a celor privind proveniența și circulația produselor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului;

u) transportul și/sau primirea, depozitarea, prelucrarea, comercializarea produselor lemnoase fără acte de proveniență legală;

v) încălcarea de către beneficiarii silvici a Regulilor de eliberare a lemnului pe picior în fondul forestier;

w) încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite din fondul forestier, precum şi a parchetelor exploatate de pe terenurile cu vegetație forestieră din afara acestuia;

x) încălcarea cerințelor față de proiectarea, amplasarea, construirea, recepția și exploatarea obiectelor care pot afecta pădurile.

(2) Modul și tarifele de calcul al cuantumurilor despăgubirilor prejudiciului cauzat pentru încălcări ale legislației silvice stabilite la alin. (1) se aprobă de Guvern.

(3) Sumele despăgubirilor prejudiciului cauzat prin încălcarea legislaţiei silvice se achită:

a) la bugetul de stat – pentru terenurile din fondul forestier şi alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului;

b) la bugetul local – pentru terenurile din fondul forestier şi alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a unităților administrativ-teritoriale;

c) deținătorului – pentru terenurile din fondul forestier şi alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate privată.

Producţia lemnoasă, alte produse ale pădurii dobândite ilicit urmează a fi restituite întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei respective care administrează gospodăria silvică sau proprietarului. Dacă restituirea producţiei silvice dobândite ilicit este imposibilă, se încasează contravaloarea ei, în ordinea stabilită.

(1) Pierderile producției silvice, cauzate de retragerea terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului pentru folosirea lor în alte scopuri decât cele silvice, de limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră proprietate a statului și de înrăutățirea stării calitative a pădurilor, ca rezultat al activităţii persoanelor fizice și juridice, urmează a fi compensate. Compensarea acestor pierderi se efectuează concomitent cu repararea prejudiciilor.

(2) Pierderile se recuperează de către persoanele fizice și juridice cărora li se repartizează terenuri din fondul forestier și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră, precum şi de către persoanele fizice și juridice care, în jurul obiectelor lor, au stabilite zone de protecţie, sanitare şi de pază, fapt care conduce la retragerea terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră din ciclul de producţie silvică.

(3) În cazul încălcării termenelor de restituire a terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, date în folosinţă temporară persoanelor fizice și juridice, acestea le compensează proprietarilor şi administratorilor de terenuri din fondul forestier și de alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră pierderile producţiei silvice şi venitul ratat pe perioada folosirii terenurilor din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, cu depăşirea termenelor stabilite.

(4) Pierderile producţiei silvice se recuperează integral, conform normativelor aprobate de Guvern.

(1) Litigiile intervenite între gestionarii de terenuri din fondul forestier, de alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră și autorităţile publice se soluționează în condițiile Codului administrativ.

(2) Litigiile patrimoniale privind raporturile silvice se soluţionează pe cale judiciară.

(1) Prezentul cod intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) La data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al Republicii Moldova se abrogă articolele 5, 7 și 8 din Legea nr. 1041/2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 141–143, art. 1015).

(3) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:

a) Codul silvic nr. 887/1996 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 4–5, art. 36);

b) Legea nr.1041/2000 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 141–143, art. 1015).

Guvernul, în termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod, va modifica actele sale normative în conformitate cu prezentul cod şi va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a acestuia.