Codul subsolului

(1) Codul subsolului are drept scop instituirea cadrului normativ menit să asigure folosirea rațională și complexă a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie primă minerală și a altor necesități ale economiei naționale, să asigure securitatea lucrărilor la folosirea subsolului, precum și apărarea drepturilor persoanelor fizice și ale persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, de asemenea să asigure prevenirea sau reducerea oricăror efecte negative asupra mediului, în special asupra apei, aerului, solului, faunei, florei și peisajului, precum și a oricăror riscuri pentru sănătatea umană, rezultate din gestionarea deșeurilor din industriile extractive.

(2) Obiectul prezentului cod sunt procedurile și reglementările aplicate în procesul de folosire și protecție a subsolului, având în vedere importanța resurselor minerale în asigurarea securității economice a statului și în dezvoltarea durabilă a societății.

(1) Codul subsolului reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor juridice în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(2) Prezentul cod se aplică în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova și ale tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Dacă prevederile tratatului internațional la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decât cele prevăzute în legislația Republicii Moldova cu privire la folosirea și protecția subsolului, se aplică prevederile tratatului internațional.

(3) Raporturile juridice legate de folosirea și protecția terenurilor, a apelor, a pădurilor care apar în procesul folosirii subsolului se reglementează prin actele normative corespunzătoare.

(4) Raporturile juridice civile legate de folosirea subsolului se reglementează de normele legislației civile, dacă acestea nu sunt reglementate de normele prezentului cod.

(1) Subiecți ai raporturilor juridice în domeniul folosirii și protecției subsolului sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, precum și persoanele juridice și fizice din Republica Moldova și din străinătate.

(2) În numele statului și al unităților administrativ-teritoriale, la raporturile juridice în domeniul folosirii și protecției subsolului participă autoritățile administrației publice centrale și locale conform competențelor stabilite de prezentul cod.

(3) Persoanele juridice și fizice străine beneficiază de aceleași drepturi și poartă aceleași obligații în procesul de folosire și protecție a subsolului ca și persoanele juridice și fizice din Republica Moldova, conform legislației.

(4) Persoanele juridice și fizice dobândesc statut de titular al autorizației de folosință a subsolului după ce li se eliberează autorizația de folosință a subsolului.

În sensul prezentului cod, noțiunile utilizate se definesc după cum urmează:

autoritate competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului – Agenția de Mediu, care este autoritatea administrativă centrală din subordinea Ministerului Mediului, specializată în cercetarea, evidența și reglementarea folosirii raționale a resurselor minerale, având drept scop implementarea politicii statului în domeniul folosirii și protecției subsolului;

[Art.4 noțiunea modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

autorizație de folosință a subsolului – act permisiv care oferă titularului acestuia dreptul de a folosi subsolul conform modalităților stabilite de prezentul cod. Autorizația de folosință a subsolului poate fi acordată pentru fiecare activitate în parte sau pentru mai multe activități odată prevăzute la art. 8;

bază de materie primă minerală – totalitatea rezervelor de substanțe minerale utile și a componentelor însoțitoare cercetate, evaluate în prealabil, care pot fi folosite în diverse domenii ale economiei naționale;

cercetare geologică a subsolului – complex de lucrări efectuate în scopul determinării structurii scoarței terestre și a proceselor ce decurg în ea, al prospectării și explorării substanțelor minerale utile, lucrări de cercetare în scopul construirii sau exploatării construcțiilor subterane care nu sunt legate de extragerea substanțelor minerale utile, precum și în scopul organizării în subsol a obiectivelor geologice protejate;

cianuri disociabile în mediu slab acid – cianuri și compuși cianurici care se disociază în mediu slab acid la un pH definit;

deșeuri extractive – deșeuri rezultate din activitatea de cercetare geologică a subsolului, exploatare, tratare și stocare a resurselor minerale, precum și din exploatarea carierelor, fiind exceptate următoarele:

a) deșeurile care sunt generate de prospectarea, extracția, tratarea resurselor minerale și exploatarea carierelor, care însă nu rezultă în mod direct din aceste operațiuni;

b) deșeurile rezultate din activități marine de prospecțiune, extracție și tratare a resurselor minerale;

c) injectarea substanțelor cu conținut de apă care rezultă în urma operațiilor de explorare și extracție a hidrocarburilor sau în urma activităților miniere, precum și injectarea apelor, din motive tehnice, în formațiunile geologice din care au fost extrase hidrocarburile sau alte substanțe ori în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent inadecvate pentru alte întrebuințări. Aceste injectări nu conțin decât substanțe care rezultă din operațiile menționate anterior;

d) reinjectarea apelor subterane pompate din mine și cariere sau care provin din activități de construcții ori de întreținere a lucrărilor de inginerie civilă;

deșeuri inerte – deșeuri care nu suferă nicio modificare fizică, chimică sau biologică importantă. Deșeurile inerte nu se descompun, nu ard și nu produc nicio altă reacție fizică sau chimică, nu sunt biodegradabile și nu deteriorează alte materiale cu care intră în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului sau să dăuneze sănătății omului. Producția totală de levigat și conținutul de poluanți al deșeurilor, precum și ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative și, în special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafață și/sau a apelor subterane;

deținător de deșeuri extractive – producător de deșeuri extractive ori persoană fizică sau juridică care este în posesia acestor deșeuri;

dig – structură construită proiectată să rețină sau să limiteze apa și/sau deșeurile într-un iaz de decantare;

excavație minieră – spațiu la suprafață, creat în urma lucrărilor miniere, care reprezintă o concavitate în subsol;

exploatare – ansamblu de lucrări executate în subteran și/sau la suprafață pentru extragerea substanțelor minerale utile;

extindere a bazei de materie primă minerală – complex de lucrări de cercetări geologice efectuate în scopul descoperirii de zăcăminte noi sau de rezerve noi (sporirea rezervelor) de substanțe minerale utile pentru compensarea micșorării acestora în urma extragerii sau a altor factori;

Fondul de stat de informații privind subsolul – totalitatea informațiilor geologice privind subsolul, reglementate la art. 30 alin. (1), și a resurselor informaționale geologice de stat;

garanție financiară pentru refacerea mediului – obligația și răspunderea titularilor autorizațiilor de folosință a subsolului privind asigurarea mijloacelor financiare necesare pentru refacerea mediului;

[Art.4 noțiunea în redacția LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

gol minier – spațiu rezultat în urma extracției substanțelor minerale utile în subsol, care prezintă stabilitate structurală cu sau fără lucrări inginerești și care poate fi utilizat în alte scopuri după încetarea activității miniere;

haldă – amplasament amenajat pentru depozitarea deșeurilor solide la suprafață;

iaz de decantare – sit natural sau un amplasament amenajat pentru depozitarea deșeurilor fin granulate, în mod normal steril de procesare, împreună cu cantități variabile de apă liberă, rezultate din tratarea resurselor minerale, precum și din recircularea și limpezirea apei de proces;

industrii extractive – ansamblu de unități și întreprinderi angajate în extracțiile de suprafață sau subterane ale resurselor minerale în scopuri comerciale, inclusiv prin forare sau tratare a materialului extras;

instalație de gestionare a deșeurilor extractive – orice suprafață desemnată pentru acumularea sau depozitarea deșeurilor extractive solide sau lichide, în soluție sau în suspensie, pentru următoarele perioade:

a) nicio perioadă – pentru instalațiile de gestionare a deșeurilor din categoria A și instalațiile pentru deșeurile caracterizate ca periculoase în planul de gestionare a deșeurilor extractive;

b) o perioadă mai mare de 6 luni – pentru instalațiile de gestionare a deșeurilor periculoase generate în mod neprevăzut;

c) o perioadă mai mare de un an – pentru instalațiile de gestionare a deșeurilor neinerte nepericuloase;

d) o perioadă mai mare de 3 ani – pentru instalațiile pentru soluri nepoluate, deșeuri de prospecțiune nepericuloase, deșeuri rezultate din extracția, tratarea și stocarea turbei și deșeuri inerte.

Astfel de instalații includ orice dig sau altă structură care conține, reține, limitează sau servește în orice alt mod o astfel de instalație și care include de asemenea, dar nu se limitează la, halde și iazuri de decantare, dar care exclude golurile de excavare în care sunt reamplasate deșeurile, după extracția substanțelor minerale utile, în scopuri de reabilitare și construcție;

levigat – orice lichid care percolează prin deșeul depozitat și care rezultă din acesta sau este conținut în cadrul unei instalații de gestionare a deșeurilor, inclusiv scurgerile poluate, și care poate dăuna mediului în cazul în care nu este tratat corespunzător;

materie primă minerală – substanțe minerale utile extrase, care au fost supuse prelucrării primare;

modificare substanțială – modificare adusă structurii sau exploatării unei instalații de gestionare a deșeurilor extractive, care, în opinia autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului, poate avea efecte negative importante asupra sănătății umane sau mediului;

monitoringul stării subsolului – sistem de observații regulate asupra stării subsolului în scopul depistării la timp a schimbărilor stării lui, evaluarea acestor schimbări, prevenirea și înlăturarea consecințelor proceselor și ale fenomenelor negative;

operator – orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru gestionarea deșeurilor extractive în conformitate cu legislația în domeniu, inclusiv în ceea ce privește stocarea temporară a deșeurilor extractive, precum și în etapele de exploatare a instalației și după închiderea acesteia;

perimetru de cercetare – arie corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de cercetare pentru identificarea și evaluarea resurselor minerale;

perimetru de exploatare – arie corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de exploatare a resurselor minerale, precum și suprafețele necesare pentru desfășurarea activităților de prelucrare, preparare a resurselor minerale și de stocare a produselor reziduale miniere;

prelucrare a substanțelor minerale utile – proces mecanic, fizic, biologic, termic, chimic sau combinații de procese aplicate substanțelor minerale utile, inclusiv sortare, spălare, concasare, precum și reprocesare a deșeurilor înlăturate anterior, dar cu excepția topirii, a procedeelor de prelucrare termică (alta decât calcinarea) și a procedeelor metalurgice;

priză de apă subterană – locul de extragere sau captare a apei din surse subterane cu totalitatea construcțiilor și instalațiilor. Priza de apă poate conține una sau mai multe instalații de captare a apei;

program de stat – program elaborat în scopul aplicării strategiilor și a politicilor în domeniul folosirii raționale și protecției subsolului, care se realizează cu fonduri alocate de la bugetul de stat;

prospecțiune – căutarea zăcămintelor minerale cu valoare economică, inclusiv prelevarea de probe, prelevarea globală, execuția de foraje și șanțuri, dar cu excluderea oricăror lucrări necesare pentru exploatarea acestor zăcăminte și a tuturor activităților asociate direct cu o operațiune de extracție existentă;

reabilitare – refacere a terenului afectat de o instalație de gestionare a deșeurilor extractive astfel încât starea acestuia să fie readusă la un nivel satisfăcător, în special în ceea ce privește calitatea solului, viața sălbatică, habitatele naturale, sistemele hidrologice, peisajul și posibilitățile de utilizare corespunzătoare;

recultivare – refacere a mediului geologic și a ecosistemelor terestre afectate de activitatea minieră, cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de remediere și/sau reconstrucție ecologică, complementare și compensatorii, și prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de destinație și modului de folosință a terenului;

Registrul geologic de stat – resursă informațională unică ce conține date cu privire la cercetarea, folosirea și protecția subsolului pe teritoriul Republicii Moldova, creată în urma documentării în cadrul unui sistem informațional dedicat;

sector de subsol – parte de subsol geometrizată, care are hotare în spațiu, ale căror coordonate sunt fixate sub formă de tabel și/sau în formă grafică;

sol nepoluat – solul care este îndepărtat din stratul superior al solului în cursul activităților extractive și care nu este considerat poluat;

steril de procesare – deșeuri solide sau șlamuri care rămân după tratarea mineralelor prin procedee de separare (de exemplu, măcinare, zdrobire, sortare după mărime, flotație și alte tehnici fizico-chimice) pentru extragerea mineralelor valoroase dintr-o rocă mai puțin valoroasă;

studiu de fezabilitate privind valorificarea substanțelor minerale utile – analiză complexă și detaliată a posibilităților de exploatare și utilizare economică a resurselor minerale. Acest studiu are ca obiectiv evaluarea fezabilității tehnice, economice, sociale și de mediu a unui proiect minier sau a unei activități de extracție și prelucrare a resurselor minerale;

subsol – parte a scoarței terestre aflată sub stratul de sol fertil, iar în lipsa acestuia, sub suprafața terestră și fundul bazinelor de apă și al apelor curgătoare, care ajunge până la adâncimi accesibile pentru cercetare geologică și valorificare;

substanțe minerale utile – acumulări, în subsol, de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și a consumului imediat sau după prelucrare. La substanțe minerale utile se referă și rămășițele biologice împietrite (fosile) aflate în subsol;

titular al autorizației de folosință a subsolului – orice persoană juridică sau fizică, din Republica Moldova sau străină, care poate desfășura una sau mai multe activități prevăzute la art. 8;

tratare a resurselor minerale – proces mecanic, fizic, biologic, termic sau chimic ori combinații de procese aplicate resurselor minerale, inclusiv celor provenind din exploatarea carierelor, destinate extracției mineralelor, inclusiv modificarea dimensiunii, trierea, separarea și leșierea, precum și reprocesarea deșeurilor înlăturate anterior, dar cu excepția topirii, a procedeelor de prelucrare termică (alta decât calcinarea) și a procedeelor metalurgice;

zăcământ de substanțe minerale utile – acumulare naturală de substanțe minerale utile, care, din punct de vedere cantitativ și calitativ, poate fi obiect de valorificare industrială în condițiile stării actuale a tehnicii și economiei, fapt confirmat prin înregistrarea corespunzătoare în Registrul geologic de stat.

Legislația cu privire la subsol se bazează pe următoarele principii:

a) asigurarea folosirii raționale, complexe și inofensive a subsolului;

b) asigurarea protecției subsolului și a mediului;

c) asigurarea îmbinării intereselor naționale și locale;

d) asigurarea extinderii bazei de materie primă minerală;

e) asigurarea egalității în drepturi și a intereselor legitime ale tuturor persoanelor juridice și fizice la folosirea subsolului;

f) respectarea tratamentului egal, a transparenței și a nediscriminării în procesul de atribuire și exploatare a subsolului;

g) previzibilitatea și stabilitatea reglementărilor în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(1) Bogățiile de orice natură ale subsolului Republicii Moldova, inclusiv substanțele minerale utile pe care le conține, spațiile subterane ale subsolului, precum și apele de suprafață și cele subterane fac obiectul exclusiv al proprietății publice, sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.

(2) Sectoarele de subsol nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în folosință. Toate actele juridice privind înstrăinarea sau dobândirea sectoarelor de subsol în folosul persoanelor fizice sau juridice cu capital privat, inclusiv prin privatizare, precum și actele juridice privind darea acestora în comodat persoanelor menționate sunt lovite de nulitate absolută.

(3) Substanțele minerale utile extrase aparțin titularului autorizației de folosință a subsolului cu drept de proprietate, în cazul în care decizia de eliberare a autorizației de folosință a subsolului nu prevede altfel.

(1) În caz de calamitate naturală, catastrofă tehnogenă sau în alte cazuri prevăzute de legislația cu privire la situațiile excepționale, Guvernul are dreptul să rechiziționeze o parte sau toată materia primă minerală, necesară pentru nevoile statului, pe parcursul întregii perioade a situației excepționale.

(2) Rechiziționarea materiei prime minerale de la titularii autorizațiilor de folosință a subsolului se face indiferent de tipul de proprietate și de apartenență statală, în conformitate cu Legea nr. 1384/2002 cu privire la rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, cu compensarea ulterioară proprietarilor a cheltuielilor suportate la exploatarea materiei prime minerale rechiziționate.

În conformitate cu prezentul cod, subsolul se atribuie în folosință pentru desfășurarea următoarelor activități:

a) cercetarea geologică a subsolului;

b) exploatarea substanțelor minerale utile;

c) folosirea golurilor miniere;

d) depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor în subsol;

e) organizarea obiectivelor geologice protejate de stat;

f) colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale geologice de colecție;

g) exploatarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive.

(1) Dreptul de folosință asupra subsolului în vederea desfășurării activităților prevăzute la art. 8 se realizează în baza autorizației de folosință a subsolului, eliberată în condițiile prezentului cod.

(2) Autorizația de folosință a subsolului este un act permisiv în sensul Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

(3) Autorizația de folosință a subsolului se eliberează gratuit.

(1) Autorizațiile de folosință a subsolului se eliberează pe termen limitat și nelimitat.

(2) Pe termen limitat, autorizația de folosință a subsolului se eliberează pentru:

a) cercetarea geologică a subsolului, colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale geologice de colecție și pentru exploatarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive – pe un termen de 5 ani;

b) extragerea substanțelor minerale utile și folosirea golurilor miniere – pe termenul de exploatare a zăcământului sau a sectorului de exploatare, care este stabilit de proiectul tehnologic pentru exploatarea și recultivarea acestuia, dar nu mai mult de 20 de ani. În caz de necesitate, termenul limitat prevăzut în autorizația de folosință a subsolului se prelungește de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, la solicitarea titularului autorizației de folosință a subsolului, dacă se respectă condițiile de folosire a subsolului, pe perioade consecutive care să nu depășească 5 ani. Termenul de valabilitate a autorizației de folosință a subsolului se prelungește în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

(3) Pe termen nelimitat, autorizația de folosință a subsolului se eliberează pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor în subsol și pentru organizarea obiectivelor geologice protejate de stat.

În procesul administrării de stat în domeniul folosirii și protecției subsolului participă:

a) Guvernul;

b) Ministerul Mediului;

c) autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului;

[Art.11 lit.d) abrogată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

e) Inspectoratul pentru Protecția Mediului;

f) autoritățile administrației publice locale.

De competența Guvernului sunt:

a) asigurarea realizării politicii statului în domeniul folosirii și protecției subsolului;

b) aprobarea creării Registrului geologic de stat și, după caz, a altor sisteme și resurse informaționale geologice de stat, în conformitate cu cadrul normativ din domeniul informatizării și al resurselor informaționale de stat;

c) stabilirea modului de constituire a Fondului de stat de informații privind subsolul, precum și a modului de acces și de oferire a informațiilor din fond;

d) aprobarea tarifelor și a normelor de timp pentru lucrările de cercetare geologică a subsolului finanțate din bugetul de stat;

e) aprobarea programelor de stat de cercetare geologică a subsolului în scopul extinderii bazei de materie primă minerală pentru satisfacerea necesarului economiei naționale în resurse industriale de substanțe minerale utile și luarea măsurilor pentru realizarea acestor programe;

f) aprobarea, la propunerea Ministerului Mediului, a listei substanțelor minerale utile de importanță națională;

g) adoptarea hotărârilor și a clauzelor contractuale cu privire la transmiterea dreptului de folosință asupra zăcămintelor de substanțe minerale utile de importanță națională pentru cercetare geologică și exploatare și/sau limitarea, suspendarea sau încetarea acestui drept;

h) aprobarea cotelor la exportul de materie primă minerală și a limitelor de extragere a unor tipuri de substanțe minerale utile;

i) aplicarea restricțiilor la folosirea subsolului pe sectoare aparte pentru asigurarea securității naționale și a protecției mediului;

j) aprobarea standardelor, normelor și a regulilor corespunzătoare privind modul de folosire și protecție a subsolului;

k) stabilirea modului de efectuare a expertizei de stat a informației geologice privind subsolul și de aprobare a rezervelor de substanțe minerale utile;

l) aprobarea modului de prezentare a rapoartelor privind mișcarea rezervelor de substanțe minerale utile de către titularii autorizațiilor de folosință a subsolului;

m) adoptarea hotărârilor cu privire la construirea pe suprafețele cu zăcăminte de substanțe minerale utile, precum și cu privire la amplasarea în locurile aflării acestora a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile;

n) reglementarea comerțului cu substanțe minerale utile solide;

o) stabilirea modului de gestionare a deșeurilor din industria extractivă;

p) adoptarea hotărârilor cu privire la depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor în subsol;

q) adoptarea hotărârilor cu privire la organizarea obiectivelor geologice protejate de stat;

r) aprobarea mecanismului de constituire, actualizare și restituire a garanției financiare pentru refacerea mediului, precum și a procedurii de control și monitorizare a acestora;

s) aprobarea Regulamentului cu privire la garanția financiară pentru refacerea mediului la exploatarea resurselor minerale;

t) stabilirea modului de atribuire a sectoarelor de subsol pentru extragerea substanțelor minerale utile prin concurs public, în conformitate cu art. 38 și 39;

u) aprobarea Regulamentului cu privire la schimbarea destinației terenurilor pentru exploatarea minieră.

De competența Ministerului Mediului sunt:

a) elaborarea și promovarea politicii statului în domeniul folosirii și protecției subsolului;

b) elaborarea, în comun cu autoritățile centrale de specialitate și alte instituții interesate, a programelor de stat de cercetare geologică a subsolului în scopul extinderii bazei de materie primă minerală a țării și al monitoringului stării subsolului, precum și asigurarea realizării acestora;

c) stabilirea modului de înregistrare de stat și de evidență de stat a lucrărilor de cercetare geologică a subsolului;

d) determinarea modului de ținere a Cadastrului de stat al zăcămintelor și manifestărilor de substanțe minerale utile, a Cadastrului de stat al sectoarelor de subsol în scopuri nelegate de extragerea substanțelor minerale utile și a Registrului geologic de stat;

e) elaborarea actelor normative în domeniul cercetării geologice a subsolului, folosirii și protecției acestuia;

f) elaborarea și aprobarea normelor și a regulilor în domeniul cercetării geologice a subsolului, folosirii și protecției acestuia;

g) elaborarea mecanismului de constituire, actualizare și restituire a garanției financiare pentru refacerea mediului, precum și a procedurii de control și monitorizare a acestora;

h) elaborarea Regulamentului cu privire la garanția financiară pentru refacerea mediului la exploatarea resurselor minerale;

i) determinarea zonelor pentru exercitarea activităților de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor;

j) elaborarea Regulamentului cu privire la schimbarea destinației terenurilor pentru exploatarea minieră.

De competența autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului sunt:

a) implementarea politicii statului în domeniul folosirii și protecției subsolului;

b) asistarea Ministerului Mediului, în comun cu autoritățile centrale de specialitate și alte instituții interesate, la elaborarea programelor de stat de cercetare geologică a subsolului în scopul extinderii bazei de materie primă minerală și al monitoringului stării subsolului, precum și asigurarea realizării acestora;

c) exercitarea funcției de beneficiar al lucrărilor de cercetare geologică a subsolului finanțate din bugetul de stat și executarea lucrărilor de monitoring al apelor subterane;

d) înregistrarea de stat și evidența de stat a lucrărilor de cercetare geologică a subsolului;

e) efectuarea expertizei geologice de stat;

f) ținerea Fondului de stat de informații privind subsolul;

g) ținerea Cadastrului de stat al zăcămintelor și manifestărilor de substanțe minerale utile, a Cadastrului de stat al sectoarelor de subsol în scopuri nelegate de extragerea substanțelor minerale utile și a Registrului geologic de stat;

h) organizarea și desfășurarea concursurilor pentru dreptul de folosință asupra sectoarelor de subsol;

i) participarea la elaborarea proiectelor de acte normative, de standarde, norme și reguli privind cercetarea geologică, folosirea și protecția subsolului;

j) elaborarea și aprobarea, în limitele competenței, a normelor și a regulilor de cercetare geologică a subsolului;

k) monitorizarea lucrărilor de cercetare geologică;

l) elaborarea de propuneri pentru lista substanțelor minerale utile de importanță națională;

m) eliberarea avizului cu privire la lipsa sau existența de substanțe minerale utile pe teritoriul preconizat pentru construcții;

n) acordarea, suspendarea, retragerea autorizației de folosință a subsolului ce acordă dreptul de a desfășura activități legate de folosirea subsolului;

o) adoptarea deciziilor privind scoaterea la concurs a sectoarelor de subsol și/sau a zăcămintelor de substanțe minerale utile solicitate pentru cercetare geologică și/sau valorificare industrială, cu excepția celor de importanță națională;

p) adoptarea deciziilor de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru desfășurarea activităților prevăzute la art. 8 și eliberarea autorizației, dacă este cazul;

q) realizarea și actualizarea periodică a unui inventar al instalațiilor de gestionare a deșeurilor extractive, inclusiv al celor care au fost închise și al celor abandonate, localizate pe teritoriul țării, care cauzează impact negativ grav asupra mediului ori au potențialul de a deveni pe termen scurt sau mediu o amenințare gravă pentru sănătatea umană și mediu;

r) elaborarea și aprobarea conținutului-cadru al proiectelor tehnice de folosință a subsolului;

s) elaborarea și aprobarea unui regulament privind conținutul-cadru, procedura de elaborare și coordonare a planurilor anuale de dezvoltare a lucrărilor miniere;

[Art.14 lit.s) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

t) coordonarea documentației tehnice (tehnologice) de proiect privind folosirea subsolului la capitolele ce țin de informația geologică, rezervele geologice și industriale de substanțe minerale utile, cu păstrarea acesteia pentru sistematizare;

u) stabilirea consecutivității obținerii actelor anexate la cererea de eliberare a autorizației de folosință a subsolului pentru tipurile de folosire a subsolului stabilite la art. 8;

v) coordonarea planurilor anuale de dezvoltare a lucrărilor miniere;

[Art.14 lit.v) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

w) coordonarea normativelor de pierderi de substanțe minerale utile;

x) asigurarea implementării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului al activităților planificate privind construcția de obiecte noi, extinderea, reconstrucția, modernizarea, reprofilarea, planificarea construcțiilor și/sau al unor genuri de activitate noi privind dobândirea sau utilizarea resurselor naturale, conform prevederilor Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;

[Art.14 lit.x) introdusă prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

y) eliberarea acordului de mediu, suspendarea, retragerea sau prelungirea valabilității acestuia, inclusiv în privința activităților de înhumare (depozitare) a deșeurilor periculoase și a deșeurilor, conform prevederilor Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

[Art.14 lit.y) introdusă prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

[Art.15 abrogat prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

De competența Inspectoratului pentru Protecția Mediului în domeniul folosirii și protecției subsolului sunt:

a) controlul de stat asupra folosirii raționale și protecției subsolului;

b) controlul geologic de stat;

c) supravegherea minieră de stat;

d) constatarea și evaluarea prejudiciilor cauzate mediului în urma nerespectării legislației cu privire la subsol;

e) intentarea acțiunilor civile de recuperare a prejudiciilor cauzate mediului ca urmare a încălcării actelor normative cu privire la subsol;

f) înaintarea cererilor în instanțele de judecată competente, precum și către alte autorități de drept în vederea recuperării prejudiciilor cauzate mediului în urma desfășurării activităților ilicite legate de folosirea subsolului;

g) monitorizarea și controlul folosirii garanției financiare pentru refacerea mediului.

De competența autorităților administrației publice locale sunt:

a) atribuirea în folosință a terenurilor proprietate a unității administrativ‑teritoriale pentru cercetare geologică și exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile;

b) participarea la elaborarea programelor de folosire rațională a subsolului la nivel local;

c) coordonarea lucrărilor de dinamitare în procesul de extragere a substanțelor minerale utile;

d) participarea în procesul de avizare a evaluării impactului asupra mediului.

Sarcinile cercetării geologice a subsolului sunt următoarele: obținerea datelor privind structura geologică a subsolului, privind procesele care au loc în acesta, obținerea informației privind câmpurile geofizice, starea geochimică, geomecanică și geoecologică a subsolului, descoperirea și evaluarea substanțelor minerale utile, cercetarea condițiilor formării și amplasării lor, determinarea condițiilor tehnico- miniere și a altor condiții de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale utile și de folosire a subsolului în scopuri nelegate de extragerea substanțelor minerale utile.

(1) În conformitate cu prezentul cod, tipurile de cercetare geologică a subsolului sunt următoarele:

a) cercetarea geologică a subsolului în scopul identificării, reevaluării și sporirii rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor;

b) cercetarea geologică a subsolului în scopul folosirii golurilor miniere;

c) cercetarea geologică a subsolului în scopul organizării obiectivelor geologice protejate;

d) cercetarea geologică a stării subsolului.

(2) Normele și regulile de executare a tipurilor de cercetare geologică a subsolului menționate la alin. (1), precum și cerințele față de informația geologică obținută se stabilesc de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(3) Cercetarea geologică a subsolului se efectuează în baza autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică, eliberată de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(1) La cercetarea geologică a subsolului se asigură:

a) aplicarea metodelor și a procedeelor raționale și eficiente de cercetare geologică a subsolului, care garantează protecția mediului și conservarea proprietăților naturale ale subsolului;

b) plenitudinea cercetării structurii geologice a subsolului, a condițiilor tehnico-miniere, hidrogeologice și a altor condiții de exploatare a zăcămintelor cercetate, precum și a condițiilor de construire și exploatare a golurilor miniere;

c) veridicitatea determinării cantității și calității rezervelor tuturor substanțelor minerale utile și ale componentelor ce se conțin în acestea, a proprietăților tehnologice ale substanțelor minerale utile și ale rocilor de magazin, precum și a proceselor ce au loc în ele;

d) depozitarea rocilor și a substanțelor minerale utile extrase, excluzând impactul lor negativ asupra mediului și sănătății populației;

e) integritatea documentației geologice și de proiect, a probelor de roci și minereuri, carotei, a duplicatelor probelor de substanțe minerale utile;

f) integritatea excavațiilor miniere de cercetare și a sondelor de foraj ce pot fi utilizate la exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile sau în alte scopuri;

g) lichidarea, în modul stabilit, a excavațiilor miniere și a sondelor de foraj care nu mai pot fi folosite;

h) cercetarea, prognozarea și determinarea unui posibil impact negativ asupra mediului și asupra stării subsolului în cazul sarcinilor tehnogene legate de folosirea subsolului;

i) recultivarea terenurilor degradate în timpul cercetării geologice a subsolului și aducerea acestora într-o stare nepericuloasă din punct de vedere ecologic.

(2) Persoanele fizice și juridice care efectuează lucrări de cercetare geologică a subsolului pot stabili și alte cerințe, dacă acestea nu contravin legislației.

(1) Înregistrarea de stat și evidența de stat a lucrărilor de cercetare geologică a subsolului se efectuează în scopul generalizării și folosirii cu maximă eficiență a rezultatelor cercetării subsolului, precum și al evitării dublării lucrărilor menționate.

(2) Toate tipurile de lucrări de cercetare geologică a subsolului, executate de către persoanele fizice și juridice, indiferent de apartenență și de forma lor juridică de organizare, se supun înregistrării de stat.

(3) Înregistrarea de stat a lucrărilor de cercetare geologică a subsolului fără acordul preliminar, confirmat documentar, al proprietarului terenului pentru efectuarea acestora se interzice.

(4) Efectuarea lucrărilor de cercetare geologică a subsolului fără înregistrarea de stat a acestora se interzice.

(5) Evidența de stat a lucrărilor de cercetare geologică a subsolului reprezintă evidența cercetării geologice, hidrogeologice, geologice-inginerești, geofizice și geoecologice a subsolului țării.

(6) Lucrările de cercetare geologică a subsolului se înregistrează obligatoriu în Fondul de stat de informații privind subsolul din cadrul autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului, în modul stabilit de Ministerul Mediului.

(1) Cercetarea geologică a subsolului în scopul identificării, reevaluării și sporirii rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor include un complex de lucrări efectuate pentru stabilirea cantității rezervelor de substanțe minerale utile, a caracteristicilor calitative ale acestora, inclusiv a proprietăților tehnologice, precum și pentru determinarea amplasării în spațiu a substanțelor minerale utile și a altor date cu exactitatea necesară pentru elaborarea proiectului de exploatare a zăcământului și includerea rezervelor acestuia în Registrul geologic de stat.

(2) În limitele sectorului perimetrului de exploatare, reevaluarea rezervelor de substanțe minerale utile se efectuează fără autorizație de folosință a subsolului, cu obligativitatea înregistrării lucrărilor de cercetare geologică în Fondul de stat de informații privind subsolul.

(1) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul identificării rezervelor de substanțe minerale utile, solicitantul prezintă, fără concurs, prin intermediul ghișeului unic, autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, tipul de substanțe minerale utile care se solicită pentru cercetare, anexând la cerere:

a) nota explicativă, cu argumentarea necesității de efectuare a lucrărilor de cercetare geologică în scopul identificării rezervelor de substanțe minerale utile;

b) planul topografic, cu indicarea suprafeței și a limitelor sectorului de subsol solicitat pentru cercetări geologice, precum și a coordonatelor geografice ale punctelor unghiulare stabilite în sistemul de coordonate MOLDREF 99;

c) dovada dreptului de proprietate asupra terenului sau acordul preliminar, confirmat documentar, al proprietarilor terenurilor care se încadrează în limitele sectorului solicitat pentru efectuarea lucrărilor de cercetare geologică a subsolului.

(2) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, înregistrează lucrările de cercetare geologică în Fondul de stat de informații privind subsolul, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul identificării rezervelor de substanțe minerale utile și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(3) Consecutivitatea obținerii actelor specificate la alin. (1) se stabilește de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(4) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul identificării rezervelor de substanțe minerale utile, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(1) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul sporirii rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, tipul de substanțe minerale utile care se solicită pentru cercetare, anexând la cerere:

a) nota explicativă, cu argumentarea necesității de efectuare a lucrărilor de cercetare geologică în scopul sporirii rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor;

b) planul topografic la scara 1:5000, cu indicarea suprafeței și a limitelor sectorului de subsol solicitat pentru cercetări geologice, a limitelor comune cu zăcământul de substanțe minerale utile în exploatare, precum și a coordonatelor geografice ale punctelor unghiulare stabilite în sistemul de coordonate MOLDREF 99, elaborat de către un specialist certificat în domeniul topogeodeziei și cartografiei, categoria V – topografie minieră;

c) proiectul privind efectuarea lucrărilor de cercetare geologică;

d) dovada dreptului de proprietate asupra terenului sau acordul preliminar, confirmat documentar, al proprietarilor terenurilor care se încadrează în limitele sectorului solicitat pentru efectuarea lucrărilor de cercetare geologică în scopul sporirii rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor.

(2) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, înregistrează lucrările de cercetare geologică în Fondul de stat de informații privind subsolul, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul sporirii rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(3) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul sporirii rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

Cercetarea geologică a subsolului la inițiativa statului se efectuează în baza programelor de stat finanțate din bugetul de stat, fără autorizație de folosință a subsolului pentru cercetare geologică.

(1) Cercetarea geologică a subsolului în scopul folosirii golurilor miniere include un complex de lucrări efectuate pentru stabilirea condițiilor geologice, litologice, hidrogeologice ale subsolului, precum și a condițiilor de asigurare a securității efectuării lucrărilor cu privire la posibilitatea folosirii golurilor miniere.

(2) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul folosirii golurilor miniere, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, anexând la cerere nota explicativă cu argumentarea necesității de efectuare a lucrărilor respective.

(3) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, înregistrează lucrările de cercetare geologică în Fondul de stat de informații privind subsolul, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul folosirii golurilor miniere și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(4) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul folosirii golurilor miniere, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(1) Cercetarea geologică a subsolului în scopul organizării obiectivelor geologice protejate include un complex de lucrări efectuate pentru stabilirea condițiilor geologice și hidrogeologice ale obiectivelor.

(2) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul organizării obiectivelor geologice protejate, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, datele privind dispunerea de mijloace financiare, de utilaj tehnologic și de specialiști, anexând la cerere:

a) nota explicativă, cu argumentarea necesității de efectuare a lucrărilor de cercetare geologică în scopul organizării obiectivelor geologice protejate;

b) copia planului topografic al sectorului solicitat, la scara 1:1000 sau 1:5000, cu situația la zi;

c) acordul preliminar, confirmat documentar, al proprietarilor terenurilor care se încadrează în limitele sectorului pentru efectuarea lucrărilor de cercetare geologică.

(3) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, înregistrează lucrările de cercetare geologică în Fondul de stat de informații privind subsolul, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul organizării obiectivelor geologice protejate și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(4) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru cercetare geologică în scopul organizării obiectivelor geologice protejate, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(1) Cercetarea geologică a stării subsolului include un complex de lucrări efectuate pentru monitoringul apelor subterane, al proceselor geologice periculoase și al stării câmpurilor geofizice.

(2) Lucrările de monitoring al apelor subterane se execută de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului fără autorizație de folosință a subsolului pentru cercetare.

(3) Lucrările de cercetare a proceselor geologice periculoase și a stării câmpurilor geofizice se execută de către persoane fizice și juridice specializate, din contul mijloacelor financiare de stat și/sau al investițiilor private, fără autorizație de folosință a subsolului pentru acest tip de cercetare geologică, cu obligativitatea înregistrării lucrărilor în Fondul de stat de informații privind subsolul din cadrul autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului și a prezentării rezultatelor către aceasta.

(4) Modul de înregistrare a lucrărilor pentru cercetarea geologică a stării subsolului în Fondul de stat de informații privind subsolul se stabilește de către Ministerul Mediului.

(1) Cercetarea geologică a subsolului se efectuează în baza programelor interstatale și statale complexe sau a programelor cu destinație specială, a proiectelor, a programelor autorităților administrației publice locale și a solicitărilor agenților economici.

(2) Cercetarea geologică a subsolului prevăzută de programele interstatale și statale complexe sau programele cu destinație specială, precum și de proiecte se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat.

(3) Cercetarea geologică a subsolului conform programelor autorităților administrației publice locale se efectuează din contul mijloacelor bugetelor locale.

(4) Titularii autorizațiilor de folosință a subsolului efectuează lucrările de cercetare geologică din contul mijloacelor proprii.

(1) Prin informație geologică privind subsolul se înțelege informația (materialele) despre structura geologică și istoria dezvoltării subsolului, fenomenele legate de subsol și procesele ce au loc în acesta, componența și proprietățile rocilor și apelor subterane, existența în subsol a substanțelor minerale utile și legitățile amplasării lor, câmpurile geochimice și geofizice, precum și alte date despre subsol obținute în urma cercetării, folosirii și protecției subsolului și prezentate sub orice formă și pe orice suporturi (rapoarte geologice, hărți, baze de date în format electronic etc.).

(2) Informația geologică privind subsolul se prezintă în mod obligatoriu și cu titlu gratuit Fondului de stat de informații privind subsolul de către persoanele fizice și juridice care au înregistrat lucrările de cercetare geologică, indiferent de dreptul de proprietate asupra acesteia.

(3) Informația geologică privind subsolul obținută din contul mijloacelor bugetului de stat și ale bugetelor locale este proprietate de stat.

(4) Informația geologică privind subsolul obținută de către persoanele fizice și juridice din contul mijloacelor proprii este proprietate a acestora și poate fi folosită de persoane terțe în scopuri comerciale numai cu acordul proprietarului acesteia.

(5) La retragerea autorizației de folosință a subsolului sau la expirarea termenului de confidențialitate, întreaga informație geologică privind sectorul respectiv trece în proprietate de stat.

(6) Modul și condițiile de formare, păstrare și oferire a informației geologice privind subsolul se stabilesc de Guvern.

(7) Pentru folosirea în scopuri comerciale a informației geologice aflate în proprietatea statului se percepe o plată, care se transferă în bugetul de stat.

(8) De la titularii autorizațiilor de folosință a subsolului care au compensat cheltuielile statului pentru cercetarea geologică a subsolului nu se percepe plată pentru folosirea informației geologice referitoare la sectorul de subsol atribuit în folosință.

(9) Modul de calculare și încasare a plății pentru folosirea informației geologice care constituie proprietate de stat se stabilește de Guvern.

(1) Fondul de stat de informații privind subsolul este parte componentă a Fondului arhivistic de stat și se află în gestiunea autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(2) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului efectuează, potrivit competenței sale, colectarea, evidența, sistematizarea, păstrarea și utilizarea materialelor informative cu privire la subsol și la folosirea subsolului, prezentate de către persoanele fizice și juridice, în scopul reglementării cercetării geologice a subsolului, al sintetizării și folosirii cu eficiență a rezultatelor obținute și al evidenței rezervelor de substanțe minerale utile.

(3) Informațiile geologice privind subsolul se furnizează de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului contra plată. Cazurile în care informațiile geologice privind subsolul se prezintă gratuit persoanelor fizice și juridice se stabilesc de Guvern.

(4) Modul de constituire și ținere a Fondului de stat de informații privind subsolul se stabilește de Guvern.

(1) Expertiza geologica de stat include expertiza de stat a informației geologice și expertiza de stat a rezervelor de substanțe minerale utile.

(2) Se supun expertizei de stat a informației geologice rezultatele obținute ca urmare a:

a) cercetării geologice a subsolului în scopul folosirii golurilor miniere;

b) cercetării geologice a subsolului în scopul organizării obiectivelor geologice protejate;

c) cercetării geologice a stării subsolului.

(3) Se supun expertizei de stat a rezervelor de substanțe minerale utile rezultatele obținute ca urmare a cercetării geologice a subsolului în scopul identificării, reevaluării, sporirii sau trecerii la pierderi a rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor.

(4) Avizul expertizei de stat a informației geologice reprezintă rezultatul expertizei de stat a informației geologice. Avizul expertizei de stat a rezervelor de substanțe minerale utile reprezintă rezultatul expertizei de stat a rezervelor de substanțe minerale utile.

(5) Expertiza de stat a informației geologice și expertiza de stat a rezervelor de substanțe minerale utile se efectuează din contul titularului autorizației de folosință a subsolului, în bază de contract încheiat cu autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului. Tariful pentru efectuarea expertizei de stat se stabilește de Guvern.

(6) Expertiza de stat a informației geologice cu privire la subsol se efectuează de către experți geologi selectați de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului în modul stabilit de Guvern.

(7) Expertiza de stat a rezervelor de substanțe minerale utile se efectuează de experți geologi selectați de către Comisia de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile, în modul stabilit de Guvern.

(8) Comisia de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile, instituită pe lângă autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, își exercită atribuțiile conform Regulamentului Comisiei de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile, aprobat de Guvern.

(1) Cadastrul de stat al subsolului se ține pentru evidența rezultatelor lucrărilor legate de folosirea subsolului, având drept scop asigurarea elaborării programelor de cercetare geologică a subsolului și a extinderii bazei de materie primă minerală, a folosirii complexe a zăcămintelor de substanțe minerale utile și a amplasării raționale a întreprinderilor de extragere a acestora. Cadastrul de stat al subsolului este constituit din Cadastrul de stat al zăcămintelor și manifestărilor de substanțe minerale utile și Cadastrul de stat al sectoarelor de subsol în scopuri nelegate de extragerea substanțelor minerale utile.

(2) Cadastrul de stat al zăcămintelor și manifestărilor de substanțe minerale utile include pentru fiecare zăcământ și manifestare de substanțe minerale utile informații ce caracterizează cantitatea și calitatea substanțelor minerale utile de bază și ale celor secundare stratificate, ale componentelor pe care le conțin acestea, condițiile tehnico-miniere, hidrogeologice, ecologice și alte condiții de exploatare a zăcământului, precum și evaluarea economico-geologică a acestuia.

(3) Cadastrul de stat al sectoarelor de subsol în scopuri nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se ține pe sectoare ale subsolului, goluri naturale și tehnogene destinate folosirii în economia națională și include caracteristicile lor naturale, fizice și de relief în spațiu, informații despre valoarea social-economică a acestora, direcțiile posibile de folosire și gradul lor de valorificare.

(4) Cadastrul de stat al subsolului se întocmește și se ține de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului în modul stabilit de Ministerul Mediului.

(1) Registrul geologic de stat se ține în scopul evidenței stării bazei de materie primă minerală și se întocmește pentru fiecare tip de substanță minerală utilă în parte, ținându-se cont de toate componentele conținute în substanța minerală utilă respectivă, care au fost evaluate cantitativ și calitativ.

(2) Registrul geologic de stat conține informații privind cantitatea, calitatea și nivelul de cercetare a rezervelor de fiecare tip de substanțe minerale utile pentru zăcămintele de importanță industrială, privind amplasarea acestora, gradul de valorificare industrială, extragerea, pierderile și asigurarea industriei cu rezerve de substanțe minerale utile cercetate.

(3) Mișcarea rezervelor de substanțe minerale utile în Registrul geologic de stat se efectuează în baza deciziei Comisiei de stat pentru rezervele de substanțe minerale utile, conform competențelor stabilite de Guvern, precum și în baza rapoartelor anuale privind mișcarea rezervelor de substanțe minerale utile, prezentate de către titularii autorizației de folosință a subsolului în modul stabilit de Guvern.

(4) Registrul geologic de stat se ține de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, în modul stabilit de Ministerul Mediului.

Scopul exploatării substanțelor minerale utile constă în asigurarea folosirii raționale și complexe a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie primă minerală, asigurarea protecției subsolului și a securității lucrărilor la folosirea acestuia.

(1) În conformitate cu prezentul cod, substanțele minerale utile se divizează în minereuri metalifere și nemetalifere, combustibile solide, petrol și gaze naturale, gaze inerte, ape subterane.

(2) În conformitate cu prezentul cod, exploatarea substanțelor minerale utile se referă la utilizarea lor conform criteriilor economice și regimului de folosire. În acest sens, substanțele minerale utile se divizează în următoarele tipuri:

a) substanțe minerale utile de importanță națională – petrol, gaze naturale, combustibile solide și alte tipuri de substanțe minerale utile, a căror listă se stabilește de Guvern;

b) substanțe minerale utile larg răspândite – nisip, argilă, piatră de construcție, nisip argilos și argilă nisipoasă;

c) ape subterane.

(3) Exploatarea substanțelor minerale utile se efectuează în baza autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile, eliberată de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

La exploatarea substanțelor minerale utile se asigură:

a) aplicarea tehnologiilor raționale, ecologic inofensive și a metodelor de extragere a substanțelor minerale utile și a componentelor de importanță industrială conținute în acestea, neadmiterea pierderilor supranormative și a reducerii calității substanțelor minerale utile, precum și neadmiterea exploatării selective a substanțelor minerale utile;

b) executarea lucrărilor în condiții nepericuloase pentru oameni, mediu, obiective și construcții;

c) corespunderea totală a tehnologiilor și a parametrilor de exploatare a zăcămintelor, aplicați efectiv cu cei aprobați în proiecte;

d) ținerea documentației geologice, de topografie minieră, tehnice și asigurarea integrității acesteia;

e) evidența permanentă și autentică a stării și a mișcării rezervelor de substanțe minerale utile, a pierderilor și a schimbării calității substanțelor minerale utile, prezentarea rapoartelor cu privire la mișcarea rezervelor, în conformitate cu modul stabilit;

f) păstrarea și evidența substanțelor minerale utile extrase concomitent și temporar nefolosite și a deșeurilor din producție ce conțin componente utile, precum și a spațiului subteran valorificat pentru folosirea ulterioară a acestora;

g) folosirea rațională a rocilor și a stratului de sol fertil decopertate, precum și a deșeurilor din producție;

h) neadmiterea degradării substanțelor minerale utile exploatate și a celor învecinate ca urmare a efectuării lucrărilor miniere, precum și păstrarea rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor conservate.

(1) Exploatarea hidrocarburilor se permite din zăcăminte ale căror rezerve au fost evaluate, aprobate și incluse în Registrul geologic de stat.

(2) Prospectarea, explorarea și extracția hidrocarburilor se permit conform prevederilor alin. (1) și se autorizează în zonele geografice desemnate și făcute publice în prealabil de către Ministerul Mediului, pentru aceste activități. Zonele geografice se delimitează pe baza unei divizări geografice prealabile a teritoriului, în caz contrar, întinderea fiecărei zone este determinată în așa fel încât să nu depășească zona justificată de cea mai bună exercitare posibilă a activităților din punct de vedere tehnic și economic.

(3) Obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea hidrocarburilor se efectuează în bază de concurs public, organizat conform procedurii stabilite de Guvern și în conformitate cu legislația cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.

(4) Clauzele contractuale cu privire la transmiterea dreptului de folosință asupra zăcămintelor de hidrocarburi pentru cercetare geologică și exploatare și/sau limitarea, suspendarea sau încetarea acestui drept sunt parte componentă a hotărârilor aprobate de Guvern în acest sens.

(5) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru prospectarea, explorarea și extracția hidrocarburilor, concursul public prevăzut la alin. (3) se organizează la expirarea a 90 de zile de la data publicării, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului a anunțului public cu privire la:

a) zona sau zonele geografice pentru exercitarea activităților de prospectare, explorare și extracție de hidrocarburi;

b) termenul-limită pentru depunerea cererilor de participare la concursul public;

c) cerințele cu privire la forma juridică de organizare a subiectului autorizației.

(6) Termenul de 90 de zile specificat la alin. (5) nu se aplică în cazul în care se organizează un concurs public pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului în scopul prospectării, explorării și extracției hidrocarburilor pentru o zonă care:

a) este disponibilă permanent;

b) a făcut obiectul unei proceduri anterioare în conformitate cu alin. (5), care nu a condus la acordarea unei autorizații de folosință a subsolului pentru prospectarea, explorarea și extracția hidrocarburilor;

c) a fost abandonată de titularul autorizației de folosință a subsolului și nu este în corespundere cu prevederea de la lit. a).

(7) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea hidrocarburilor, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare, elementele de identificare, datele privind dispunerea de mijloace financiare, de utilaj tehnologic și de specialiști pentru valorificarea industrială ulterioară, anexând la cerere:

a) studiul de fezabilitate privind valorificarea substanțelor minerale utile;

b) proiectul tehnologic de exploatare a zăcământului;

c) planul de refacere a mediului;

d) decizia privind acordul de mediu, acordul de mediu sau, după caz, concluzia privind evaluarea biodiversității;

e) contractul de concesiune.

(8) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, prezintă Guvernului, pentru luarea deciziei, propunerea privind eliberarea autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea zăcământului.

(9) În cazul în care exercitarea dreptului de a desfășura activități de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor de către solicitanți influențați de interesele altor state sau de resortisanții acestora atentează la siguranța națională, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului emite decizia de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru prospectarea, explorarea și extracția hidrocarburilor.

(10) Consecutivitatea obținerii actelor specificate la alin. (7) se stabilește de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(11) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea hidrocarburilor, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(1) Exploatarea substanțelor minerale utile de importanță națională, cu excepția hidrocarburilor, și a substanțelor minerale utile larg răspândite se permite din zăcăminte ale căror rezerve au fost evaluate, aprobate și incluse în Registrul geologic de stat.

(2) Obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile de importanță națională, cu excepția hidrocarburilor, și a substanțelor minerale utile larg răspândite se efectuează în bază de concurs public, organizat conform procedurii stabilite de Guvern, cu excepția cazului în care cercetarea geologică a subsolului a fost efectuată din contul solicitantului.

(3) Pentru substanțele minerale utile incluse în Registrul geologic de stat și scoase la concurs, evaluarea impactului asupra mediului și, după caz, evaluarea biodiversității se efectuează de persoane fizice sau un grup de persoane, în conformitate cu art. 10² alin. (3) din Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, la comanda autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului, prin procedura de achiziții publice.

(4) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile de importanță națională, cu excepția hidrocarburilor, și a substanțelor minerale utile larg răspândite, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, datele privind dispunerea de mijloace financiare, de utilaj tehnologic și de specialiști pentru valorificarea industrială ulterioară, zăcământul și tipul de substanțe minerale utile care se solicită pentru exploatare, anexând la cerere:

a) nota explicativă, cu argumentarea necesității exploatării zăcământului;

b) proiectul tehnologic de exploatare a zăcământului;

c) planul de refacere a mediului;

d) decizia cu privire la acordul de mediu sau, după caz, decizia privind evaluarea prealabilă, precum și acordul de mediu sau, după caz, concluzia privind evaluarea biodiversității, în cazul emiterii acestora în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

[Art.39 al.(4), lit.d) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

(5) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile de importanță națională, cu excepția hidrocarburilor, și a substanțelor minerale utile larg răspândite și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(6) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile de importanță națională, cu excepția hidrocarburilor, și a substanțelor minerale utile larg răspândite, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(7) Extragerea, până la o adâncime de 5 metri, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului argilos pentru construcția, reparația, modernizarea și extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecție contra inundațiilor, pentru prevenirea, stoparea și lichidarea consecințelor proceselor geologice periculoase se efectuează fără atribuirea subsolului în folosință, în baza proiectelor de execuție coordonate cu autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, supuse evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității, cu acordul proprietarului terenului. Cuprinsul proiectului de execuție în baza căruia se efectuează extragerea respectivă se stabilește de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului prin ordin.

(8) Controlul și supravegherea de stat asupra respectării actelor normative în domeniul protecției mediului și utilizării raționale a resurselor naturale în cadrul efectuării lucrărilor conform proiectelor de execuție se realizează de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în conformitate cu prevederile legislației.

(1) Exploatarea apelor subterane se permite din zăcămintele/acviferele subterane ale căror rezerve au fost cercetate, aprobate și incluse în Registrul geologic de stat, cu solicitarea eliberării ulterioare a autorizației de mediu pentru folosința specială a apei în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 272/2011.

(2) Exploatarea apelor subterane pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman se autorizează fără cercetarea, aprobarea rezervelor și includerea în Registrul geologic de stat.

(3) În cazul în care apele subterane se extrag pentru îmbuteliere (în calitate de ape minerale sau potabile) sau în scopuri curative (indiferent de volumul captat), cercetarea, evaluarea și aprobarea rezervelor de apă subterană se fac în conformitate cu prevederile aplicate resurselor minerale și în conformitate cu prevederile legislației în domeniul apelor.

(1) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, datele privind dispunerea de mijloace financiare, de utilaj tehnologic și de specialiști pentru valorificarea industrială, anexând la cerere:

a) dovada de constituire a garanției financiare pentru refacerea mediului;

b) actul juridic ce confirmă acordul deținătorului legal al terenului necesar pentru accesul la suprafețele pe care se preconizează desfășurarea activității miniere sau dovada deținerii în proprietate a terenului de către solicitantul autorizației;

c) decizia cu privire la schimbarea destinației terenurilor;

d) decizia de eliberare a autorizației, emisă de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(2) Termenul de prezentare a documentelor stabilite la alin. (1) este de 90 de zile de la data aducerii la cunoștință a deciziei de eliberare a autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile.

(3) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu documentele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii acesteia, eliberează autorizația de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile în cazul în care actele prezentate corespund condițiilor legislației.

(4) Refuzul de a elibera autorizația de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile poate fi contestat conform prevederilor Codului administrativ.

(5) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile începe lucrările de pregătire minieră a zăcământului pentru exploatare în termenele prevăzute de proiectul tehnologic, care nu trebuie să depășească 12 luni de la data eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea substanțelor minerale utile.

Schimbarea destinației terenurilor pentru exploatarea minieră are loc în conformitate cu Regulamentul cu privire la schimbarea destinației terenurilor pentru exploatarea minieră, aprobat de Guvern.

(1) Eliberarea autorizației de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere se efectuează la cerere, fără concurs.

(2) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, zăcământul care se solicită pentru folosirea golurilor miniere, anexând la cerere:

a) nota explicativă, cu argumentarea necesității folosirii golurilor miniere;

b) proiectul tehnologic de folosire a golurilor miniere și raportul de cercetare geologică privind posibilitatea folosirii golurilor miniere;

c) decizia privind acordul de mediu, acordul de mediu sau, după caz, concluzia privind evaluarea biodiversității;

d) copia planului topografic al sectorului solicitat, la scara 1:500 sau 1:1000, cu situația la zi.

(3) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(4) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(1) Centrul de gestionare a deșeurilor, prevăzut la art. 62 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, obține autorizația de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere sau a excavațiilor miniere pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor în cazurile în care nu există alte posibilități pentru depozitarea acestora, cu argumentarea prin studii de fezabilitate.

(2) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere sau a excavațiilor miniere pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, zăcământul care se solicită pentru folosirea golurilor miniere sau a excavațiilor miniere, anexând la cerere:

a) nota explicativă, cu argumentarea necesității folosirii golurilor miniere sau a excavațiilor miniere;

b) studiul de fezabilitate menționat la alin. (1);

c) proiectul tehnologic de folosire a golurilor miniere sau a excavațiilor miniere și raportul de cercetare geologică privind posibilitatea folosirii golurilor miniere sau a excavațiilor miniere;

d) decizia privind acordul de mediu, acordul de mediu sau, după caz, concluzia privind evaluarea biodiversității;

e) copia planului topografic al sectorului solicitat, la scara 1:500 sau 1:1000, cu situația la zi.

(3) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere sau a excavațiilor miniere pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(4) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru folosirea golurilor miniere sau a excavațiilor miniere pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(1) Proiectul perimetrului de exploatare a zăcământului se elaborează, la comanda solicitantului (după înregistrarea în Registrul geologic de stat) sau a câștigătorului concursului, de către o organizație de proiectări care dispune de angajați proiectanți atestați tehnic profesional pentru proiectarea construcțiilor speciale – mine și cariere, în modul stabilit de legislația în domeniul respectiv.

(2) Proiectul perimetrului de exploatare a zăcământului este constituit din nota informativă și anexele grafice cu următorul cuprins:

a) în nota informativă a proiectului perimetrului de exploatare a zăcământului se prezintă argumentarea tehnico-economică a limitelor perimetrului de exploatare, conform suprafeței și adâncimii, în limitele contururilor aprobate ale calculelor rezervelor și zonelor de influență tehnologică ce determină suprafețele perimetrelor de exploatare, precum și măsurile care asigură extragerea rațională a substanței minerale utile și protecția mediului și a populației de influența nocivă a lucrărilor de extragere minieră;

b) materialele grafice la proiectul perimetrului de exploatare a zăcământului includ copiile planului topografic al suprafeței sectorului, planul de calculare a rezervelor substanței minerale utile, hărțile geologice și secțiunile corespunzătoare. Scara planului topografic se alege în funcție de mărimea sectorului de subsol, dar nu mai mică decât scara de 1:5000.

(3) La întocmirea proiectelor perimetrelor de exploatare în cazul zăcămintelor de petrol și gaze naturale se prezintă hărțile structurale la scara nu mai mică de 1:25000, la fiecare orizont petrolifer sau gazifer, cu trasarea contururilor de calculare a zăcămintelor la categoriile A+B+C1 și C2, precum și secțiunile geologice corespunzătoare cu evidențierea orizonturilor productive.

(4) Pe planul topografic al proiectului perimetrului de exploatare a zăcământului se indică punctele rețelei geodezice de reper, limitele perimetrului de exploatare, cu indicarea punctelor unghiulare, contururile zăcămintelor de substanțe minerale utile, contururile perimetrelor de exploatare vecine existente, gura excavațiilor miniere, sondele de cercetare, limitele de folosire a solului și ale localităților, limitele influenței nocive a excavațiilor miniere. În partea liberă a planului topografic se indică suprafața (în hectare) a perimetrului de exploatare solicitat și coordonatele geografice ale punctelor unghiulare în sistemul MOLDREF 99, precum și data întocmirii planului topografic.

(5) Proiectul perimetrului de exploatare se semnează de către conducătorul organizației de proiectări și proiectantul atestat.

(6) La elaborarea proiectului perimetrului de exploatare pentru un sector de subsol alăturat altui sector de subsol pentru care se deține autorizația de folosință a subsolului pentru exploatare, proiectul perimetrului de exploatare se coordonează cu titularul acestei autorizații în cazul în care exploatarea sectorului de subsol influențează activitatea lui. Coordonarea se efectuează prin aplicarea semnăturii pe planul topografic al proiectului perimetrului de exploatare.

(7) Materialele proiectului de exploatare se numerotează și se șnuruiesc. Pe ultima pagină se indică numărul total de pagini și se aplică semnătura conducătorului organizației de proiectări.

(8) Pentru folosirea golurilor miniere, proiectul perimetrului de exploatare se elaborează, la comanda solicitantului, de către o organizație de proiectări care dispune de angajați proiectanți atestați tehnic profesional pentru proiectarea construcțiilor speciale – mine și cariere, în modul stabilit de legislația în domeniul respectiv.

(9) Pentru folosirea golurilor miniere, proiectul perimetrului de exploatare va fi constituit din nota informativă și anexele grafice cu următorul cuprins:

a) în nota informativă a proiectului perimetrului de exploatare se prezintă argumentarea tehnico-economică a limitelor perimetrului de exploatare, conform suprafeței și adâncimii, precum și măsurile care asigură protecția mediului și a populației de influența nocivă a folosirii golurilor miniere;

b) materialele grafice la proiectul perimetrului de exploatare includ copiile planului topografic al suprafeței sectorului, hărțile geologice și secțiunile corespunzătoare. Scara planului topografic se alege în funcție de mărimea sectorului de subsol, dar nu mai mică decât scara de 1:500.

(10) Pentru folosirea golurilor miniere, pe planul topografic al proiectului perimetrului de exploatare vor fi indicate punctele rețelei geodezice de reper, limitele perimetrului de exploatare a golurilor miniere, cu indicarea punctelor unghiulare, gura excavațiilor miniere, sondele de cercetare. În partea liberă a planului topografic se indică suprafața (în hectare) a perimetrului de exploatare a golurilor miniere solicitat și coordonatele geografice ale punctelor unghiulare în sistemul MOLDREF 99, precum și data întocmirii planului topografic.

(11) Pentru folosirea golurilor miniere, proiectul perimetrului de exploatare se semnează de către conducătorul organizației de proiectări și proiectantul atestat.

(12) Proiectul perimetrului de exploatare este parte componentă a proiectului tehnologic elaborat în corespundere cu cerințele prevăzute în cap. X.

Articol 46. Depozitarea deșeurilor periculoase

și a deșeurilor în subsol

(1) Depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor în goluri miniere și excavații miniere se efectuează conform modului stabilit de Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.

(2) La reintroducerea deșeurilor extractive în golurile de excavare în scopuri de reabilitare sau construcție, indiferent dacă acestea provin din extracția de suprafață sau subterană, operatorul ia măsurile corespunzătoare pentru:

a) asigurarea stabilității deșeurilor extractive, în conformitate cu art. 58 alin. (2);

b) prevenirea poluării solului, a apei de suprafață și a apei subterane, în conformitate cu art. 60 alin. (1), (2) și (4);

c) asigurarea monitorizării deșeurilor extractive și a golurilor de excavare, în conformitate cu art. 59 alin. (4) și (5).

(1) În conformitate cu prezentul cod, obiectivele geologice protejate de stat se referă la monumentele naturii geologice și paleontologice.

(2) Modalitatea de organizare a obiectivelor geologice protejate de stat se stabilește de Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

(1) Colectarea probelor (mostrelor) de minerale, roci și minereuri, a resturilor fosilizate de faună și floră din care se formează colecții mineralogice, paleontologice și alte colecții geologice se efectuează în bază de autorizație.

(2) Eliberarea autorizației de folosință a subsolului pentru colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale geologice de colecție se efectuează fără concurs.

(3) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale geologice de colecție, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care indică elementele de identificare, datele privind dispunerea de mijloace financiare, de utilaj tehnologic și de specialiști, precum și sectorul solicitat, anexând la cerere:

a) nota explicativă, cu argumentarea necesității de colectare a materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale geologice de colecție;

b) copia planului topografic al sectorului solicitat, la scara 1:25000.

(4) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 60 de zile de la data depunerii cererii, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru colectarea materialelor mineralogice, paleontologice, a altor materiale geologice de colecție și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(1) Exploatarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive se efectuează în baza autorizației de folosință a subsolului, eliberată în conformitate cu art. 57.

(2) Operatorul gestionează deșeurile extractive astfel încât sănătatea umană să nu fie pusă în pericol și fără să utilizeze procedee tehnologice sau metode care pot pune în pericol mediul, în special fără să constituie un risc pentru apă, aer, sol, faună și floră sau să dăuneze prin zgomot ori miros, sau să afecteze în mod negativ peisajul sau locurile de interes special.

(3) Abandonarea, aruncarea sau depozitarea necontrolată a deșeurilor extractive se interzice.

(4) Deșeurile inerte și solul nepoluat provenite din prospecțiuni, extracția, tratarea și stocarea resurselor minerale, precum și din exploatarea carierelor, și deșeurile rezultate din extracția, tratarea și stocarea turbei nu fac obiectul art. 57, 58, art. 59 alin. (6), art. 60, art. 61 alin. (1) și (4), art. 81 și 97, cu excepția depozitării într-o instalație de gestionare a deșeurilor din categoria A.

(5) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului asigură luarea de către operator a tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea sau reducerea pe cât este posibil a efectelor nocive asupra mediului și sănătății umane, rezultate din gestionarea deșeurilor extractive. Aceasta include administrarea oricărei instalații de gestionare a deșeurilor extractive, inclusiv după închiderea acesteia, precum și prevenirea accidentelor majore care implică acea instalație și limitarea consecințelor asupra mediului și sănătății umane.

(6) Măsurile prevăzute la alin. (5) se bazează pe cele mai bune tehnici disponibile, fără prescrierea utilizării unei tehnici sau tehnologii specifice, dar ținând seama de caracteristicile tehnice ale instalației de gestionare a deșeurilor extractive, de localizarea geografică și de condițiile locale de mediu.

(1) Pentru a asigura reducerea, tratarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor extractive, operatorii, având în vedere principiul dezvoltării durabile, elaborează planul de gestionare a deșeurilor extractive.

(2) Obiectivele planului de gestionare a deșeurilor extractive sunt:

1) prevenirea sau reducerea producției de deșeuri extractive și a efectelor nocive ale acestora, în special luând în considerare:

a) gestionarea deșeurilor în faza de proiectare și în alegerea metodei utilizate pentru extracția și tratarea mineralelor;

b) schimbările pe care deșeul extractiv le poate înregistra în legătură cu creșterea în suprafață și expunerea la condițiile de suprafață;

c) reintroducerea deșeului extractiv în golul de excavare după extracția mineralului, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic și economic și cu respectarea condițiilor de protecție a mediului, în conformitate cu standardele de mediu naționale și, după caz, cu prevederile prezentului cod;

d) reacoperirea cu sol fertil după închiderea instalației de gestionare a deșeurilor extractive sau, dacă acest lucru nu este fezabil, reutilizarea stratului de sol în altă parte;

e) utilizarea unor substanțe mai puțin periculoase pentru tratarea resurselor minerale;

2) încurajarea valorificării deșeurilor extractive prin reciclarea, reutilizarea sau valorificarea acestora, în măsura în care este posibil din punct de vedere ecologic, în conformitate cu standardele de mediu naționale și, după caz, cu prevederile prezentului cod;

3) asigurarea eliminării în siguranță a deșeului extractiv, pe termen scurt și lung, în special prin luarea în considerare, în faza de proiectare, a gestionării în timpul exploatării și după închiderea instalației de gestionare a deșeurilor extractive și prin alegerea unui proiect care:

a) să solicite condiții minime de monitorizare, control și gestionare a instalației închise;

b) să prevină sau cel puțin să minimizeze efectele negative pe termen lung, cauzate, de exemplu, de migrarea poluanților acvatici sau atmosferici care provin de la instalațiile de gestionare a deșeurilor extractive;

c) să asigure stabilitatea geotehnică pe termen lung a oricăror diguri sau halde care sunt construite deasupra nivelului preexistent al terenului.

(1) Planul de gestionare a deșeurilor extractive conține cel puțin următoarele elemente:

1) după caz, clasificarea propusă pentru instalația de gestionare a deșeurilor extractive în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 53:

a) în cazul în care se solicită o instalație de gestionare a deșeurilor din categoria A, operatorul elaborează un document care demonstrează că o politică de prevenire a accidentelor majore, un sistem de management de securitate pentru aplicarea acesteia și un plan de urgență intern se pun în aplicare în conformitate cu art. 54 alin. (3);

b) în cazul în care operatorul consideră că nu este necesară o instalație de gestionare a deșeurilor din categoria A, acesta furnizează informații suficiente pentru a justifica acest lucru, inclusiv pentru identificarea unor posibile riscuri de accidente;

2) caracterizarea deșeurilor astfel încât să garanteze stabilitatea fizică și chimică pe termen lung a structurii instalației și să prevină accidentele majore. Caracterizarea deșeurilor include, după caz și în funcție de categoria de instalație în cauză, următoarele aspecte:

a) descrierea caracteristicilor fizice și chimice așteptate ale deșeurilor care urmează să fie depozitate pe termen scurt și lung, în special cu trimitere la stabilitatea acestora în condiții meteorologice/atmosferice de suprafață, ținând seama de tipul mineralelor extrase și de natura materialului de decopertare și/sau gangare care vor fi deplasate pe perioada extracțiilor;

b) clasificarea deșeurilor din punctul de vedere al caracteristicilor de periculozitate;

c) descrierea substanțelor chimice care trebuie utilizate în timpul tratării resurselor minerale și stabilitatea acestora;

d) descrierea metodei de depozitare;

e) sistemul de transport al deșeurilor care trebuie să fie utilizat;

3) declarația privind cantitatea totală estimată de deșeuri extractive generată în faza de exploatare;

4) descrierea procesului care generează astfel de deșeuri și a oricărei tratări ulterioare la care acestea se supun;

5) descrierea modului în care depozitarea unor astfel de deșeuri poate afecta sănătatea umană și mediul, precum și măsurile preventive care trebuie luate pentru minimizarea impactului asupra mediului în timpul exploatării și la etapa de postînchidere a instalației, inclusiv aspectele la care se face referire la art. 58 alin. (2) lit. a), b), d) și e);

6) procedurile de monitorizare și control propuse, care să fie conforme cu prevederile art. 46 alin. (2), după caz, și ale art. 58 alin. (2) lit. c);

7) planul propus pentru închidere, inclusiv reabilitare, procedurile postînchidere și de monitorizare, conform art. 59;

8) măsurile pentru prevenirea sau minimizarea gradului de deteriorare a calității apelor în conformitate cu Legea apelor nr. 272/2011, precum și pentru prevenirea sau reducerea la minimum a poluării aerului și solului, conform art. 60;

9) evaluarea stării terenului ce poate fi afectat de instalația de gestionare a deșeurilor extractive.

(2) Planul de gestionare a deșeurilor extractive trebuie să furnizeze informații suficiente pentru a permite autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului să evalueze capacitatea operatorului de a îndeplini obiectivele din acest plan și obligațiile sale conform prezentului cod.

(3) Planul de gestionare a deșeurilor extractive trebuie să specifice în ce mod opțiunile și metodele alese conform prevederilor art. 50 alin. (2) pct. 1) lit. a) îndeplinesc obiectivele planului de gestionare a deșeurilor extractive.

(1) Planul de gestionare a deșeurilor extractive se revizuiește la fiecare 5 ani și/sau se modifică corespunzător în cazul în care sunt modificări substanțiale în exploatarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive sau ale caracteristicilor deșeurilor depozitate. Orice modificări se comunică autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(2) Planurile care se elaborează conform altor prevederi din legislație și care conțin informațiile prevăzute la art. 51 pot fi utilizate dacă acestea înlătură orice suprapunere de informații și repetarea inutilă a activităților operatorului, cu condiția ca toate prevederile art. 50 și 51 să fie respectate.

(3) Procedura pentru aprobarea planului de gestionare a deșeurilor extractive se stabilește prin ordin al ministrului mediului.

(1) O instalație de gestionare a deșeurilor extractive se clasifică în categoria A în cazul în care:

a) un eșec sau o operare incorectă, de exemplu prăbușirea unei halde sau ruperea unui dig, ar putea conduce la producerea unui accident major, pe baza unei evaluări a riscului, ținând seama de factori precum mărimea actuală sau viitoare, amplasamentul și impactul instalației asupra mediului; sau

b) conține, deasupra unor anumite praguri, deșeuri clasificate ca periculoase în conformitate cu Legea nr. 209/2016 privind deșeurile; sau

c) conține, deasupra unor anumite praguri, substanțe sau preparate clasificate ca periculoase în conformitate cu Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice.

(2) Instalația de gestionare a deșeurilor periculoase generate în mod neprevăzut reprezintă categoria de instalații care gestionează orice deșeuri ce prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase specificate în anexa nr. 3 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, generate în mod neprevăzut.

(3) Instalația de gestionare a deșeurilor neinerte nepericuloase reprezintă categoria de instalații care gestionează orice deșeuri neinerte ce prezintă una sau mai multe din proprietățile periculoase specificate în anexa nr. 3 la Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.

(4) O altă categorie de instalații o reprezintă instalațiile pentru soluri nepoluate, deșeuri de prospecțiune nepericuloase, deșeuri rezultate din extracția, tratarea și stocarea turbei și deșeuri inerte.

(1) Prevederile prezentului articol se aplică instalațiilor de gestionare a deșeurilor din categoria A, cu excepția instalațiilor care cad sub incidența Legii nr. 108/2020 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase.

(2) În conformitate cu prevederile legislației în domeniu, în special ținând cont de cerințele minime de securitate și sănătate în muncă în industria extractivă prin lucrări miniere de suprafață sau subterane și în industria extractivă de foraj, operatorul identifică posibilele accidente majore și transmite autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului informații relevante în vederea includerii aspectelor specifice în actele normative de proiectare, construcție, exploatare și întreținere, închidere și postînchidere a instalației de gestionare a deșeurilor extractive pentru a preveni astfel de accidente și pentru a limita consecințele lor nefaste asupra sănătății umane și/sau mediului, inclusiv orice impact transfrontalier.

(3) În sensul alin. (2), fiecare operator, înainte de începerea exploatării instalației, are următoarele obligații:

a) să elaboreze o politică de prevenire a accidentelor majore în ceea ce privește gestionarea deșeurilor extractive;

b) să pună în aplicare un sistem de management de securitate pentru aplicarea politicii prevăzute la lit. a), în conformitate cu art. 56;

c) să pună în aplicare un plan de urgență intern care să specifice măsurile ce trebuie luate în amplasament în cazul unui accident;

d) să furnizeze autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului, precum și autorității administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află amplasamentul informații care vor fi utilizate pentru elaborarea planului de urgență extern în cazul producerii unui accident major.

(4) Ca parte a politicii prevăzute la alin. (3) lit. a), operatorul numește un manager responsabil de securitate pentru aplicarea și supervizarea periodică a politicii de prevenire a accidentelor majore.

(5) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, în coordonare cu autoritatea administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află amplasamentul, cu suportul Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică și al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, elaborează, pentru măsurile care se iau în exteriorul amplasamentului, un plan de urgență extern.

(6) Planul de urgență prevăzut la alin. (3) lit. c) și alin. (5) are următoarele obiective:

a) să restrângă și să controleze accidentele majore și alte incidente, astfel încât să minimizeze efectele acestora și, în special, să limiteze daunele asupra sănătății umane și mediului;

b) să pună în aplicare măsurile necesare pentru protecția sănătății umane și a mediului împotriva efectelor accidentelor majore sau ale altor incidente;

c) să comunice informațiile necesare publicului și serviciilor sau autorităților relevante din zonă;

d) să prevadă reabilitarea, restaurarea și curățarea mediului după un accident major.

(7) Planurile de urgență externe se actualizează și se testează periodic, la intervale de cel mult 3 ani, și, dacă este necesar, se actualizează de către operator și se coordonează cu autoritățile menționate la alin. (5). La actualizare se ține cont de modificările care au loc în cadrul amplasamentelor respective sau al serviciilor de urgență implicate, de noile cunoștințe tehnice, precum și de noile cunoștințe privind intervenția în caz de accidente majore.

(8) În cazul unui accident major, operatorul are obligația să informeze imediat despre producerea acestuia autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, autoritatea administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află amplasamentul, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Națională pentru Sănătate Publică pentru a contribui la minimizarea consecințelor accidentului asupra sănătății umane și pentru a evalua și a minimiza extinderea, constatată sau potențială, a daunelor de mediu.

[Art.54 al.(8) modificat prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

(1) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, în colaborare cu autoritatea administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află amplasamentul, asigură ca publicul interesat să poată participa, în timp util și în mod efectiv, la pregătirea sau revizuirea planului de urgență extern. În acest scop, publicul interesat este informat cu privire la:

a) orice propunere referitoare la planul de urgență extern, informația relevantă fiind pusă la dispoziție;

b) dreptul de a participa în procesul de luare a deciziei;

c) datele de contact ale autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului și ale autorității administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află amplasamentul pentru a le transmite comentarii și întrebări.

(2) Publicul interesat își prezintă comentariile într-o perioadă rezonabilă de timp, iar acestea se iau în considerare la luarea deciziei cu privire la planul de urgență extern.

(3) Informațiile privind măsurile de siguranță și acțiunile solicitate în cazul unui accident se revizuiesc la fiecare 3 ani și se actualizează ori de câte ori este necesar, fiind furnizate gratuit și în cel mai scurt timp publicului interesat. Informațiile care trebuie comunicate publicului interesat se referă cel puțin la următoarele:

a) numele operatorului și adresa instalației de gestionare a deșeurilor extractive;

b) identificarea, prin funcția deținută, a persoanei care furnizează informațiile;

c) confirmarea faptului că instalația de gestionare a deșeurilor extractive face obiectul reglementărilor administrative de punere în aplicare a prezentului cod și, după caz, că informațiile privind elementele menționate la art. 54 alin. (2) au fost transmise autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului;

d) explicația, în termeni clari și simpli, privind activitatea sau activitățile desfășurate la nivelul amplasamentului;

e) denumirea comună sau generică ori clasificarea generală a substanțelor și a preparatelor periculoase care se găsesc în instalație, precum și a deșeurilor care pot conduce la producerea unui accident major, cu indicarea principalelor caracteristici de periculozitate;

f) informațiile generale privind natura riscurilor de accidente majore, inclusiv efectele lor potențiale asupra mediului și populației din împrejurimi;

g) informațiile adecvate privind modul în care populația interesată din împrejurimi trebuie să fie alertată și informată în cazul unui accident major;

h) informarea adecvată cu privire la măsurile pe care populația interesată trebuie să le ia și cu privire la comportamentul pe care trebuie să-l adopte în cazul unui accident major;

i) confirmarea că operatorul are obligația de a lua măsurile adecvate în amplasament, în special de a contacta serviciile de urgență în caz de accidente majore și de a minimiza efectele acestora;

j) menționarea planului de urgență extern elaborat pentru a face față oricărui efect al accidentului în afara amplasamentului. Aceasta trebuie să includă invitația de a urma toate instrucțiunile sau solicitările primite din partea serviciilor de urgență în cazul producerii unui accident;

k) precizări referitoare la modalitățile de obținere a altor informații suplimentare, sub rezerva dispozițiilor referitoare la confidențialitate, prevăzute de legislație.

(1) Politica de prevenire a accidentelor majore și sistemul de management de securitate pus în aplicare de operator trebuie să fie proporționale cu riscurile de accident major pe care le prezintă instalația de gestionare a deșeurilor extractive.

(2) În scopul aplicării politicii de prevenire a accidentelor majore și a sistemului de management de securitate prevăzute la alin. (1) se iau în considerare următoarele elemente:

1) politica de prevenire a accidentelor majore include toate obiectivele și principiile de acțiune generale ale operatorului în ceea ce privește controlul riscurilor de accident major;

2) sistemul de management de securitate trebuie să integreze acea parte a sistemului de management general care include structura organizatorică, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru determinarea și aplicarea politicii de prevenire a accidentelor majore;

3) sistemul de management de securitate abordează următoarele probleme:

a) organizarea și personalul – rolul și responsabilitățile personalului implicat în gestionarea riscurilor de accidente majore la toate nivelurile organizației; identificarea necesităților în materie de formare a acestui personal și de organizare a acestei formări; participarea personalului și, după caz, a subcontractanților;

b) identificarea și evaluarea riscurilor de accidente majore – adoptarea și aplicarea de proceduri pentru identificarea sistematică a riscurilor de accidente majore care se pot produce în caz de funcționare normală sau anormală, precum și evaluarea probabilității și a gravității acestora;

c) controlul exploatării – adoptarea și aplicarea de proceduri și instrucțiuni pentru funcționare în condiții de securitate, inclusiv în ceea ce privește întreținerea instalației, procedeele, echipamentul și opririle temporare;

d) gestionarea modificărilor – adoptarea și aplicarea de proceduri pentru planificarea modificărilor care trebuie aduse noilor instalații de gestionare a deșeurilor extractive sau pentru proiectarea acestora;

e) planificarea pentru situații de urgență – adoptarea și aplicarea procedurilor de identificare a urgențelor previzibile prin analize sistematice și de elaborare, experimentare și revizuire a planurilor de urgență care să răspundă unor astfel de situații de urgență;

f) monitorizarea performanțelor – adoptarea și aplicarea de proceduri pentru o evaluare permanentă a conformării la obiectivele stabilite de operator în cadrul politicii de prevenire a accidentelor majore și al sistemului său de management de securitate, precum și aplicarea unor mecanisme de investigare și de corecție în caz de neconformare. Procedurile trebuie să înglobeze sistemul operatorului care să permită notificarea accidentelor majore sau a incidentelor evitate, în special atunci când acestea implică eșecul măsurilor de protecție, investigarea lor având la bază experiențele trecutului;

g) controlul și analiza – adoptarea și aplicarea de proceduri pentru evaluarea periodică sistematică a politicii de prevenire a accidentelor majore, a eficienței și gradului de adecvare a sistemului de management de securitate; analiza documentată și actualizarea, de către conducere, a rezultatelor politicii și a sistemului de management de securitate.

(1) Pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea instalațiilor de gestionare a deșeurilor extractive, solicitantul, prin intermediul ghișeului unic, prezintă autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o cerere, în care se indică forma juridică de organizare și elementele de identificare, anexând la cerere următoarele documente și informația cu privire la:

a) amplasamentul preconizat pentru instalația de gestionare a deșeurilor extractive și alte amplasamente posibile;

b) categoria căreia îi aparține instalația de gestionare a deșeurilor extractive, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 53;

c) planul de gestionare a deșeurilor extractive întocmit în conformitate cu art. 50–52;

d) dispozițiile adoptate, sub forma unei garanții financiare sau echivalente;

e) decizia cu privire la acordul de mediu sau, după caz, decizia privind evaluarea prealabilă, precum și acordul de mediu sau, după caz, concluzia privind evaluarea biodiversității, în cazul emiterii acestora în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

[Art.57 al.(1), lit.e) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

(2) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului examinează cererea cu materialele prezentate și, în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii, emite decizia de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea instalațiilor de gestionare a deșeurilor extractive și eliberează, dacă este cazul, autorizația.

(3) Autorizația de folosință a subsolului pentru exploatarea instalațiilor de gestionare a deșeurilor extractive se eliberează în cazul în care:

a) operatorul îndeplinește cerințele prevăzute de prezentul cod;

b) gestionarea deșeurilor extractive nu este în conflict direct sau nu interferează cu punerea în aplicare a planului sau a planurilor de gestionare a deșeurilor prevăzute în Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.

(4) Autorizația de folosință a subsolului pentru exploatarea instalațiilor de gestionare a deșeurilor extractive se revizuiește periodic și, după caz, se actualizează condițiile de autorizare:

a) dacă sunt modificări substanțiale în exploatarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive sau în caracteristicile deșeurilor depozitate;

b) în baza rezultatelor monitorizării, notificate de operator în temeiul art. 58 alin. (4), sau ale actelor de control realizate în temeiul art. 88 alin. (4);

c) în cazul evoluției majore a celor mai bune tehnici disponibile.

(5) Consecutivitatea obținerii actelor specificate la alin. (2) se stabilește de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(6) Titularul autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea instalațiilor de gestionare a deșeurilor extractive, în termen de 10 zile lucrătoare până la începerea lucrărilor autorizate, notifică autoritatea administrației publice locale a unității administrativ-teritoriale în limitele căreia se efectuează aceste lucrări.

(7) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului solicită operatorului, prin autorizația de folosință a subsolului pentru exploatarea instalațiilor de gestionare a deșeurilor extractive:

a) să țină la zi evidența înregistrărilor referitoare la gestionarea tuturor deșeurilor și să le pună la dispoziție în cadrul controlului desfășurat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului;

b) să asigure că, în cazul unei schimbări a operatorului în timpul administrării instalației de gestionare a deșeurilor extractive, există un transfer corespunzător al datelor și informațiilor la zi referitoare la instalația în cauză.

(1) Instalația de gestionare a deșeurilor extractive se administrează numai de către persoane competente. Instruirea și perfecționarea tehnică a angajaților din acest domeniu se asigură de către operatorul instalației de gestionare a deșeurilor extractive.

(2) La construcția unei noi instalații de gestionare a deșeurilor extractive sau la modificarea unei existente, operatorul este obligat să asigure următoarele:

a) instalația de gestionare a deșeurilor extractive să fie amplasată corespunzător, având în vedere obligațiile naționale cu privire la ariile naturale protejate, factorii geologici, hidrologici, hidrogeologici, seismici și geotehnici, și să fie proiectată astfel încât să respecte condițiile necesare, pe termen scurt și lung, de prevenire a poluării solului, aerului, apei subterane sau de suprafață, ținând cont, în special, de prevederile Legii apelor nr. 272/2011, pentru a asigura colectarea eficientă a levigatului și a apei contaminate în condițiile prevăzute de autorizație și pentru a reduce eroziunea cauzată de apă sau vânt, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic;

b) instalația de gestionare a deșeurilor extractive să fie construită, administrată și întreținută corespunzător pentru a asigura stabilitatea fizică și a preveni poluarea sau contaminarea solului, a aerului, a apei de suprafață sau a apei subterane pe termen scurt și lung, precum și pentru a minimiza, pe cât este posibil, daunele aduse peisajului;

c) să fie elaborate planuri necesare pentru a asigura monitorizarea și controlul periodic al instalației de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului și pentru a interveni în cazul în care rezultatele indică instabilitatea sau contaminarea apei sau a solului;

d) să fie elaborate planurile necesare pentru reabilitarea terenului și închiderea instalației de gestionare a deșeurilor extractive;

e) să fie elaborate cerințele necesare pentru faza de postînchidere a instalației de gestionare a deșeurilor extractive.

(3) Rapoartele de monitorizare și control, elaborate conform planurilor prevăzute la alin. (2) lit. c), se păstrează împreună cu documentația de autorizare pentru a asigura transmiterea corespunzătoare a informațiilor, în special în cazul schimbării operatorului.

(4) Operatorul notifică autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, în termen de cel mult 48 de ore, cu privire la orice eveniment care poate să afecteze stabilitatea instalației de gestionare a deșeurilor extractive, precum și cu privire la orice efecte nocive importante asupra mediului, apărute ca urmare a procedurilor de control și monitorizare a instalației de gestionare a deșeurilor extractive.

(5) Operatorul pune în aplicare planul de urgență intern, după caz, și urmează orice alte instrucțiuni ale autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului pentru luarea măsurilor corective, suportând costul acestora.

(6) Operatorul raportează, conform prevederilor autorizației de folosință a subsolului, dar cel puțin o dată pe an, către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, pe baza unor date cumulate, toate rezultatele monitorizării pentru a demonstra conformarea cu condițiile prevăzute de autorizație și creșterea gradului de cunoaștere cu privire la deșeuri și la comportamentul instalației de gestionare a deșeurilor extractive.

(7) În baza raportului prevăzut la alin. (6), autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului decide dacă este necesară validarea rezultatelor de către un expert independent.

(1) Procedura de închidere a unei instalații de gestionare a deșeurilor extractive poate fi inițiată în cazul în care se întrunesc condițiile relevante prevăzute în autorizația de folosință a subsolului și autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului ia o decizie motivată în acest scop.

(2) O instalație de gestionare a deșeurilor extractive poate fi considerată ca închisă definitiv numai după ce autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, prin intermediul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, a realizat, într-un termen rezonabil, un control final la fața locului, a evaluat toate rapoartele prezentate de operator, a certificat că terenul afectat de instalația de gestionare a deșeurilor extractive a fost reabilitat și a comunicat operatorului acordul său cu privire la închidere. Acest acord nu reduce în niciun fel obligațiile care îi revin operatorului în temeiul autorizației de folosință a subsolului.

(3) Operatorul este responsabil de întreținerea, monitorizarea și controlul asupra amplasamentului și de măsurile corective pentru faza de postînchidere pe toată perioada stabilită de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, ținând cont de natura și durata pericolului. Acțiunile stabilite la alin. (2) nu afectează în niciun fel obligațiile operatorului prevăzute în autorizația de folosință a subsolului.

(4) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului poate decide să preia de la operator sarcinile prevăzute la alin. (3) după ce instalația de gestionare a deșeurilor extractive a fost închisă definitiv și fără să încalce legislația privind responsabilitatea deținătorului de deșeuri extractive.

(5) În vederea respectării cerințelor de mediu prevăzute de Legea apelor nr. 272/2011 și de Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, după închiderea instalației de gestionare a deșeurilor extractive, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului stabilește, dacă este cazul, obligația operatorului de a monitoriza stabilitatea fizică și chimică a instalației și de a minimiza orice efect negativ asupra mediului, în special în ceea ce privește apa de suprafață și apa subterană, asigurând următoarele:

a) toate structurile instalației se monitorizează și se întrețin, cu aparatura de măsurare și control întotdeauna pregătită pentru utilizare;

b) canalele de descărcare și deversoarele se păstrează curate și libere, acolo unde este posibil.

(6) După închiderea instalației de gestionare a deșeurilor extractive, operatorul:

a) notifică, fără întârziere, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, autoritatea administrației publice locale pe al cărei teritoriu se află amplasamentul, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică și Agenția Națională pentru Sănătate Publică despre orice eveniment sau declanșări de activități care pot afecta stabilitatea instalației și despre orice efecte negative semnificative asupra mediului care apar în cursul procedurilor relevante de control și monitorizare;

[Art.59 al.(6), lit.a) modificată prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

b) pune în aplicare, acolo unde este cazul, planul de urgență intern;

c) urmează orice altă instrucțiune a autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului cu privire la măsurile corective care trebuie luate, suportând costurile aferente.

(7) În cazurile și cu frecvențele stabilite de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, operatorul raportează, în baza unor date cumulate, toate rezultatele monitorizării pentru a demonstra conformarea cu condițiile prevăzute de autorizația de folosință a subsolului și creșterea gradului de cunoaștere cu privire la deșeuri și la comportamentul instalației de gestionare a deșeurilor extractive.

(1) Operatorul ia toate măsurile necesare pentru a asigura prevenirea sau reducerea prafului și a emisiilor de gaze, pentru a respecta standardele de mediu și pentru a preveni deteriorarea calității actuale a apei, în conformitate cu Legea apelor nr. 272/2011, printre altele, prin:

a) evaluarea potențialului de generare a levigatului, inclusiv a conținutului contaminant al acestuia, a deșeurilor depozitate, atât în faza de exploatare, cât și de postînchidere a instalației de gestionare a deșeurilor extractive, și determinarea bilanțului hidric al instalației;

b) prevenirea sau minimizarea generării levigatului și a contaminării de deșeuri a apei de suprafață, a apei subterane și a solului;

c) colectarea și tratarea apei contaminate și a levigatului provenind din instalația de gestionare a deșeurilor extractive la nivelul corespunzător standardului pentru descărcarea acestora.

(2) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și c) nu sunt aplicabile în cazul în care, în baza unei evaluări a riscurilor pentru mediu, ținând cont de prevederile Legii apelor nr. 272/2011, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului decide că nu este necesară colectarea și tratarea levigatului sau se stabilește că instalația de gestionare a deșeurilor extractive nu prezintă pericol potențial pentru sol, apa subterană sau apa de suprafață.

(3) Se interzice operatorului să depoziteze deșeurile extractive, în stare solidă, lichidă sau șlam, în orice corp de apă receptor, altul decât cel construit în scopul eliminării acestor deșeuri, dacă operatorul nu asigură conformarea cu prevederile relevante din Legea apelor nr. 272/2011.

(4) În cazul în care deșeurile extractive sunt reamplasate în golurile de excavare, create prin exploatare de suprafață sau subterană, care pot fi inundate după închidere, operatorul trebuie să ia măsurile necesare de prevenire sau reducere a contaminării apei și a poluării solului, în conformitate cu alin. (1) și (2).

(5) Operatorul îi furnizează autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului informațiile necesare pentru asigurarea conformării cu cerințele de mediu și, în special, cu cele prevăzute în Legea apelor nr. 272/2011.

(6) În cazul unui iaz de decantare care conține cianuri, operatorul asigură reducerea concentrației de cianuri disociabile în mediu slab acid în iaz la cel mai mic nivel posibil prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile și, în orice caz, în instalațiile de gestionare a deșeurilor care au obținut anterior o autorizație de folosință a subsolului sau care sunt deja în exploatare, concentrația de cianuri disociabile în mediu slab acid la punctul de descărcare a sterilului de la stația de procesare în iaz nu va depăși 10 ppm.

(7) În cazul în care autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului solicită, operatorul demonstrează, printr-o evaluare a riscurilor care ia în considerare condițiile specifice ale amplasamentului, că nu este necesară reducerea în continuare a limitelor de concentrație prevăzute la alin. (6).

(1) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului asigură informarea publicului de la demararea procedurii de acordare a autorizației de folosință a subsolului sau, cel mai târziu, de îndată ce informația poate fi furnizată, în mod rezonabil, prin anunțuri publice sau alte mijloace corespunzătoare, cum ar fi prezentarea în mass-media în format electronic, acolo unde este posibil, cu privire la următoarele aspecte:

a) cererea pentru obținerea autorizației de folosință a subsolului;

b) faptul că o decizie în privința solicitării unei autorizații de folosință a subsolului este subiectul unei consultări între Republica Moldova și alte state conform art. 97;

c) modalitățile de obținere a informațiilor relevante, de transmitere a comentariilor sau a întrebărilor, precum și calendarul de transmitere a acestora;

d) posibilele decizii;

e) informațiile și datele referitoare la propunerea de actualizare a autorizației de folosință a subsolului sau a condițiilor de autorizare, după caz;

f) data și locul sau mijloacele prin care informațiile relevante se pun la dispoziția publicului;

g) informațiile și datele referitoare la modalitățile de participare a publicului la luarea deciziilor.

(2) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului asigură ca, în termenele corespunzătoare, să fie puse la dispoziția publicului interesat următoarele:

a) în conformitate cu legislația națională, principalele rapoarte și avize transmise autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului atunci când publicul este informat conform alin. (1);

b) orice informație adițională celei prevăzute la alin. (1), care este relevantă pentru luarea deciziilor în domeniul folosirii și protecției subsolului și care devine disponibilă numai după ce publicul a fost informat în conformitate cu alin. (1).

(3) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului ia măsurile corespunzătoare pentru ca publicul să fie informat în conformitate cu alin. (1) referitor la cererea de actualizare a condițiilor de autorizare conform art. 57 alin. (4).

(4) Publicul interesat are dreptul să înainteze comentarii și propuneri către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului înainte de luarea deciziei.

(5) Rezultatele consultărilor publice se iau în considerare în mod corespunzător de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului la luarea unei decizii.

(6) După luarea unei decizii, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului informează publicul interesat și pune la dispoziția acestuia următoarele informații:

a) conținutul deciziei de eliberare sau de refuz al eliberării autorizației de folosință a subsolului, inclusiv o copie a autorizației de folosință a subsolului;

b) motivele și considerațiile care au stat la baza deciziei.

(7) Informațiile conținute în autorizația de folosință a subsolului se comunică autorităților competente naționale care se ocupă de statistică atunci când acestea le solicită în scopuri statistice.

(8) Informațiile sensibile cu caracter pur comercial, cum ar fi informațiile referitoare la relațiile de afaceri și componentele de cost și volumul rezervelor de substanțe minerale utile cu valoare economică, nu se pun la dispoziția publicului.

(9) Participarea publicului la procesul de luare a deciziilor în domeniul folosirii și protecției subsolului se asigură în conformitate cu Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional.

(1) Se consideră ilegale activitățile autorităților administrației publice, precum și ale diferiților agenți economici, care au drept scop:

a) limitarea, contrar condițiilor concursului, a accesului de participare la concurs a persoanelor juridice și fizice ce intenționează să desfășoare activități în conformitate cu art. 8;

b) refuzul nemotivat de a acorda dreptul de folosință asupra sectoarelor de subsol câștigătorilor concursului;

c) discriminarea titularilor autorizațiilor de folosință a subsolului la exercitarea dreptului pentru desfășurarea activităților prevăzute la art. 8.

(2) În scopul asigurării publicității și transparenței folosirii subsolului, actele normative, anunțurile privind concursurile (tenderele) pentru dreptul de folosință asupra subsolului și rezultatele acestora, comunicatele privind atribuirea sectoarelor de subsol în folosință, formularele de documente și altă informație din domeniul relațiilor miniere se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se plasează în regim interactiv pe pagina web oficială a autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului.

Drepturile dobândite și obligațiile asumate prin autorizația de folosință a subsolului pot fi transferate de către titularul autorizației de folosință a subsolului unei alte persoane juridice ce desfășoară activitate economică numai după aprobare de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului și numai în următoarele cazuri:

a) schimbarea formei juridice de organizare sau a denumirii persoanei juridice titular al autorizației de folosință a subsolului;

b) reorganizarea persoanei juridice titular al autorizației de folosință a subsolului prin fuziune (contopire sau absorbție) dacă persoana juridică reorganizată poate fi titular al autorizației de folosință a subsolului în conformitate cu legislația;

c) reorganizarea persoanei juridice titular al autorizației de folosință a subsolului prin dezmembrare (divizare sau separare) dacă persoana juridică nou-înființată intenționează să continue activitatea în conformitate cu legislația.

(1) Autorizația de folosință a subsolului se suspendă de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, precum și în următoarele cazuri:

a) la cererea titularului autorizației de folosință a subsolului;

b) titularul autorizației de folosință a subsolului nu execută, în termen de cel mult 90 de zile, prescripția înaintată de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului ca urmare a nerespectării condițiilor prevăzute în autorizația de folosință a subsolului;

c) constatarea unui potențial pericol imediat pentru sănătatea umană sau care amenință să aibă un efect nefavorabil semnificativ imediat asupra mediului;

d) titularul autorizației de folosință a subsolului nu execută hotărârea unei instanțe judecătorești care are ca obiect desfășurarea activității miniere de către acesta;

e) titularul autorizației de folosință a subsolului se supune procedurii de restructurare;

f) titularul autorizației de folosință a subsolului încalcă normele tehnologice privind folosirea rațională, protecția și exploatarea substanțelor minerale utile;

g) titularul autorizației de folosință a subsolului încalcă normele privind securitatea și sănătatea în muncă, fapt constatat de către autoritățile competente în domeniul securității și sănătății în muncă;

h) titularul autorizației de folosință a subsolului cercetează sau exploatează subsolul cu abateri de la proiectele tehnice (tehnologice);

i) titularul autorizației de folosință a subsolului încalcă prevederile art. 76;

j) titularului autorizației de folosință a subsolului i s-a retras acordul de mediu;

k) titularul autorizației de folosință a subsolului nu menține, pe toată perioada cercetării geologice/exploatării, garanția financiară pentru refacerea mediului.

(2) Suspendarea autorizației de folosință a subsolului produce efecte de la data comunicării către titularul autorizației de folosință a subsolului a deciziei emise în acest sens de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului până la dispariția circumstanțelor care au determinat suspendarea, dar nu mai mult de 12 luni, și are loc în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

(3) Suspendarea autorizației de folosință a subsolului în cazul situației de la alin. (1) lit. e) produce efecte după 12 luni de la data comunicării către titularul autorizației de folosință a subsolului a deciziei emise în acest sens de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului până la dispariția circumstanțelor care au determinat suspendarea, dar nu mai mult de 12 luni, și are loc în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

(4) Decizia de suspendare a autorizației de folosință a subsolului poate fi contestată conform procedurii stabilite de Codul administrativ.

(5) La constatarea repetată a încălcării condițiilor autorizației de folosință a subsolului prin neexecutarea prescripțiilor înaintate în procesul-verbal de control, întocmit de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, urmare a demersului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, suspendă autorizația de folosință a subsolului.

(6) Titularul autorizației de folosință a subsolului anunță, în scris, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului despre înlăturarea circumstanțelor care au dus la suspendarea autorizației de folosință a subsolului în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

(7) Autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului notifică Inspectoratul pentru Protecția Mediului privitor la efectuarea controlului de mediu la amplasament în vederea stabilirii conformității.

(1) Autorizația de folosință a subsolului se retrage de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, precum și în următoarele cazuri:

a) titularul autorizației de folosință a subsolului nu își îndeplinește obligațiile asumate cu privire la activitățile miniere autorizate și termenul privind începerea acestora;

b) titularul autorizației de folosință a subsolului folosește sectorul de subsol cu abateri considerabile de la proiectele tehnice (tehnologice) și de la planurile de dezvoltare a lucrărilor miniere;

c) titularul autorizației de folosință a subsolului nu a schimbat destinația terenurilor pe care efectuează lucrări de exploatare a substanțelor minerale utile;

d) titularul autorizației de folosință a subsolului nu a înlăturat, în termen de 90 de zile din data notificării, încălcările care au dus la suspendarea actului permisiv;

e) titularul autorizației de folosință a subsolului furnizează cu bună știință autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului date și informații false cu privire la activitățile sale miniere;

f) titularul autorizației de folosință a subsolului nu a respectat obligația de informare a autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului în privința circumstanțelor stabilite la art. 67 pct. 22)–27);

g) titularul autorizației de folosință a subsolului utilizează, fără acordul autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului, alte metode și tehnologii de exploatare decât cele prezentate în documentația în baza căreia i s-a acordat autorizația de folosință a subsolului;

h) titularul autorizației de folosință a subsolului, în cadrul lucrărilor executate, transportă, folosește, depozitează deșeuri și substanțe periculoase și/sau toxice, radioactive sau orice alte substanțe poluante, cu excepția acțiunilor permise conform legii;

i) titularul autorizației de folosință a subsolului nu folosește sectorul de subsol pe o perioadă mai mare de 60 de zile consecutive fără acordul autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului;

j) titularului autorizației de folosință a subsolului i s-a retras sau i-a expirat acordul de mediu ori altă autorizație necesară pentru desfășurarea activității în domeniul minier;

k) în privința titularului autorizației de folosință a subsolului s-a intentat procedura falimentului în conformitate cu Legea insolvabilității nr. 149/2012;

l) titularul autorizației de folosință a subsolului nu și-a onorat angajamentele fiscale aferente stingerii obligației de plată a taxelor pentru folosirea subsolului, reglementate de Codul fiscal, pe parcursul a două perioade fiscale;

m) epuizarea rezervelor exploatabile.

(2) După expirarea termenului de suspendare, dacă titularul autorizației de folosință a subsolului nu a realizat măsurile necesare pentru restabilirea conformității, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului retrage și anulează autorizația de folosință a subsolului.

(3) În cazul în care riscurile semnificative asupra mediului și a sănătății umane, cauzate de activitățile industriale și economice, nu pot fi tratate prin reexaminarea și actualizarea condițiilor de autorizare în conformitate cu dispozițiile prezentului cod, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului retrage și anulează autorizația de folosință a subsolului și dispune încetarea activităților respective.

(4) În cazul în care, urmare a executării controlului de mediu, se constată că autorizația de folosință a subsolului a fost eliberată cu încălcarea prevederilor legislației, Inspectoratul pentru Protecția Mediului solicită, prin demers, autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului retragerea autorizației de folosință a subsolului.

(5) Decizia de retragere a autorizației de folosință a subsolului poate fi contestată conform procedurii stabilite de Codul administrativ.

Titularul autorizației de folosință a subsolului are dreptul:

a) să folosească sectoarele de subsol în conformitate cu autorizația de folosință a subsolului și dispozițiile prezentului cod;

b) să folosească rezultatele activității sale, inclusiv materia primă minerală extrasă și deșeurile din producția extractivă minieră, în cazul în care legislația nu prevede altfel;

c) să efectueze, fără autorizație suplimentară, cercetarea geologică a subsolului din contul mijloacelor proprii, în limitele perimetrelor de exploatare, cu înregistrarea cercetării geologice în Fondul de stat de informații privind subsolul;

d) să se adreseze autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului cu solicitarea de prelungire sau reperfectare a autorizației, conform prevederilor Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător;

e) să își înceteze activitatea în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul cod și autorizația de folosință a subsolului;

f) să suspende activitatea, pe un termen mai mare de 60 de zile, în cazul apariției circumstanțelor ce nu permit continuarea activității (lichidarea urmărilor unor avarii, defectarea utilajului și a instalațiilor tehnologice, durata procesului de refacere, circumstanțe de impediment care justifică neexecutarea obligației), cu informarea autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului privind data de început și de finalizare a întreruperii activității;

g) să obțină de la autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, în condițiile legii, datele și informațiile necesare pentru desfășurarea activităților miniere;

h) să folosească surse de apă de suprafață sau subterane necesare pentru desfășurarea activităților miniere, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează folosința specială a apei și protecția mediului.

Titularul autorizației de folosință a subsolului este obligat:

1) să respecte cerințele legislației, precum și ale standardelor, normelor și regulilor, privind tehnologiile de efectuare a lucrărilor legate de folosirea subsolului și de prelucrarea primară a materiei prime minerale;

2) să folosească sectoarele de subsol numai în scopurile prevăzute de autorizația de folosință a subsolului;

3) să achite la timp și integral plățile la exploatarea și folosirea subsolului;

4) să respecte cerințele proiectelor tehnice (tehnologice), ale schemelor și ale planurilor de dezvoltare a lucrărilor miniere, ale limitelor și normelor;

5) să nu admită pierderi supranormative, diluarea și extragerea selectivă a substanțelor minerale utile;

6) să țină și să perfecteze documentația geologică, de topografie minieră și de altă natură în procesul folosirii subsolului și să asigure integritatea acesteia;

7) să elaboreze planuri anuale de dezvoltare a lucrărilor miniere și planuri de gestionare a deșeurilor extractive, conform modalității stabilite de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului;

8) să prezinte informația geologică Fondului de stat de informații privind subsolul;

9) să prezinte Fondului de stat de informații privind subsolul, precum și autorităților publice, în conformitate cu competențele acestora, date veridice despre rezervele de substanțe minerale cercetate, extrase și rămase în subsol, componentele conținute în ele (despre mișcarea rezervelor), despre folosirea subsolului în scopuri nelegate de extragerea substanțelor minerale utile;

10) să păstreze excavațiile miniere de cercetare și sondele de foraj care pot fi folosite la exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile sau în alte scopuri;

11) să lichideze, în modul stabilit, excavațiile miniere și sondele de foraj ce nu se folosesc în continuare;

12) să asigure securitatea efectuării lucrărilor la folosirea subsolului conform art. 91;

13) să respecte cerințele actelor normative care reglementează condițiile de folosire și protecție a subsolului, protecție a aerului atmosferic, a terenurilor, pădurilor, apelor, precum și a clădirilor și a construcțiilor de impactul negativ al lucrărilor legate de folosirea subsolului;

14) să informeze neîntârziat autoritățile administrației publice despre crearea situațiilor periculoase pentru viața și sănătatea populației, precum și pentru mediu;

15) să decoperteze stratul de sol fertil și să-l păstreze în tot volumul inițial în stare utilă pentru recultivarea terenurilor degradate;

16) să aducă, potrivit prevederilor actelor normative și cerințelor proiectelor tehnice, terenurile, alte obiective naturale, clădirile și construcțiile distruse în timpul folosirii subsolului într-o stare bună pentru utilizarea lor ulterioară conform destinației;

17) în cazul descoperirii unor obiective unice naturale și cultural-istorice, să sisteze lucrările care pot distruge integritatea obiectivelor menționate și să înștiințeze despre aceste descoperiri autoritățile administrației publice centrale și instituțiile științifice;

18) să asigure respectarea regulilor de comercializare a substanțelor minerale utile solide, stabilite de Guvern;

19) să asigure integritatea sectorului de subsol, integritatea punctelor rețelei geodezice de reper pe întreaga perioadă de gestionare a sectorului de subsol;

20) să aibă permanent angajați specialiști licențiați/certificați, în modul stabilit, în geologie, precum și în domeniile geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor topografice și geoinformaticii, sau să dețină contracte de prestare a serviciilor cu persoane licențiate sau certificate în domeniile respective ori cu persoane juridice care au angajați persoane licențiate sau certificate în aceste domenii în conformitate cu Regulamentul cu privire la certificarea specialiștilor în domeniile geodeziei, cartografiei, prospecțiunilor topografice, geoinformaticii, evaluării bunurilor imobile și cadastrului, aprobat de Guvern;

21) să prezinte, în mod obligatoriu, autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului o copie autentificată, precum și în format digital, a documentației tehnice (tehnologice) de proiect privind exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile sau construirea construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, pentru sistematizare;

22) să informeze, în termen de 10 zile, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului cu privire la actele de control efectuate de autoritățile administrației publice și/sau altă instituție abilitată prin Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat;

23) să obțină, sa întocmească, sa țină la zi și sa transmită autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului, în termenele stabilite, datele, informațiile și documentele, prevăzute în autorizația de folosință a subsolului, referitoare la activitățile miniere executate, precum și rezultatele obținute;

24) să comunice autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului, în termen de până la 10 zile, despre orice eveniment survenit care poate avea repercusiuni asupra desfășurării activității sale;

25) să mențină, pe toată perioada exploatării, garanția financiară pentru refacerea mediului și să o actualizeze anual;

[Art.67 pct.25) în redacția LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

25¹) să efectueze anual debursări în contul special trezorerial „mijloace temporar intrate în posesia instituției”, deschis de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, în cuantum de 0,25% din valoarea garanției financiare pentru refacerea mediului, în scopul constituirii mijloacelor financiare destinate finanțării lucrărilor de refacere a mediului, în cazul în care titularii autorizațiilor de folosință a subsolului nu își îndeplinesc obligațiile de refacere a mediului;

[Art.67 pct.25¹) introdus prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

26) să execute și sa finalizeze lucrările de refacere a mediului în perimetrele de exploatare afectate de activitățile miniere;

27) să înceapă activitatea în decurs de 12 luni de la data eliberării autorizației de folosință a subsolului;

28) să asigure utilizarea celor mai bune practici, aprobate prin metodologii de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, în activitatea legată de folosirea subsolului și să asigure instruirea personalului în domeniu;

29) să achite taxele pentru folosirea subsolului, reglementate de Codul fiscal.

(1) Apărarea drepturilor titularilor autorizațiilor de folosință a subsolului se face prin aplicarea legii și drepturile acestora pot fi limitate numai în cazurile prevăzute de lege.

(2) Imixtiunea autorităților administrației publice în activitatea economică a titularilor autorizațiilor de folosință a subsolului, cu excepția cazurilor de depistare a unor încălcări de către titularii autorizației de folosință a subsolului ale legislației cu privire la subsol, ale altor acte normative, nu se admite.

(1) Proiectarea întreprinderilor miniere extractive, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, a construcțiilor speciale se execută de către organizațiile de proiectare care au angajați proiectanți atestați tehnic profesional pentru proiectarea construcțiilor speciale, în modul stabilit de actele normative în domeniul respectiv, și se realizează doar după ce activitatea planificată a fost supusă în prealabil evaluării impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(2) În cazul în care activitatea planificată menționată la alin. (1) nu este cuprinsă în anexa nr. 1 sau nr. 2 la Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului și nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității, proiectarea întreprinderilor miniere extractive, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se realizează în baza informației geologice și de altă natură privind subsolul, care a trecut expertiza geologică de stat, ținându-se cont de dezvoltarea complexă a regiunii și de cerințele securității industriale și ecologice.

(3) Proiectul tehnologic de exploatare, proiectele întreprinderilor miniere extractive, ale obiectivelor pentru prelucrarea substanțelor minerale utile, ale construcțiilor speciale se elaborează pentru zăcămintele ale căror rezerve au fost evaluate, aprobate și incluse în Registrul geologic de stat și se efectuează în baza documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism.

(4) Proiectul tehnologic de folosire a golurilor miniere, al obiectivelor și construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se elaborează în baza avizului pozitiv al expertizei de stat a informației geologice.

(5) Proiectele întreprinderilor miniere extractive, ale obiectivelor pentru prelucrarea substanțelor minerale utile, ale obiectivelor și construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, ale construcțiilor speciale se supun verificării în conformitate cu prevederile Legii nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase și ale Codului urbanismului și construcțiilor.

(1) Proiectele întreprinderilor miniere extractive prevăd:

a) extragerea cât mai deplină și complexă din subsol a rezervelor de substanțe minerale utile de bază și a celor secundare stratificate împreună cu aceste substanțe, asigurată prin amplasarea rațională a construcțiilor terestre și subterane, prin metodele de descoperire și dirijare a presiunii litostatice a zăcămintelor, prin sistemele de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale utile și schemele tehnice de prelucrare (pregătire) a materiei prime minerale, prin parametrii acestora și ordinea executării exploatării;

b) extragerea și folosirea rațională a rocilor de decopertare la exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile;

c) depozitarea, evidența și păstrarea substanțelor minerale utile temporar nefolosite și a deșeurilor din producție ce conțin componente utile;

d) cercetarea geologică a subsolului în procesul construirii și exploatării întreprinderilor miniere extractive și ținerea documentației geologice și de topografie minieră;

e) evaluarea prognozată a impactului întreprinderilor, obiectivelor și al construcțiilor proiectate asupra mediului;

f) măsurile privind asigurarea securității în muncă a lucrătorilor și protecția sănătății populației, protecția subsolului și a mediului, a obiectivelor și construcțiilor, prevenirea situațiilor de avarie;

g) recultivarea terenurilor degradate, depozitarea și păstrarea stratului de sol fertil decopertat, în conformitate cu cerințele actelor normative;

h) posibilitatea folosirii spațiilor prelucrate ale subsolului pentru necesități gospodărești și de altă natură.

(2) Proiectele obiectivelor pentru prelucrarea substanțelor minerale utile prevăd:

a) utilizarea schemelor tehnologice care să asigure scoaterea rațională și complexă din substanțele minerale utile extrase a componentelor de importanță industrială conținute în acestea;

b) amplasarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive și construcția acesteia;

c) condițiile de exploatare a instalației de gestionare a deșeurilor extractive;

d) măsurile care să asigure securitatea efectuării lucrărilor și prevenirea situațiilor de avarie;

e) măsurile pentru protecția mediului și pentru reabilitarea sectorului afectat.

(3) Proiectele construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, inclusiv pentru înhumarea (depozitarea) deșeurilor periculoase și a deșeurilor, prevăd:

a) asigurarea stabilității rocilor și a excavațiilor miniere pe întreaga durată de existență a obiectivelor și a construcțiilor;

b) măsurile de prevenire a situațiilor de avarie și realizarea acțiunilor de lichidare și înlăturare a consecințelor avariilor;

c) izolarea completă a obiectivelor și a construcțiilor destinate păstrării substanțelor chimice, a produselor lichide și gazoase, precum și înhumării (depozitării) deșeurilor periculoase și a deșeurilor;

d) măsurile ce exclud interacțiunea deșeurilor periculoase și a deșeurilor înhumate cu rocile-magazin.

(4) După finalizarea construirii obiectivelor legate de extragerea și prelucrarea substanțelor minerale utile, a obiectivelor infrastructurii, precum și a obiectivelor care asigură protecția subsolului și a mediului, titularul autorizației de folosință a subsolului notifică, în termen de 10 zile până la începerea exploatării acestora, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului și Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

(1) Proiectarea și construirea localităților, a complexelor industriale, a bunurilor imobile, amplasarea altor obiecte fără avizul autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului privind existența sau lipsa substanțelor minerale utile pe teritoriul preconizat pentru construcții se interzic.

(2) Construirea pe suprafețele cu zăcăminte de substanțe minerale utile, precum și amplasarea în locurile aflării lor a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se permit în cazuri excepționale (construcția conductelor magistrale și a rețelelor electrice de transport, a căilor ferate și a drumurilor auto de importanță națională, a obiectivelor industriale mari, extinderea construirii localităților în lipsa suprafețelor necesare), prin hotărâre a Guvernului, cu trecerea la pierderi de la evidența de stat și de la evidența titularului autorizației de folosință a subsolului a rezervelor de substanțe minerale utile amplasate în limitele construcției proiectate.

(3) Construirea pe suprafețele cu zăcăminte de substanțe minerale utile, precum și amplasarea în locurile aflării lor a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se permit în cazul edificării construcțiilor cu caracter provizoriu. Durata de existență limitată, stabilită de către emitentul autorizației de construire, se coordonează cu autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului și titularul autorizației de folosință a subsolului.

(4) Titularul autorizației de folosință a subsolului care a obținut dreptul de proprietate asupra terenului sau acordul proprietarului terenului pe care au fost edificate construcțiile cu caracter provizoriu este în drept să solicite beneficiarului construcției/construcțiilor cu caracter provizoriu să demonteze construcțiile edificate. Beneficiarul construcției/construcțiilor cu caracter provizoriu este obligat să demonteze construcțiile și să elibereze terenul în termen de 120 de zile de la data notificării în cauză.

(5) Construirea neautorizată pe suprafețele cu zăcăminte de substanțe minerale utile se sistează fără compensarea cheltuielilor suportate, inclusiv a cheltuielilor pentru recultivarea terenului și demontarea obiectivelor construite.

(1) Exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile se efectuează în baza autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, în limitele perimetrului de exploatare, în conformitate cu proiectele tehnologice de exploatare coordonate și aprobate, planurile de dezvoltare a lucrărilor miniere, proiectele de recultivare a terenurilor și în conformitate cu cerințele legislației de mediu.

(2) Titularii autorizației de folosință a subsolului pentru exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile coordonează proiectele tehnologice de exploatare cu autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului în termenele stabilite în funcție de complexitatea și volumul materialelor prezentate, dar care nu vor depăși 30 de zile din data depunerii solicitării respective.

În scopul prevenirii consecințelor economice, sociale și ecologice negative ale extragerii intense a substanțelor minerale utile, Guvernul stabilește pentru anumite tipuri de substanțe minerale utile cote pentru exportul materiei prime minerale, limite la extragerea unor tipuri de substanțe minerale utile și concentrarea în spațiu a sectoarelor de subsol care se exploatează.

(1) La exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile se asigură:

a) aplicarea tehnologiilor raționale, ecologic inofensive și a metodelor de extragere a substanțelor minerale utile și a componentelor de importanță industrială conținute în acestea, neadmiterea pierderilor supranormative și a reducerii calității substanțelor minerale utile, precum și a exploatării selective a sectoarelor bogate în zăcăminte, care pot duce la pierderea rezervelor de substanțe minerale utile;

b) executarea lucrărilor în condiții nepericuloase pentru oameni, mediu, obiective și construcții;

c) corespunderea totală a tehnologiilor și a parametrilor de exploatare a zăcămintelor, aplicați efectiv cu cei aprobați în proiecte;

d) ținerea documentației geologice, de topografie minieră, tehnice și asigurarea integrității acesteia;

e) evidența permanentă și autentică a stării și a mișcării rezervelor de substanțe minerale utile, a pierderilor și a schimbării calității substanțelor minerale utile, prezentarea rapoartelor cu privire la mișcarea rezervelor, în conformitate cu modul stabilit;

f) păstrarea și evidența substanțelor minerale utile extrase concomitent și temporar nefolosite și a deșeurilor din producție ce conțin componente utile, precum și a spațiului subteran valorificat pentru folosirea ulterioară a acestora;

g) folosirea rațională a rocilor și a stratului de sol fertil decopertate, precum și a deșeurilor din producție;

h) neadmiterea degradării zăcămintelor de substanțe minerale utile exploatate și a celor învecinate ca urmare a efectuării lucrărilor miniere, păstrarea rezervelor de substanțe minerale utile ale zăcămintelor conservate.

(2) Prelucrarea primară a materiei prime minerale se efectuează după extragerea substanțelor minerale utile și include fărâmițarea sau mărunțirea, fracționarea și sortarea, brichetarea și aglomerarea, îmbogățirea substanțelor minerale utile solide, prepararea petrolului brut și a gazului natural pentru transport către consumatori.

(3) La prelucrarea primară a materiei prime minerale se asigură:

a) respectarea schemelor tehnologice aprobate privind prelucrarea materiei prime minerale nepericuloase pentru viața și sănătatea lucrătorilor și a populației, precum și pentru mediu;

b) folosirea complexă a materiei prime minerale și extragerea cât mai deplină, argumentată din punct de vedere economic, a componentelor utile ca producție-marfă;

c) evidența și controlul distribuirii cantitative și calitative a componentelor utile la diverse stadii de prelucrare a materiei prime minerale;

d) folosirea rațională a deșeurilor din producție;

e) depozitarea și păstrarea semiproduselor și a deșeurilor de la prelucrare temporar nefolosite, care să excludă impactul negativ asupra mediului.

(1) Până la încheierea cercetării zăcămintelor de materie primă de hidrocarburi și aprobarea rezervelor acestora poate fi efectuată exploatarea de probă sau experimental-industrială atât pe zăcământ în întregime, cât și pe sectoare, acumulări de hidrocarburi aparte ale acestuia sau pe sonde separate, în scopul stabilirii caracteristicilor geologo-geofizice, extractive și de altă natură ale zăcământului, al determinării oportunității folosirii tehnologiilor noi de extragere, al obținerii de date suplimentare necesare pentru evaluarea complexă a zăcământului și întocmirea proiectului tehnologic pentru exploatarea acestuia.

(2) Exploatarea de probă a zăcământului sau a acumulărilor de hidrocarburi se admite pe un termen ce nu depășește 3 ani, exploatarea experimental-industrială a zăcământului sau a acumulărilor – pe un termen ce nu depășește 5 ani. Exploatarea de probă a unei sonde poate fi realizată în decurs de un an.

(3) Captarea sumară a hidrocarburilor în perioada de exploatare de probă sau experimental-industrială nu va depăși 5% din rezervele extrase, luate în evidență operativă, în Registrul geologic de stat, la data aprobării proiectului exploatării de probă sau experimental-industriale a zăcământului sau a acumulărilor.

(4) Exploatarea de probă sau experimental-industrială a zăcămintelor sau a acumulărilor de materie primă de hidrocarburi poate fi realizată numai în conformitate cu documentația tehnică (tehnologică) de proiect care a trecut expertiza de stat în modul stabilit.

(5) Exploatarea industrială a zăcămintelor de materie primă de hidrocarburi se permite numai în cazul în care activitățile planificate au fost supuse în prealabil procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau, după caz, evaluării biodiversității, în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.

(6) Data dării în exploatare a zăcământului de hidrocarburi pentru valorificare industrială se consideră data extragerii primei tone (primului metru cub) de materie primă de hidrocarburi.

(1) Folosirea subsolului pentru realizarea și exploatarea construcțiilor subterane și în alte scopuri nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, inclusiv pentru depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor, se efectuează în baza autorizației de folosință a subsolului, care acordă dreptul de a desfășura activități legate de folosirea subsolului.

(2) În proiectele tehnice se prevăd măsuri ce asigură integritatea obiectivelor și a construcțiilor subterane pe întreaga perioadă de existență a acestora, precum și măsuri de prevenire a avariilor, de lichidare a lor și înlăturare a consecințelor.

(3) Păstrarea și depozitarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor deasupra zăcămintelor, acumulărilor de hidrocarburi, obiectivelor și construcțiilor amplasate în subsol nu se admit.

(1) Pierderi de substanțe minerale utile la extragere sau pierderi de exploatare se consideră rezervele de substanțe minerale utile aflate în evidență, lăsate în subsol sau extrase din subsol și lăsate în halde, în locurile de depozitare, pe căile de transport.

(2) Normativele pierderilor de exploatare se determină de proiectele tehnologice de exploatare a zăcământului sau a sectorului concret de zăcământ, în funcție de condițiile geologice miniere, tehnico-miniere, tehnologice, economice și de alte condiții de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale utile.

(3) Normativele pierderilor de substanțe minerale utile se stabilesc la elaborarea documentației de proiect pentru exploatarea zăcământului de substanțe minerale utile și se coordonează anual, în conformitate cu planul de dezvoltare a lucrărilor miniere, cu autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(4) Pierderi supranormative se consideră pierderile de substanțe minerale utile admise peste normativul de pierderi stabilit de proiectul tehnologic de exploatare a zăcământului sau a sectorului concret de zăcământ. Pierderile supranormative se achită de către titularul autorizației de folosință a subsolului, în mărimea stabilită de legislația fiscală.

Rezervele de substanțe minerale utile care și-au pierdut importanța industrială sau nu au fost confirmate ulterior în timpul lucrărilor de cercetare geologică sau de exploatare a zăcămintelor urmează a fi trecute la pierderi de la evidența întreprinderilor miniere-extractive, cu operarea modificărilor respective în Registrul geologic de stat, în modul stabilit de Ministerul Mediului.

(1) Lucrurile și lucrările ce asigură nemijlocit procesul de folosire a subsolului (goluri miniere, excavații miniere, sonde de foraj, elemente de fixare și tubare, sisteme de drenaj și ventilare, utilaj la intrarea în excavațiile miniere, semne de topografie minieră, alte bunuri) sunt proprietate a statului.

(2) Lista lucrurilor și a lucrărilor rezultate din activitatea de cercetare geologică și exploatare a subsolului se determină pentru fiecare obiect de folosire a subsolului, în funcție de condițiile geologice miniere, tipul de substanțe minerale utile și tehnologia de efectuare a lucrărilor de extragere, și se înscrie în Registrul geologic de stat de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(1) Excavațiile miniere, obiectivele și construcțiile subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se supun lichidării sau conservării la expirarea termenului de valabilitate a autorizației de folosință a subsolului, la finalizarea exploatării rezervelor de substanțe minerale utile sau la încetarea înainte de termen a folosirii subsolului, prevăzută de prezentul cod.

(2) La lichidarea sau conservarea excavațiilor miniere, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, excavațiile miniere și sondele de foraj se aduc în starea care să asigure securitatea vieții și a sănătății oamenilor, a mediului, a clădirilor și a construcțiilor, posibilitatea folosirii sectorului exploatat al subsolului pentru alte scopuri gospodărești, iar în cazul conservării, și păstrarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, a excavațiilor miniere și a sondelor de foraj pe întreaga perioadă de conservare.

(3) La lichidarea sau conservarea totală sau parțială a excavațiilor miniere, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, titularul autorizației de folosință a subsolului este obligat să asigure, în modul stabilit, recultivarea terenurilor degradate în urma lucrărilor miniere.

(4) Lichidarea și conservarea excavațiilor miniere, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se efectuează în conformitate cu proiectele tehnice coordonate cu autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(5) La lichidarea sau conservarea excavațiilor miniere, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, documentația geologică, de topografie minieră și tehnică se completează la momentul finalizării lucrărilor și se remite spre păstrare, în modul stabilit, în Fondul de stat de informații privind subsolul.

(6) Lichidarea sau conservarea excavațiilor miniere, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se consideră finalizate după semnarea actului cu privire la lichidare sau conservare de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(7) Lichidarea sau conservarea excavațiilor miniere, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile se efectuează din contul mijloacelor titularului autorizației de folosință a subsolului.

(1) Titularul autorizației de folosință a subsolului, la etapa de eliberare a autorizației, are obligația, conform planului de refacere a mediului din proiectul tehnologic de exploatare, să constituie garanția financiară pentru refacerea mediului pentru primul an de exploatare și să actualizeze anual garanția financiara pentru refacerea mediului în ultima lună a anului de gestiune.

(2) În cazul activităților de exploatare a deșeurilor extractive, garanția financiară pentru refacerea mediului include și cuantumul pentru operațiile care implică acumularea sau depozitarea deșeurilor extractive într-o instalație de gestionare a deșeurilor extractive și se solicită de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului înainte de începerea oricărei operații care implică acumularea sau depozitarea deșeurilor extractive într-o instalație de gestionare a acestora.

(3) Calcularea valorii lucrărilor pentru refacerea mediului se stabilește în proiectul tehnologic de exploatare, proporțional cu suprafața afectată de lucrările miniere și cu volumul substanțelor minerale utile extrase, se actualizează anual de către titularul autorizației de folosință a subsolului, în funcție de rata anuală a inflației, și se coordonează cu autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(4) La efectuarea și actualizarea calculării prevăzute la alin. (3), titularul autorizației de folosință a subsolului ia în considerare impactul potențial al activității de folosire a subsolului desfășurate, lucrările de reabilitare necesare de realizat pe terenul afectat de activitatea de folosire a subsolului, costurile existente pe piață, la momentul respectiv, ale lucrărilor înalt calificate de închidere, ecologizare, monitorizare în faza de postînchidere a perimetrului de cercetare și a celui de exploatare acordate, necesare de a fi executate pentru reabilitarea factorilor de mediu.

(5) În cazul activităților de exploatare a deșeurilor extractive, garanția financiară pentru refacerea mediului se calculează inclusiv pe baza:

a) impactului potențial al instalației de gestionare a deșeurilor extractive asupra mediului, ținând seama, în special, de categoria căreia îi aparține instalația, de caracteristicile deșeurilor și de viitoarea utilizare a terenului reabilitat;

b) ipotezei că părțile terțe independente și cu calificare corespunzătoare evaluează și realizează lucrările de reabilitare necesare.

[Art.81 al.(6) abrogat prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

(7) În cazul în care autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului și-a dat acordul cu privire la închiderea instalației de gestionare a deșeurilor extractive în conformitate cu art. 59 alin. (2), aceasta îi furnizează operatorului o declarație scrisă care îl eliberează de obligația achitării cuantumului, inclus în garanția financiară pentru refacerea mediului, pentru operațiile care implică acumularea sau depozitarea deșeurilor extractive într-o instalație de gestionare a deșeurilor extractive, cu excepția obligațiilor privind faza de postînchidere, în conformitate cu art. 59 alin. (3).

(8) Mecanismul de constituire, actualizare și restituire a garanției financiare pentru refacerea mediului, precum și procedura de monitorizare de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului a implementării acestui mecanism se aprobă de Guvern.

(9) Mecanismul de constituire a garanției financiare pentru refacerea mediului se elaborează astfel încât:

a) toate obligațiile din autorizația de folosință a subsolului, inclusiv prevederile privind postînchiderea, să fie acoperite financiar;

b) să existe fonduri disponibile, în orice moment, pentru reabilitarea amplasamentului afectat de instalațiile de gestionare a deșeurilor extractive, astfel cum se indică în planul de gestionare a deșeurilor extractive, elaborat conform art. 50 și 51 și necesar în vederea autorizării prevăzute la art. 57.

(10) Garanția financiară pentru refacerea mediului se constituie și se menține de către titularul autorizației de folosință a subsolului, pe toată perioada de valabilitate a autorizației, sub una dintre următoarele forme:

a) garanție bancară emisă de o instituție financiară licențiată;

b) poliță de asigurare emisă de o societate de asigurare licențiată;

c) cont contabil special.

[Art.81 al.(10) în redacția LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

(11) În scopul asigurării mijloacelor financiare necesare executării lucrărilor de refacere a mediului, în cazul în care titularii autorizațiilor de folosință a subsolului sau beneficiarii care dețin dreptul de exploatare a resurselor minerale nu își îndeplinesc obligațiile de refacere a mediului, aceștia sunt obligați să achite anual o contribuție în cuantum de 0,25% din valoarea garanției financiare pentru refacerea mediului în contul trezorerial „mijloace temporar intrate în posesia instituției” deschis de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

[Art.81 al.(11) introdus prin LP53 din 09.04.26, MO183-185/25.04.26 art.150; în vigoare 29.05.26]

(1) Exploatarea și folosirea subsolului este cu plată.

(2) Plățile la exploatarea și folosirea subsolului se percep în formă bănească.

(3) Plata la exploatarea și folosirea subsolului se efectuează în formă de:

a) taxe pentru folosirea subsolului;

b) compensare a cheltuielilor pentru lucrările de cercetare geologică a subsolului efectuate din contul mijloacelor bugetului de stat.

(1) Taxele pentru folosirea subsolului se percep în mărimea și în modul stabilite de Codul fiscal.

(2) Administrarea taxelor pentru folosirea subsolului se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat, în modul stabilit de Codul fiscal.

(1) Titularii autorizației de folosință a subsolului care efectuează lucrări de cercetare sau extragere a substanțelor minerale utile sunt obligați să compenseze cheltuielile statului (în cazul existenței acestora) pentru cercetarea geologică a sectorului de subsol atribuit lor în folosință și pregătirea zăcământului pentru valorificare industrială.

(2) Cheltuieli ale statului pentru cercetarea geologică a subsolului se consideră, în acest caz, cheltuielile de prospectare, evaluare și explorare a zăcămintelor de substanțe minerale utile, a căror finanțare a fost asigurată din contul mijloacelor bugetului de stat.

(3) Compensarea cheltuielilor pentru lucrările de cercetare geologică a subsolului realizate din contul mijloacelor bugetului de stat se calculează cu folosirea indicilor inflației în perioada achitării și se încasează totalmente în bugetul de stat.

(4) Modul de calculare a normativelor și de compensare a cheltuielilor pentru lucrările de cercetare geologică a subsolului realizate din contul mijloacelor bugetului de stat se stabilește de Guvern.

(1) Folosirea rațională a subsolului reprezintă o valorificare eficientă, din punct de vedere economic și social, a tuturor tipurilor de resurse ale subsolului în baza folosirii tehnologiilor avansate și a respectării standardelor, a limitelor normelor și a regulilor de folosire a subsolului.

(2) Exploatarea resurselor minerale poate fi realizată numai în limitele perimetrelor de exploatare, în decursul termenului stabilit și exclusiv în conformitate cu autorizația de folosință a subsolului.

(3) Folosirea neautorizată a subsolului, folosirea subsolului în afara limitelor perimetrelor de exploatare, precum și efectuarea lucrărilor legate de folosirea subsolului fără documentația tehnică (tehnologică) de proiect, aprobată în modul stabilit, se interzic.

(4) Cerințele de bază la folosirea rațională și protecția subsolului sunt:

a) respectarea documentației tehnice (tehnologice) de proiect, aprobată în modul stabilit;

b) asigurarea cercetării complete și complexe a subsolului;

c) înregistrarea și evidența lucrărilor legate de folosirea subsolului;

d) extragerea cât mai completă din subsol și folosirea rațională a rezervelor de substanțe minerale utile și a componentelor utile conținute în acestea;

e) evidența veridică a stării și a mișcării rezervelor, a pierderilor și a diluării substanțelor minerale utile de bază și a celor însoțitoare la exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile;

f) ținerea documentației geologice, de topografie minieră și de altă natură și asigurarea integrității acesteia;

g) protecția zăcămintelor de substanțe minerale utile împotriva inundațiilor, subinundațiilor, incendiilor și împotriva altor factori ce reduc calitatea substanțelor minerale utile și valoarea industrială a zăcămintelor sau complică exploatarea lor;

h) prevenirea poluării subsolului în procesul de efectuare a lucrărilor legate de folosirea subsolului, inclusiv la înhumarea (depozitarea) deșeurilor periculoase și a deșeurilor din producție;

i) prevenirea abandonului, aruncării sau a depozitării necontrolate a deșeurilor extractive;

j) prevenirea impactului negativ asupra obiectelor industriale și asupra construcțiilor civile în urma extragerii substanțelor minerale utile, a construirii și a exploatării construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile;

k) prevenirea construirii neautorizate pe suprafețele cu zăcăminte de substanțe minerale utile și respectarea modului stabilit de folosire a acestor suprafețe pentru alte necesități;

l) prevenirea stocării deșeurilor industriale, menajere și de altă natură în zonele de protecție sanitară a prizelor de apă folosite pentru alimentarea cu apă potabilă, menajeră și industrială;

m) prevenirea poluării solului, a apei de suprafață și a apei subterane în cazul stocării deșeurilor în golurile de excavare;

n) aducerea sectoarelor de subsol folosite în starea care să asigure securitatea vieții și a sănătății populației, protecția mediului, a clădirilor și a construcțiilor, precum și posibilitatea folosirii sectorului de subsol exploatat în scopurile prevăzute de proiect;

o) respectarea altor cerințe prevăzute de legislația cu privire la folosirea subsolului.

(1) Sarcina controlului de stat asupra folosirii raționale și protecției subsolului constă în asigurarea respectării de către titularii autorizației de folosință a subsolului a actelor normative ce reglementează raporturile juridice în ceea ce privește folosirea și protecția subsolului, precum și a documentației tehnice (tehnologice) de proiect, aprobate în modul stabilit.

(2) Controlul de stat asupra folosirii raționale și protecției subsolului se efectuează de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

(3) Controlul de stat asupra folosirii raționale și protecției subsolului se planifică, se efectuează și se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat.

(1) Sarcina supravegherii miniere de stat este de a asigura respectarea de către titularii autorizației de folosință a subsolului a cerințelor privind tehnologia efectuării lucrărilor legate de folosirea subsolului și a cerințelor stabilite de actele normative, inclusiv a standardelor, a reglementărilor și a regulilor tehnice, aprobate în modul stabilit.

(2) Se supun supravegherii miniere de stat:

a) respectarea de către titularii autorizației de folosință a subsolului a modului de executare a lucrărilor legate de folosirea subsolului, stabilit de actele normative;

b) corectitudinea și oportunitatea efectuării măsurilor care să asigure securitatea oamenilor, protecția proprietății de stat, a mediului, a excavațiilor miniere și a sondelor de impactul negativ al lucrărilor legate de folosirea subsolului;

c) corectitudinea exploatării zăcămintelor de substanțe minerale utile în conformitate cu documentația tehnică (tehnologică) de proiect aprobată și cu planurile de dezvoltare a lucrărilor miniere;

d) respectarea regulilor și a tehnologiei de prelucrare a materiei prime minerale în scopul extragerii cât mai depline a componentelor utile și al îmbunătățirii calității producției finite;

e) respectarea de către titularii autorizației de folosință a subsolului a modului de lichidare și conservare a excavațiilor miniere, a obiectivelor și a construcțiilor subterane nelegate de extragerea substanțelor minerale utile, stabilit de actele normative.

(3) Supravegherea minieră de stat se efectuează de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

(1) Controlul geologic de stat se efectuează de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

(2) Inițierea și desfășurarea controlului de stat și/sau a acțiunilor aferente acestuia se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat.

(3) Se supun controlului geologic de stat:

a) realizarea programelor în domeniul cercetării geologice și folosirii subsolului;

b) calitatea și eficacitatea lucrărilor de cercetare geologică a subsolului, cu aplicarea argumentată a metodicilor și tehnologiilor;

c) plenitudinea cercetării geologice a subsolului;

d) înregistrarea de stat a lucrărilor de cercetare geologică a subsolului;

e) actele permisive ce acordă dreptul de a desfășura activități legate de folosirea subsolului;

f) îndeplinirea de către titularii autorizației de folosință a subsolului a cerințelor prevăzute în autorizație, a obligațiilor ce îi revin conform prevederilor deciziilor de eliberare a autorizației de folosință a subsolului, inclusiv respectarea limitelor la extragerea substanțelor minerale utile, crearea, actualizarea garanției financiare de refacere a mediului, retragerea temporară a terenurilor din circuitul agricol și silvic (neacoperite de vegetație forestieră) și/sau schimbarea categoriei de destinație și a modului de folosință a terenurilor, precum și recultivarea și/sau refacerea mediului în limita perimetrului de exploatare;

g) ținerea documentației geologice și de topografie minieră, oportunitatea și autenticitatea datelor privind mișcarea rezervelor la exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile;

h) executarea deciziilor și a recomandărilor expertizei de stat a informației geologice și ale expertizei de stat a rezervelor de substanțe minerale utile;

i) integritatea excavațiilor miniere și a sondelor de cercetare, precum și a documentației geologice, a mostrelor de roci, a duplicatelor de probe care pot fi folosite la cercetarea în continuare a subsolului;

j) respectarea prevederilor proiectelor, standardelor, normelor și a regulilor la cercetarea geologică a subsolului și la exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale utile, precum și la recultivarea terenurilor degradate în urma lucrărilor miniere.

(4) Pentru instalațiile de gestionare a deșeurilor extractive, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, înainte de începerea operațiilor de depozitare și, ulterior, la intervale de 6 luni, inclusiv în faza de postînchidere, controlează orice instalație de gestionare a deșeurilor extractive, autorizată în conformitate cu art. 57, pentru a asigura conformarea la condițiile incluse în autorizația de folosință a subsolului. O evaluare pozitivă nu reduce în niciun fel responsabilitatea operatorului referitoare la respectarea condițiilor din autorizația de folosință a subsolului.

(1) Monitorizarea lucrărilor de cercetare geologică a subsolului, finanțate din bugetul de stat, se efectuează de către autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului.

(2) Se supun monitorizării lucrărilor de cercetare geologică a subsolului, finanțate din bugetul de stat:

a) aplicarea metodelor și a procedeelor raționale și eficiente de cercetare geologică a subsolului conform proiectelor aprobate;

b) veridicitatea determinării datelor obținute, a proprietăților rocilor, precum și a proceselor ce au loc în acestea;

c) integritatea informației obținute, a documentației geologice, a probelor de roci, a carotei și a duplicatelor probelor;

d) prezentarea, în termen și în volum deplin, a rezultatelor veridice obținute în urma efectuării lucrărilor de cercetare geologică a subsolului.

(3) În urma monitorizării lucrărilor de cercetare geologică a subsolului, finanțate din bugetul de stat, se întocmește actul privind volumul lucrărilor realizate în luna respectivă, care este semnat de către executorul și beneficiarul lucrărilor.

(1) Sistemul informațional de trasabilitate a substanțelor minerale utile extrase reprezintă o platformă integrată de resurse și de tehnologii informaționale interdependente, de metode și personal specializat, destinată colectării, prelucrării și furnizării de informații privind trasabilitatea substanțelor minerale utile de la extracție și până la comercializare.

(2) Regulile și procedurile pentru evidența și trasabilitatea substanțelor minerale utile extrase, inclusiv proveniența, extracția, circulația și comercializarea acestora, precum și conceptul sistemului informațional de trasabilitate a substanțelor minerale utile extrase și regulamentul de funcționare a acestuia se aprobă de Guvern.

(1) La toate tipurile de folosire a subsolului, titularii autorizației de folosință a subsolului asigură securitatea efectuării lucrărilor.

(2) Cerințele de bază pentru titularii autorizației de folosință a subsolului privind securitatea efectuării lucrărilor la folosirea subsolului sunt:

a) elaborarea și realizarea măsurilor ce asigură securitatea vieții, a sănătății lucrătorilor și a populației în zona de impact a lucrărilor respective în regim normal și în cazul apariției situațiilor de avarie;

b) aplicarea metodelor, a tehnologiilor, a mijloacelor tehnice și a materialelor ce corespund cerințelor normelor securității industriale, ale securității muncii și ale normelor sanitare;

c) accesul la efectuarea lucrărilor miniere și de foraj și dirijarea acestora numai de către persoane ce au pregătirea, calificarea și studiile respective;

d) asigurarea persoanelor angajate la lucrările miniere și de foraj cu echipament individual de protecție, mijloace de protecție individuală și colectivă;

e) evidența, păstrarea, transportul și utilizarea corespunzătoare a substanțelor explozive și a dispozitivelor de inițiere, precum și utilizarea lor corectă și inofensivă;

f) elaborarea planurilor și efectuarea măsurilor de prevenire și lichidare a situațiilor de avarie;

g) efectuarea inspectării excavațiilor miniere, a liniilor tehnologice, a haldelor, a construcțiilor hidrotehnice și a altor observații pentru asigurarea lucrărilor și prognozarea situațiilor periculoase, determinarea și trasarea zonelor de pericol pe planurile excavațiilor miniere;

h) controlul stării atmosferei miniere, al conținutului din ea al oxigenului, al gazelor și prafului nocive și explozive;

i) realizarea unor măsuri speciale pentru prognozarea și prevenirea emanațiilor bruște ale gazelor, a răbufnirii apei, a prăbușirii rocilor și a coliziunilor dintre roci;

j) asigurarea deservirii lucrărilor miniere subterane de către serviciile miniere profesioniste de salvare, iar a lucrărilor de foraj în timpul cercetării și exploatării zăcămintelor de petrol și gaze naturale – de către serviciile profesioniste pentru prevenirea și lichidarea erupțiilor deschise de petrol și gaze naturale;

k) sistarea lucrărilor în caz de pericol pentru viața lucrătorilor, evacuarea acestora într-un loc sigur și realizarea măsurilor de lichidare a pericolului.

(1) Supravegherea tehnică de stat asupra respectării de către titularii autorizației de folosință a subsolului a cerințelor securității industriale la desfășurarea activităților sau a lucrărilor legate de folosirea subsolului se efectuează în conformitate cu Legea nr. 151/2022 privind funcționarea în condiții de siguranță a obiectivelor industriale și a instalațiilor tehnice potențial periculoase, de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică.

(2) Supravegherea asupra evidenței, păstrării, utilizării, obținerii (procurării) materialelor explozive, exploatării spațiilor de păstrare a acestora (depozitelor), precum și admiterea la lucrările de dinamitare se efectuează în baza actelor permisive eliberate de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică.

(3) Permisiunea pentru obținerea și depozitarea materialelor explozive confirmă dreptul de obținere (procurare) a materialelor explozive și de exploatare a spațiilor de păstrare a acestora (depozitelor). Permisiunea se eliberează gratis, în baza cererii-tip aprobate, la care se anexează:

a) cartea tehnică a depozitului;

b) actul de predare-recepție în exploatare a depozitului materialelor explozive;

c) copia de pe titlul de proprietate sau copia de pe contractul de locațiune a încăperilor pentru depozitarea materialelor explozive.

(4) Demersul de executare a lucrărilor de dinamitare sau a lucrărilor cu materiale explozive se eliberează în baza cererii-tip aprobate, la care se anexează:

a) contractul de efectuare a lucrărilor de dinamitare;

b) planul topografic cu situația la zi, cu indicarea locului de efectuare a lucrărilor de dinamitare, a hotarelor zonelor de pericol, a locuințelor, edificiilor industriale, a căilor ferate, a comunicațiilor supraterane inginerești, aflate în limita zonelor de pericol;

c) coordonarea lucrărilor de dinamitare cu întreprinderi, organizații, autoritățile publice și cu alte servicii (în cazul efectuării lucrărilor în bazine acvatice, zone adiacente sau învecinate);

d) ordinul pe întreprindere privind organizarea lucrărilor de dinamitare, cu desemnarea persoanei responsabile;

e) proiectul lucrărilor de dinamitare, în cazul efectuării lucrărilor de dinamitare în localități;

f) schemele de profil ale lucrărilor, schema tipică de protecție a zonei de pericol, în cazul efectuării lucrărilor de prospecțiuni seismice cu utilizarea materialelor explozive;

g) dovada dreptului de proprietate asupra terenului sau contractul de locațiune.

(5) Permisiunea pentru obținerea și depozitarea materialelor explozive, precum și demersul de executare a lucrărilor de dinamitare sau a lucrărilor cu materiale explozive se eliberează în termen de 3 zile de la data depunerii cererii.

(6) Termenul de valabilitate al permisiunii pentru obținerea și depozitarea materialelor explozive este de 36 de luni. Dacă solicitantului nu-i aparține depozitul cu titlu de proprietate, termenul de valabilitate al permisiunii va corespunde cu termenul de expirare al contractului de locațiune a depozitului, dar nu va depăși 36 de luni.

(7) Termenul de valabilitate a demersului de executare a lucrărilor de dinamitare sau a lucrărilor cu materiale explozive pentru efectuarea unei explozii este de 3 zile, iar pentru efectuarea de multiple explozii – de 36 de luni sau, dacă se solicită o perioadă mai scurtă, pe perioada indicată în cerere.

(8) Modul de solicitare, acordare, suspendare și retragere a permisiunii pentru obținerea și depozitarea materialelor explozive și a demersului de executare a lucrărilor de dinamitare sau a lucrărilor cu materiale explozive se stabilește de Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, în partea în care nu este reglementat de prezentul cod.

(9) Persoana care deține demersul privind admiterea la lucrările de dinamitare este obligată să notifice, la fiecare 12 luni, despre respectarea cerințelor de bază privind asigurarea securității efectuării lucrărilor la folosirea subsolului, prin transmiterea către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică a documentelor prevăzute la alin. (4) lit. b)–f), care să reflecte situația la ziua notificării. Notificarea se transmite cu cel mult 10 zile până la expirarea termenului de 12 luni de la emiterea demersului în cauză sau de la expirarea ultimei perioade consecutive de 12 luni.

(10) La expirarea perioadei de 12 luni prevăzute la alin. (9), în cazul lipsei notificării, demersul eliberat nu mai produce efecte juridice până la data la care Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică emite actul în al cărui temei se va relua valabilitatea demersului în cauză. Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică emite actul privind reluarea valabilității demersului în cel mult 10 zile de la recepționarea notificării tardive. Acest act poate fi emis de către Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică doar pe parcursul perioadei de 30 de zile după expirarea perioadei de 12 luni prevăzute la alin. (9); în caz contrar, după expirarea perioadei de 30 de zile, demersul nu mai este valabil. Perioada în care demersul nu a produs efecte juridice nu influențează termenul de valabilitate al acestuia.

(11) În urma notificării, în cazul în care informația prezentată este incompletă sau conține date eronate, în termen de 10 zile de la recepționarea notificării, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică poate iniția un control în conformitate cu art. 19¹ din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat.

Încălcarea sau neexecutarea legislației cu privire la subsol de către persoanele fizice și juridice atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, în condițiile legii.

(1) Tragerea la răspundere contravențională sau penală a persoanei vinovate de încălcarea legislației cu privire la subsol nu o eliberează de obligația de a înlătura încălcările comise de ea și de a compensa prejudiciul cauzat.

(2) Prejudiciul cauzat titularului autorizației de folosință a subsolului, ca urmare a acțiunilor autorităților administrației publice, a persoanelor cu funcție de răspundere, a persoanelor juridice și fizice vinovate de distrugerea calităților naturale ale subsolului sau de crearea condițiilor care exclud, parțial ori total, posibilitatea folosirii în continuare a subsolului, urmează a fi compensat în modul stabilit.

(3) Prejudiciul cauzat mediului, ca urmare a activității titularului autorizației de folosință a subsolului, urmează a fi compensat din contul acestuia.

(4) Gradul de răspundere și mărimea compensării prejudiciului cauzat se stabilesc în fiecare caz aparte pe cale judiciară.

(5) Acțiunile privind compensarea prejudiciului cauzat mediului, ca urmare a încălcării legislației cu privire la subsol și a actelor normative în domeniu, se intentează de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Litigiile în problemele folosirii subsolului se soluționează de către autoritățile administrației publice în domeniul folosirii și protecției subsolului, în conformitate cu competența acestora, și de instanțele de judecată, în modul stabilit de legislație.

Republica Moldova declară drept prioritare următoarele direcții și tipuri principale de cooperare internațională în domeniul folosirii și protecției subsolului:

a) dezvoltarea pieței resurselor de materie primă minerală și de produse ale prelucrării acestora, inclusiv prin crearea de condiții favorabile pentru stabilirea unor relații reciproc avantajoase între subiecții activității economice;

b) asigurarea accesului la subsol, a cercetării geologice a acestuia și a valorificării în conformitate cu legislația;

c) elaborarea și realizarea unor programe comune de lucrări în domeniul cercetării geologice a subsolului, extinderii și îmbunătățirii calitative a bazei de materie primă minerală;

d) elaborarea și realizarea unor programe comune de lucrări în domeniul asigurării securității efectuării lucrărilor, colaborarea pentru prevenirea și lichidarea consecințelor avariilor de mari proporții la întreprinderile miniere;

e) coordonarea măsurilor privind perfecționarea și coordonarea documentelor normative și metodice care reglementează lucrările de cercetare geologică a subsolului, în baza celor acceptate în practica mondială;

f) facilitarea accesului, în condiții comerciale, la tehnologiile noi aplicate în domeniul cercetării, extragerii, prelucrării și folosirii resurselor de materie primă minerală;

g) participarea la cercetarea și exploatarea în comun a zăcămintelor de substanțe minerale utile transfrontaliere și la valorificarea altor resurse ale subsolului.

(1) În cazul în care există informații că exploatarea unei instalații de gestionare a deșeurilor din categoria A poate să afecteze semnificativ mediul ori să prezinte riscuri pentru sănătatea umană într-un alt stat sau, la cererea autorității competente din statul potențial afectat, autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului îi transmite, prin intermediul Ministerului Mediului, informațiile conținute în cererea de obținere a autorizației de folosință a subsolului, eliberată conform art. 57, în momentul în care informațiile respective sunt disponibile publicului interesat pe plan național. Aceste informații servesc ca bază pentru orice consultări necesare în contextul relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și alte state, pe bază de reciprocitate și echivalență.

(2) În cadrul relațiilor bilaterale, Ministerul Mediului și autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului asigură ca, în cazurile menționate la alin. (1), informațiile conținute în cererea de obținere a autorizației de folosință a subsolului să fie disponibile într-o perioadă de timp care să permită publicului interesat al statului potențial afectat să poată înainta comentarii și propuneri înainte ca autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului să ia o decizie.

(3) În eventualitatea unui accident care implică instalația de gestionare a deșeurilor specificată la alin. (1), informațiile furnizate de operator autorităților competente în conformitate cu art. 54 alin. (8) sunt imediat transmise de autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, prin intermediul Ministerului Mediului, către autoritatea competentă a altui stat pentru a contribui la minimizarea consecințelor accidentului asupra sănătății umane și pentru a evalua și a minimiza extinderea, constatată sau potențială, a daunei de mediu.

(1) Dreptul de folosință asupra sectoarelor de subsol apărut până la intrarea în vigoare a prezentului cod se consideră valabil.

(2) Beneficiarii subsolului care au obținut dreptul de folosință asupra sectoarelor de subsol până la intrarea în vigoare a prezentului cod sunt în drept să se adreseze autorității competente în domeniul folosirii și protecției subsolului în vederea obținerii autorizațiilor de folosință a subsolului fără organizarea concursului și fără prezentarea actelor specificate la art. 38–41, 43 și 44.

(3) Beneficiarilor subsolului care au obținut dreptul de folosință asupra sectoarelor de subsol până la intrarea în vigoare a prezentului cod li se eliberează autorizația de folosință a subsolului pe termenul de exploatare a zăcământului sau pe termenul de exploatare care este stabilit în proiectul tehnologic de exploatare a sectorului de subsol, sau pe termenul de exploatare care este stabilit în baza actelor prin care a fost atribuit dreptul de folosință a sectoarelor de subsol până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

(4) Pentru a obține autorizația de folosință a subsolului, solicitantul va depune o cerere la autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, la care va anexa copii de pe actul de transmitere a zăcământului în valorificare industrială sau de pe o altă autorizație, eliberată anterior pentru dreptul de exploatare a zăcământului, de pe actul de confirmare a perimetrului minier și de pe documentația tehnologică de proiect.

(1) Prezentul cod intră în vigoare la expirarea a 18 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Codul subsolului nr. 3/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 75–77, art. 197).

(3) Până la aducerea în concordanță cu prevederile prezentului cod, actele normative se aplică în măsura în care nu contravin prezentului cod.

Guvernul, în termen de 18 luni de la data publicării prezentului cod:

a) va elabora și va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezentul cod;

b) va asigura aducerea actelor sale normative și ale altor autorități ale administrației publice în concordanță cu prezentul cod.